Marți, 21 Februarie 2006 - 07:22 AM Aleg.RO: Vladimir Putin-Traian Basescu: modelul rusesc pe malurile Dâmbovitei

Publicat de:  

Sfin Unii analisti politici din România au lansat - mai în gluma, mai în serios - ideea conform careia comportamentul politic al lui Traian Basescu se aseamana puternic cu al presedintelui rus Vladimir Putin .
Noi am luat gluma în serios si am realizat o analiza a elementelor definitorii ale celor doi presedinti. Au rezultat, într-adevar, asemanari izbitoare între cei doi, care, în cazul lui Traian Basescu, nu pot fi puse doar pe seama unor simple întâmplari, ci, mai curând, a unei strategii de imagine care se inspira din „experienta ruseasca“. Cu alte cuvinte, un fel de „profetii“ românesti despre trecutul rusesc.

Pozitionarea de imagine
Deliberat sau nu, cei doi (Basescu si Putin) si-au facut „intrarea“ în functia de presedinte prin elemente de imagine care îi delimitau net de imaginea fostilor presedinti (Ion Iliescu în cazul lui Traian Basescu, Boris Eltîn în cazul lui Vladimir Putin). În cazul lui Traian Basescu, trasatura cea mai importanta care l-a departajat de Ion Iliescu a fost modul transant de a se raporta la o tema publica. Apoi un element distinct al lui Traian Basescu a fost intransigenta (poate singurul punct slab al presedintelui Iliescu; acesta a fost perceput ca fiind „sarac si cinstit“, dar niciodata „intransigent“ cu anturajul sau eminamente corupt). În cazul presedintelui rus, contrastul de imagine a fost si mai evident. Despre acest lucru a scris explicit si mass-media din Federatia Rusa. Spre deosebire de predecesorul sau, Vladimir Putin s-a pozitionat pe coor-donatele unui functionar/manager occidental (rational, pragmatic, capabil sa ia decizii si sa urmareasca realizarea acestora, deschis, mobil s.a.). Asadar, un element comun al lui Traian Basescu si Vladimir Putin a fost pozitionarea imaginii publice pe coordonate contrastante cu ale predecesorilor. Aceasta delimitare a fost justificata atât de ratiuni de comunicare (raportare critica la problemele mostenite), cât si de cele de rating (atât Ion Iliescu, cât mai ales Boris Eltîn erau niste presedinti cu popularitate în scadere).

Sustinerea societatii civile
Traian Basescu si-a legitimat actiu-nile din campania electorala si din pri-mul an de mandat prin „vocea“ societatii civile. Organizatii nonguvernamentale cum ar fi Fundatia Pro Democratia, APADOR-CH, Societatea Academica Româna, Transparency International, Initiativa 2003 - toate au sustinut în timp votul uninominal, asumarea raspunderii Guvernului pe pachetul de legi privind reforma justitiei, schimbarea presedintilor Camerelor (propusa initial de presedinte si preluata apoi de PNL si PD), alegerile anticipate (tema preferata a sefului statului). Cel mai proaspat exemplu de sprijin pe fata a fost solutia venita din partea societatii civile pentru Ordonanta DNA: Traian Basescu nu promulga legea, astfel ca Guvernul trebuie sa-si asume raspunderea.
În Rusia, Putin a acaparat, practic, societatea civila. În anul 2001, Kremlinul înfiinteaza Uniunea Civila în care au intrat circa 30 de organizatii nonguvernamentale. La scurt timp, aproape 200 de organizatii neguvernamentale din teritoriu semneaza un document „intre poporul si guvernul rus pentru înflorirea Rusiei“, act ce reprezinta, în realitate, o sustinere neconditionata a politicii lui Putin.

Unificarea serviciilor
Proiectul Cotrocenilor referitor la Comunitatea Nationala de Informatii prevede ca noua structura sa fie condusa de un director subordonat în mod direct sefului statului. Potrivit proiectului, directorul este consilier prezidential, membru CSAT, si îsi va exercita atributiile sub autoritatea si controlul presedintelui României. El va avea acces la toate informatiile referitoare la securitatea nationala si, mai mult, are calitatea de ordonator de credite în cadrul Administratiei Prezidentiale. Cât priveste Colegiul Comunitatii Nationale, acesta este format din directorii serviciilor de informatii SRI, SIE, SPP, STS, precum si din sefii structurilor informative departamentale.
Un proiect similar exista la Kremlin înca din anul 2000 si prevede revenirea în cadrul Serviciilor Secrete (FSB) a Agentiei Federale a Informatiei si Telecomunicatiilor subordonata Administratiei Prezidentiale. Revenirea Agentiei în cadrul FSB ar permite o colectare „calitativa“ a informatiilor (de exemplu, ascultarea retelelor de comunicatii cu circuit închis). De asemenea, proiectul presupune înfiintarea unui serviciu (Comitetul Federal de Urmarire) cu atributii ministeriale care primeste dreptul de a controla toate serviciile din interior. Coagularea serviciilor sub putere prezidentiala si controlul acestora au fost justificate de necesitatea de a face curatenie în interiorul serviciilor, pentru eficientizarea luptei anticoruptie.

Grupurile de presiune
Relatia celor doi presedinti cu cei mai bogati oameni de afaceri (în Rusia acestia au primit numele de „oligarhi“, datorita controlului de tip oligarhic pe care îl exercitau asupra unei parti importante a economiei rusesti) a fost un alt punct de intersectie a lui Traian Basescu si Vladimir Putin. În data de 11.07.2001, la un an de la instalarea lui Putin la Kremlin, unul dintre principalii oligarhi ai Rusiei, Boris Berezovski, publica un interviu în ziarul italian „La Repubblica“ cu un titlu extrem de sugestiv: „Volodea va fi dat jos peste un an“. Ne amintim aici ca între cele doua tururi de scrutin prezidential din 2004, un alt oligarh, de data aceasta al României, Dinu Patriciu, prorocea sfârsitul zilelor senine ale candidatului la Presedintia României, Traian Basescu. Soarta primului a fost exilul, care continua si acum. Destinul celui de-al doilea se decide în aceste zile la Parchetul General din România.
Un alt element comun este înlocuirea vechii oligarhii cu una noua, provenita din anturajul imediat al celor doi presedinti. Daca în cazul lui Vladimir Putin a fost vorba de fostii colaboratori din serviciile secrete si functionari din corpul birocratic al primariei din Sankt Petersburg, în cazul lui Traian Basescu presa din România a indicat favorizarea unor lideri politici din PD si a unor apropiati ai acestora care au facut afaceri cu Primaria Capitalei în perioada în care actualul presedinte detinea functia de primar general.
Asemanarea dintre cei doi presedinti se mai confirma într-un alt exemplu. În momentul în care unul dintre cei mai bogati oligarhi din Rusia, Mihail Hodorkovski, se pregatea sa-l înfrunte pe Vladimir Putin în alegeri, acesta a fost arestat. Gurile rele din România spun ca o soarta similara cu a oligarhului rus ar fi avut si Gigi Becali (care a încercat pâna nu foarte de mult sa-l înfrunte politic pe Traian Basescu), dar care a renuntat „la timp“, alegând sa treaca în tabara pro-prezidentiala.

Coagularea unui partid politic puternic
Pregatirea pentru al doilea mandat prezidential reprezinta o [citeste mai departe] »


(403 afișări)

 

Link-uri înrudite

· Alte știri din sursa
Săptămâna Financiară

· Alte știri de la  


Azi: Cea mai citită știre din sursa Săptămâna Financiară:

Vladimir Putin-Traian Basescu: modelul rusesc pe malurile Dâmbovitei | Autentificare/Creare cont | 0 comentarii
Comentariile aparțin autorilor. Nu suntem responsabili pentru conținutul acestora.
Page created in 0.90097308158875 seconds.