Vineri, 08 Iulie 2016 - 05:33 AM ARTE: Luchian desenator/ de Adrian-Silvan Ionescu

Publicat de: ---

ziarulfinanciar Autor: Adrian Silvan Ionescu 07 .07.2016

La Sala ?Theodor Pallady? a Bibliotecii Academiei Romane s-a deschis, pe data de 28 iunie, expozitia ?Stefan Luchian desenator?. Vernisajul a fost programat in asa fel ca sa coincida cu data mortii artistului, de la care s-a implinit un secol in 2016.

Expozitia, organizata de Cabinetul de Stampe al institutiei, reuneste o generoasa selectie din opera grafica a maestrului. Dar sunt alaturate si fotografii, documente de arhiva, periodice, afise, care reconstituie firul scurtei existente pamantesti a celebrului plastician. Dar, chiar daca a fost limitata in timpul fizic la doar 48 de ani, se poate afirma ca Luchian a avut mai multe vieti, traite succesiv, intens, patimas, cutreierand prin mai multe lumi, stiluri si genuri.

Fiu de militar, al maiorului de graniceri Dumitru Luchian, se nascuse in 1868, in satul Stefanesti de langa Botosani. Familia, cu adanci radacini in vechi familii boieresti, nu era prea avuta, desi avea mai multe proprietati imobiliare. In anii tineretii, Luchian a fost un celebru monden al Bucurestilor, elegant si cochet, purtand tilindru de matase, guler tare si redingota, avand propria trasura si cai de rasa pe care-i conducea personal.

Avea o casa aratoasa, la Sosea, ii placea sa manance bine si sa-si ude dineurile cu sampanie. Era si sportiv ceea ce, pentru acele vremuri, era o raritate si o curiozitate: practica velocipedia si a participat la o cursa, in 1896, plasandu-se printre finalisti. In acea vreme, picta in spiritul artistilor francezi contemporani: curse de cai, portrete de doamne sic sau panouri decorative cu anotimpurile reprezentate prin chipuri delicate de femei frumoase, in genul lui Alphonse Mucha, marele afisist Art Nouveau, activ la Paris. Tot pe linia plasticienilor din Orasul Luminilor ? in special a lui Edgar Degas ? a lucrat, cu multa maiestrie si har, in pastel. Peisagistica sa in acea perioada era in consonanta cu aceea a postimpresionistilor. Pictura cu nota ironica la adresa societatii zilelor sale si-a avut locul in aceeasi vreme: marea compozitie Cheful sau portretul unui boem ?stalp de cafenea?, Alecu Literatu.

Urmeaza epoca picturii sacre, a decorului mural pentru catedralele din Alexandria, din Tulcea si pentru biserica Brezoianu (demolata), executate in colaborare cu un prieten si coleg de studii la Scoala de Belle-Arte, Constantin Atachino. In expozitie au fost prezentate schitele in creion pentru mai multe compoziti destinate acelor lacasuri de cult: Isus Pantocrator, Crucificarea, Sf. Irina, Sf. Teodor Tiron, cap de inger.

De la imaginea spilcuitului dandy al ultimei decade a secolului al XIX-lea, odata cu boala ce avea sa-l tinutiasca la pat pentru a doua jumatate a viatii, se impune chipul suferind, neglijent, neras, crispat al artistului damnat. Temele de salon au fost inlocuite cu acelea de critica sociala sau de consemnare a vietii mizere a claselor de jos: La impartitul porumbului, Mos Nicolae cobzarul, Durerea, Spalatoreasa.  In expozitie au putut fi admirate mai multe acuarele inspirate din viata celor marunti si necajiti: Cap de batran, Taietorul de lemne, Micul vanzator de nuiele, Prichindeii, Batrana cu broboada. 

Ca expresie a conectarii sale, in anii de studiu, la idealurile nationale si la pictura istorica la moda atunci ? mai ales ca, in momentul ridicarii Romaniei la rangul de regat, in 1881, fusese resuscitat interesul si cererea pentru pictura cu tematica militara ? a executat si el cateva compozitii cu soldati: Santinela este o acuarela din acest repertoriu patriotic si national.

Dar celebritatea lui Luchian s-a statuat prin naturile sale statice, in special cu flori. In ulei, acuarela sau pastel, florile lui Luchian au facut epoca si si-au pastrat prospetimea si interesul pentru public pana in zilele noastre. Cateva asemenea cadre cu gracile flori se aflau si pe simeza de la Academie.

In completarea expunerii, au fost aduse revistele Societatii ?Ileana? ale carei coperti erau executate de Luchian sau de colegul si amicul sau, Nicolae Vermont. Intr-o viziune integratoare asupra epocii si a plasticienilor contemporani, organizatorii au alaturat lucrarilor artistului comemorat opere ale altor confrati precum Constantin Artachino, Titus Alexandrescu si deja amintitul Vermont. Autoportretele isi regasesc ecoul in portretele facute de colegi, fie studiile ?serioase?, precum acela al lui Jean Al. Steriadi si Traian Cornescu, fie caricaturile spiritualului Nicolae Petrescu-Gaina, colaborator al revistelor umoristice bucurestene, asa cum era ?Furnica?, pe a carei coperta a numarului 14 din 16 decembrie 1904 era tiparit chipul artistului.

Foarte inspirata a fost alaturarea unor gravuri, afise sau coperti de reviste semnate de artisti francezi in care pot fi constatate consonantele stilistice din opera lui Luchian: creatii ale lui Jules Chéret, Eug?ne Grasset, Alphonse Mucha, Edouard Vuillard, Carlos Schwabe, Paul Émile Berthon si Henri de Toulouse-Lautrec ilustrau perfect gustul si stilul epocii.

O suita de scrisori provenind de la Cabinetul de Manuscrise, adresate de Luchian maestrului respectat si pretuit, Theodor Aman, directorul Scolii de Belle Arte, sau prietenului si viitorului monografist Virgil Cioflec, amplificau expunerea.

Expozitia a fost insotita de un frumos catalog, bine ilustrat si cu o bibliografie exhaustiva, de a carui ingrijire s-a ocupat Catalina Macovei, sefa Cabinetului  de Stampe.

In decurs de 48 de ani, Stefan Luchian a trait mai multe vieti, arzand cu o valvataie puternica, al carei rod a fost o opera vie, complexa, variata, admirata fara rezerve de amatori si de specialisti ce, nu mult dupa disparitia sa a fost ? si continua sa fie ? copiata si colectionata.


(3441 afișări)

 

Link-uri înrudite

· Alte știri din sursa
Ziarul Financiar

· Alte știri de la ---


Azi: Cea mai citită știre din sursa Ziarul Financiar:

Luchian desenator/ de Adrian-Silvan Ionescu | Autentificare/Creare cont | 0 comentarii
Comentariile aparțin autorilor. Nu suntem responsabili pentru conținutul acestora.
Page created in 0.666748046875 seconds.