Luni, 20 Martie 2017 - 04:58 AM ARTE: "Am observat moartea graduala si lenta a strazilor vechi ale Bucurestiului, care sunt atat de frumoase"

Publicat de: ---

Bursa      * (Interviu cu Excelenta Sa, domnul Kisaburo ISHII, ambasadorul Japoniei la Bucuresti)
     *  "Nu cred ca bancile japoneze ar fi interesate sa deschida o sucursala in Romania la ora actuala"
      *  "In prezent, JICA nu mai are dreptul sa ofere ajutor financiar pentru noi proiecte in Romania"
     *  "In Bucuresti, lipseste vederea de ansamblu pentru planificarea urbana"
         Excelenta Sa, Kisaburo ISHII, ambasadorul Japoniei la Bucuresti, a sosit la post in octombrie 2015, si, de-a lungul carierei, s-a ocupat cu planificarea urbana si politici pentru locuinte . A absolvit Facultatea de Drept a Universitatii Tokyo si a fost admis in Ministerul Constructiilor, unde a detinut pe rand urmatoarele functii: Sef diviziei de relatii publice in cadrul Secretariatului Comisiei de Revigorare Financiara, Vice presedintele Agentiei pentru Revitalizare Urbana (fosta Administratie Publica a Locuintelor din Japonia), Director General Adjunct in cadrul Guvernului pentru Strategia TPP (Trans-Pacific Partnership), Director al Autoritatii pentru Urbanism, Profesor la Institutul National de Studii Politice din cadrul Universitatii Tokyo (specializarea economie urbana) etc. In luna iulie 2015, a parasit Ministerul Transporturilor, Turismului, Infrastructurii si Teritoriului din Japonia din pozitia de Vice ministru.

       Reporter: Excelenta, care este opinia dumneavoastra despre arhitectura Bucurestiului, avand in vedere ca, in cariera dumneavoastra, v-ati ocupat de planificarea urbana si politici pentru locuinte?
     Kisaburo ISHII: Am remarcat ca in Bucuresti exista un fel de confuzie arhitecturala: gasim aici cladiri vechi si frumoase, cladiri noi, cladiri in ruina. Am observat, de asemenea, acest sentiment se extinde si la ceea ce priveste planificarea urbana, mai ales la planificarea spatiului, planificarea individuala, controlul cladirilor individuale si problemele de conservare a cladirilor istorice. Lipsa reabilitarii fatadelor este fatala pentru Bucuresti, oras atat de frumos, care vrea sa se promoveze turistic.
     Kisaburo ISHII: Aceasta este impresia mea dupa un an in Bucuresti. Bineinteles, vorbesc aici in calitate de specialist in domeniu, care are un ochi critic si observa elemente care ar putea fi innbunatatite. Pe partea pozitiva insa, cred ca unele imbunatatiri vizibile au avut loc de cand am venit aici si sper ca astfel de imbunatatiri sa continue, intr-un ritm mai alert.
     Reporter: Ce lipseste Bucurestiului pentru a fi orasul perfect?
     Kisaburo ISHII: Asa cum am spus-o deja, in Bucuresti lipseste vederea de ansamblu pentru planificarea urbana, care ar imbunatati nu doar planificarea fizica, ci si reabilitarea fatadelor, controlul traficului si infrastructura transportului etc. Aceasta este o planificare cuprinzatoare si dinamica.
     Reporter: Bucurestiul este capitala cu cel mai mare risc seismic din Europa, avand multe cladiri cu probleme de constructie, mai ales in Centrul Vechi. In cazul unui cutremur, ne-am confrunta cu un dezastru locativ, dar si uman. Ce sfatuiti autoritatile din Romania sa faca pentru a preintampina acest dezastru?
     Kisaburo ISHII: Important este faptul ca Bucurestiul este capitala Romaniei, care reprezinta centrul sistemului tarii. Daca se intampla ceva in Bucuresti, sunt afectate mai multe orase si chiar tari invecinate precum Bulgaria sau Moldova. In Japonia, cel mai dezastruos cutremur recent a fost cel de la Fukushima si atunci nu doar Fukushima, ci intreaga zona a fost afectata serios de cutremur. Dar nu a paralizat economia Japoniei, pentru ca nu era Capitala. In urma cutremurelor care au zguduit Japonia de-a lungul anilor, cetatenilor le e teama si constientizeaza nevoia de a se pregati in caz de seism, ma refer aici inclusiv la preventie.
     Japonia are o structura legala fundamentala in caz de catastrofe (Disaster Countermeasures Basic Law), dar si un sistem de masuri dupa dezastre (Disaster Relief Act, etc.), care se refera la remedii si masuri de reconstructie dupa producerea cutremurului. Pe baza cadrului legal, o municipalitate trebuie, in primul rand, sa realizeze un plan de evacuare, un plan de interventie pentru echipajele medicale si, de asemenea, un plan de preventie si unul de ranforsare a cladirii.
     Dar nu numai autoritatile trebuie sa fie pregatite in caz de dezastru, ci si familiile individuale, care trebuie sa aiba un plan individual de supravietuire. De exemplu, aceasta ambasada are 30 de oameni - 10 japonezi si 20 de romani. Iar aici, la ambasada, avem stocuri de apa si alimente pentru mai multe zile. Acelasi lucru se intampla la resedinta mea. Trebuie sa supravietuim singuri, fara nici un ajutor din partea autoritatilor. Cred ca planul individual de supravietuire al fiecarei familii este foarte important, in caz de dezastru.
     Reporter: Dar oamenii ar trebui sa fie educati in aces sens.
     Kisaburo ISHII: Desigur. Dar Romania are educatie in scoala pentru preventie in caz de cutremur?
     Cand eram in Japonia, m-am ocupat de acest tip de educatie in administrarea de locuinte. Adultii sunt prea ocupati sa faca bani, sa mearga la birou si nu au timp de discutii despre prevenirea dezastrelor. Si atunci copiii pot fi pusi la scoala sa examineze structura caselor, ma refer la numarul de stalpi si amplasarea zidurilor. Acestea pot fi usor analizate de catre elevi, pentru a determina daca o casa este fragila sau nu. Iar copiii vor discuta despre toate aceste lucruri cu parintii. Acesta este un mijloc folosit de guvernul Japoniei pentru prevenirea dezastrelor provocate de cutremure.
     Foarte importante sunt, de asemenea, exercitiile de pregatire a populatiei pentru cutremur. In fiecare an, pe 1 septembrie, ziua cand a avut loc marele cutremur Kanto (n.r. Cutremurul din Kanto, caruia i s-a spus astfel dupa numele campiei Kanto, ce se intinde intre Tokyo si Yokohama, s-a declansat exact cu un minut dupa ora 12, in ziua de sambata, 1 septembrie 1923 si a avut o magnitudine intre 7,9 si 8,3 pe scara Richter), cand au murit circa 160.000 de oameni, in toata tara, de la primul ministru pana la ultimul cetatean, toti japonezii participa la un fel exercitiu national, ocazie cu care se verifica locurile de evacuare, depozitele de apa, alimente, logistica etc. Cand se apropie data de 1 septembrie, toata presa are editii speciale cu privire la dezastre, cateodata critica administratia, dar dau si exemple bune alese dintre administratii si cetateni.
     E foarte eficient sa promovezi prevenirea dezastrelor, sa realizezi astfel de exercitii, nu doar sa le ilustrezi, ci sa le prezinti, sa influentezi mentalitatea oamenilor ca sa se pregateasca. Acestea sunt recomandarile mele.
     Reporter: Desi magazinele de la parter s-au inchis, oamenii continua sa locuiasca la etajele superioare.
     Kisaburo ISHII: Eu locuiesc aproape de Piata Romana. Uneori ma plimb pe Calea Victoriei, si am vazut multe magazine care au fost obligate sa se inchida din cauza cladirilor cu risc seismic.
     Este incredibil, intr-adevar, dar nu stiu care este gradul de pericol al acelor cladiri. Desigur ca ar fi bine ca acestea sa fie reconstruite de la zero, dar, in unele cazuri, acest lucru este imposibil.
     Daca, in cazul unui cutremur, cladirea are crapaturi, dar locatarii au supravietuit, acest nivel de avarie este acceptabil, fiind nevoie de ranforsarea structurii de rezistenta a cladirii. Administratia, in Japonia, a luat diverse masuri pentru a promova ranforsarea si reconstrcutia, in conditiile in care oamenii nu sunt intotdeauna atat de bogati incat sa le reabiliteze singuri. Desigur ca magazinele se pot muta in mall-uri sau in suburbii.
     Ce am vazut aici, in Bucuresti, este moartea graduala si lenta a strazilor vechi din centru orasului, care sunt atat de frumoase. Politica de planificare urbana nu priveste doar siguranta, ci si vitalitatea orasului, doua aspecte care trebuie asigurate in paralel.
     Reporter: Care sunt cele mai importante proiecte ale Agentiei Japoneze de Cooperare Internationala (JICA) in Romania?
     Kisaburo ISHII: Printre proiectele finalizate, cel mai mare este Termocentrala de la Turceni (n.r. care asigura, cu o putere instalata de 2.310 MW, circa 10% din consumul anual de electricitate al Romaniei), sprijinul total acordat de JICA fiind de 250 de milioane de dolari.
     Urmatorul proiect ca valoare este reabilitarea liniei de cale ferata Bucuresti - Constanta, cu 223 milioane de dolari.
     Acestea sunt proiecte care au fost finalizate, insa mai este un singur proiect finantat de JICA in derulare, sau mai degraba care nu a inceput inca - magistrala de metrou M6 care va lega Gara de Nord de aeroportul international Henri Coanda. La cererea presedintelui Romaniei de atunci, domnul Presedinte Traian Basescu, in anul 2010 Guvernul Japoniei s-a angajat sa ofere Romaniei un imprumut de tip ODA (Official Development Assistance), de aproximativ 370 milioane de euro pentru acest proiect. Acesta este ultimul proiect care a putut beneficia de acest tip de imprumut (ODA) din partea Guvernului Japoniei pentru ca Romania a aderat deja la Uniunea Europeana in anul 2007. (Nota: Acest tip de imprumut ODA este oferit tarilor in curs de dezvoltare. Prin aderarea la UE Romania este considerata deja tara dezvoltata si nu mai face obiectul acestor tipuri de imprumut.)
     Reporter: Ce ne puteti spune despre colaborarea dintre Banca Japoneza pentru Cooperare Internationala (JBIC) si Eximbank?
     Kisaburo ISHII: Exista un memorandum de intelegere intre JBIC si Eximbank. Este un document foarte general, incheiat in 2007, dar care nu s-a concretizat in niciun fel.
     JBIC este o banca a guvernului japonez, activa in domeniul exportului de tehnologie avansata. JBIC desfasoara operatiuni de finantare si garantare cu scopul de a promova exporturile din Japonia, importurile si activitatile economice ale Japoniei in strainatate. Functia principala a bancii este de a sustine stabilitatea economica si sociala a Japoniei, dar si a tarilor in curs de dezvoltare din lume. La fel ca Eximbank, JBIC opereaza pe principiul de a nu concura cu institutiile financiare private, ci de a oferi servicii complementare celor existente pe piata financiara.
     JBIC functioneaza precum o banca comerciala, la fel ca Mitsubishi sau Mizuho, avand conditii de creditare favorabile, din punct de vedere al dobanzii, perioadei de gratie etc, dar, in acelasi timp, aceasta trebuie sa contribuie si la exportul tehnologiei japoneze. De exemplu, acum ca Japonia promoveaza centralele cu carbuni de foarte inalta eficienta JBIC este interesata in finantarea unor proiecte de acest gen, deoarece se poate exporta tehnologia japoneza in domeniu. As fi fericit sa aud ca si Romania ar fi interesata de o colaborare cu JBIC. Din cate am auzit, la momentul de fata, multe proiecte publice de mare amploare in Romania sunt co-finantate de institutii internationale, cum ar fi Banca Mondiala, BERD, BEI, etc.
     Reporter: Care oras din Romania considerati ca este cel mai bine pozitionat din punct de vedere al planificarii urbane?
     Kisaburo ISHII: Nu am vizitat foarte multe orase din Romania ca sa pot sa-mi dau cu parerea. Dar cred ca Brasov si Sibiu sunt bine conservate, acesta din urma probabil pentru ca a fost desemnat Capitala Culturala Europeana. Exista anumite zone in Sibiu, de exemplu centrul orasului, unde accesul autovehiculelor este restrictionat si traficul este foarte fluid. De asemenea, odata ce parasesti centrul vechi al orasului, zonele rezidentiale si industriale s-au dezvoltat puternic.
     Reporter: Ce parere aveti despre relatia economica dintre Japonia si Romania?
     Kisaburo ISHII: Din punct de vedere al comertului, relatia dintre Japonia si Romania este destul de redusa ca dimensiuni si nu cred ca, in viitorul apropiat, se va dezvolta prea mult.
     Romania nu are prea multe lucruri de importat din Japonia, iar, de asemenea, din partea noastra, nu avem nici noi multe de importat de aici. Principalele produse pe care le cumparam din Romania sunt cheresteaua, mobila si, uneori, imbracamintea, dar nu ne putem astepta la volume mari, dat fiind produsele ieftine din China si din alte tari.
     Principalele investitii nipone in Romania au fost realizate in industria auto (componente/piese de schimb si componente electrice, anvelope), rulmenti, produse electronice, aparate de fotografiat, s.a.m.d. Pot sa va spun ca sunt aproximativ 160 de companii japoneze inregistrate in Romania. Dntre acestea 25 sunt companii mari, manufacturiere care detin 48 de fabrici aici si care incadreaza circa 38.000 de oameni. Am observat ca, in ultima vreme, au venit aici si companii din domeniul inaltei tehnologii, cum ar fi cele de software.
     Romania este atractiva pentru investitorii japonezi in special prin nivelul de educatie foarte ridicat, cunostintele IT si prin faptul ca in zonele multietnice romanii vorbesc multe limbi straine, in special in zona de vest a tarii.
     Cred ca, in aceasta perioada, investitiile directe din Japonia in Romania sunt aproximativ similare cu cele venite din China sau Coreea de Sud. De fapt, cred ca sunt mult mai mari, deoarece, in majoritatea cazurilor, investitia nu vine direct din Japonia, ci din subsidiarele germane, olandeze sau italiene ale companiilor japoneze.
     De exemplu, compania NTT Data, care este o subsidiara a companiei japoneze inregistrata in Germania, a angajat 600 de programatori in Cluj. Acea investitie este considerata germana, cand, de fapt, este japoneza. Daca vom calcula si acest gen de investitii, atunci investitiile japoneze sunt mult mai mari decat se crede.
     Reporter: Aveti cunostinta de alte companii japoneze care vor sa investeasca in Romania?
     Kisaburo ISHII: Pana acum forta de munca ieftina a fost intr-adevar o atractie pentru aceste firme, dar in ultimul timp forta de munca a inceput sa creasca in Romania. In anumite zone nu doar investitorii japonezi ci si alti investitori straini sufera de lipsa fortei de munca, in special de muncitori calificati. Companiile insista foarte mult asupra necesitatii de educatie tehnica in Romania.
     Dar Romania are insa multe atuuri, dupa cum am mai spus, cunostintele de limbi straine, forta de munca educate, precum si cunostintele solide in IT ale cetatenilor.
     In plus, Romania este o tara relativ stabila, cu o performanta economica buna. Anul trecut Romania a inregistrat cea mai mare crestere economica din UE. Sunt convins ca multi investitori straini, inclusive japonezi, au motive sa considere Romania o destinatie buna pentru investitii. De exemplu, este posibil ca firme japoneze stabilite in Turcia sa prefere acum Romania, avand in vedere situatia de acolo.
      Reporter: De ce nu vin bancile japoneze in Romania?
     Kisaburo ISHII: Pe moment, investitiile din Romania sunt finantate suficient de sucursalele din Austria sau alte tari europene , care acopera majoritatea necesarului de finantare.
     Ar fi costisitor sa deschizi o sucursala a unie banci japoneze in Bucuresti la ora actuala. Baza lor de clienti de aici nu ar justifica astfel de costuri. In acest moment, nu cred ca bancile japoneze ar fi interesate sa deschida o sucursala in Romania.
     Dar, in cazul unui proiect mare de investitii, daca companii japoneze implicate in acel proiect ar avea nevoie de un imprumut de la o institutie financiara, atunci ar fi mai usor sa se finanteze de la o banca japoneza fata de una europeana, deoarece, in Japonia, ar avea o comunicare de afaceri directa si in Japonia ar cunoaste mai bine antecedentele si stadiile initiale ale deschiderii unei intreprinderi. Bancile cer de obicei o multime de garantii, dar, in cazul unei banci japoneze, daca o companie are o relatie buna de afaceri cu banci in Japonia, atunci acesta nu ar mai cere astfel de garantii.
     Este posibil ca situatia sa se schimbe din cauza Brexitului, unele firme financiare japoneze iau in calcul sa-si mute o parte din operatiunile din Londra pe continent.
     Reporter: Ce ne puteti spune despre cooperarea nucleara dintre Romania si Japonia?
     Kisaburo ISHII: Ma tem ca, pentru moment, este dificila. Sigur ca exista multe societati japoneze in domeniul nuclear. Dar tehnologiile acelor companii sunt sustinute de marile companii de utilitati, gen Tokyo Electric, care era cea mai mare companie din Japonia. Dupa catastrofa Fukushima, aceste firme au suferit pierderi importante si nu cred ca, pentru moment, pot sa penetreze o piata noua. Se concentreaza pe contractele existente in alte tari.
     Reporter: Care sunt cele mai mari investitii japoneze in Romania?
     Kisaburo ISHII: De exemplu, Sumitomo Electric Wiring System (SEWS) este o companie specializata in producerea de cablaje electrice din Japonia. In Romania, Sumitomo Electric Wiring System Europe si-a inceput investitiile in anul 2000, o data cu dezvoltarea fabricii de cablaje de la Deva din judetul Hunedoara. Ulterior si-au dezvoltat productia si in alte locatii.
     Yazaki este unul dintre cei mai importanti furnizori mondiali pentru industria auto, iar principalele sale produse sunt cablaje de automobile, aparatura si componente pentru industria auto. In Romania, Yazaki a dechis prima fabrica in Ploiesti, in anul 2003.Compania mai are unitati de productie in Caracal, Arad, Urlati (Prahova), Braila.
     Takata, producator de volane, airbaguri si centuri de siguranta pentru automobile este de asemenea, prezent in Romania in Sibiu si Arad. Exista si alte mari companii japoneze manufacturiere in Romania cum ar fi Calsonic Kansei, Koyo, etc.
     Anul trecut, grupul japonez Nidec a finalizat procesul de preluare a ANA Imep Pitesti, fabrica de motoare detinuta anterior de familia Copos.
     Tot anul trecut, compania japoneza Asahi Group Holdings a cumparat activele SABMiller din Europa de Est, inclusiv Ursus in Romania.
     Reporter: Sunt romanii interesati in cultura japoneza? Exista o scoala japoneza in Romania?
     Kisaburo ISHII: In fiecare an, in jur de 2000 de oameni se inscriu la cursuri ca sa invete japoneza in facultati sau in unele licee. Expunerea culturii japoneze este din ce in ce mai mare in fiecare an si eu fac tot posibilul pentru a o promova. Sa va dau cateva exemple de evenimente culturale care vor fi desfasurate anul acesta cu sprijinul Ambasadei:
     Pe 30 martie vom avea un spectacol sustinut la Teatrul National de un prestigios grup japonez de dans contemporan care se numeste NOISM. Vor interpreta o varianta originala a baletului La Bayadere.
     Pe 5 si 6 aprilie NOISM va fi in Sibiu, la Teatrul National Radu Stanca pentru a interpreta The Match Seller's Tale & Passacaglia.
     Intre 20 aprilie si 5 iunie va avea loc la Muzeul Satului din Bucuresti o expozitie de mestesuguri japoneze din regiunea Tohoku.
     Intre 3 mai si 15 iunie la Muzeul National de Arta din Bucuresti va avea loc o expozitie de pictura semnata Noriko Yanagisawa, o faimoasa artista japoneza nascuta in anul 1940 care a primit numeroase premii internationale de-a lungul timpului
      Luna nooiembrie este Luna Japoniei. De obicei organizam diverse evenimente culturale atunci cum ar fi seri de filme si animatie, concerte, concursuri de karaoke, diverse ateliere, etc.
     Sunt de asemenea foarte incantat sa vad ca bucataria japoneza este apreciata in Romania. Sunt aproape 20 de restaurante japoneze in Bucuresti si numarul lor este in crestere.
     Reporter: Care este situatia economica si politica in Japonia in prezent?
     Kisaburo ISHII: Desi cresterea economica din Japonia nu a fost impresionanta in ultimii ani, din cate am constatat eu traind in Japonia, situatia economica este foarte buna. De exemplu, daca studiem rata somajului, in Romania este 6%, iar in Japonia este 3%.
     Reporter: Dupa alegerea lui Trump, credeti ca situatia se va schimba in ce priveste exporturile?
     Kisaburo ISHII: Prim-ministrul japonez Shinzo Abe a avut deja o intalnire de doua zile cu Dl. Donald Trump. Cred ca presedintele american a inteles situatia din Japonia in ceea ce priveste cheltuielile Japoniei cu bazele americane de acolo. Si Japonia are deja o mare povara cu fortele armate proprii, pe care le numim Self Defense Forces (SDF) .
     In ceea ce priveste comertul si investitiile, Japonia a facut deja investitii enorme in SUA, creand un mare numar de locuri de munca. Vicepresedintele Mike Pence stie sigur lucrul asta, de pe vremea cand era guvernator in Indiana, regiune unde mai multe societati auto japoneze au facut investitii substantiale - Toyota, Honda. Cred ca, pe moment, chiar daca SUA a iesit din TPP, putem avea o relatie buna.
     Reporter: Va multumesc! 
Citeste noutati si tendinte din domeniu in Revista BURSA Constructiilor  


(520 afișări)

 

Link-uri înrudite

· Alte știri din sursa
Bursa

· Alte știri de la ---


Azi: Cea mai citită știre din sursa Bursa:

"Am observat moartea graduala si lenta a strazilor vechi ale Bucurestiului, care sunt atat de frumoase" | Autentificare/Creare cont | 0 comentarii
Comentariile aparțin autorilor. Nu suntem responsabili pentru conținutul acestora.
Page created in 0.44964098930359 seconds.