Marți, 05 Aprilie 2016 - 05:08 AM Aleg.RO: Salarizarea bugetarilor: legea care pune in dificultate guvernul

Publicat de: ---

romanialibera

Dupa ce functionarii publici au amenintat cu boicotarea alegerilor locale daca nu se elimina discrepantele salariale, premierul Dacian Ciolos a discutat, ieri, la Palatul Victoria cu ministrul Muncii, Ana Costea Moarcas, despre modificarile necesare la Legea salarizarii bugetarilor .

\'In acest moment, exista trei proiecte alternative. De asemenea, in Guvern s-ar lucra la un al patrulea proiect de lege\', a declarat \'Romaniei libere\' liderul Blocului National Sindical, Dumitru Costin. Una din variante e un proiect care sa se intinda, ca aplicare, pana in 2020, \'bazat pe resursele bugetare limitate\' avute la dispozitie in acest moment, a declarat, la randul lui, Ciolos.

Salariul mediu brut este acum de 2.777 de lei. In schimb, cel mai mic salariu de baza in sectorul bugetar ar urma sa fie, in 2020, de 1.350 de lei, iar cel mai mare de 20.250 de lei, pentru functia cu cea mai mare responsabilitate in stat, raportul dintre salariul minim de baza si cel maxim fiind de 1 la 15.

Eliminarea discrepan?elor trebuie generalizata

Varianta unu privind salarizarea, conform Digi24, ar aduce un impact bugetar de 55 de miliarde de lei, iar fondul de salarii ar fi de 5,17 miliarde lei. Salariul mediu ar creste la peste 5.400 de lei. Varianta a doua, a lui Moarcas,  ce presupune un impact bugetar de 31 de miliarde lei, care ia in calcul o grila de salarizare total diferita de prima, va face ca fondul lunar de salarii sa creasca la 3,8 miliarde de lei, iar salariul mediu sa ajunga la 4.140 de lei. Varianta a treia, propusa in proiectul de lege al fostului ministru al muncii Rovana Plumb are un impact bugetar de 40 de miliarde lei.

Functionarii publici anuntasera ca vor boicota alegerile locale, prin neasigurarea suportului tehnic-administrativ, daca Legislativul nu elimina discrepantele salariale existente pe functii publice similare. Senatorii si deputatii ar fi eliminat discrepantele salariale pe functii publice similare numai pentru functionarii publici din institutiile de prim nivel: Parlamentul, Presedintia Romaniei, aparatul de lucru al Guvernului si Curtea de Conturi, sustin reprezentantii Sindicatului National al Functionarilor Publici (SNFP).

Bombe pentru economie

Inainte de discutiile de la Guvern, de ieri, cu ministrul Muncii, prim-ministrul Dacian Ciolos declarase pentru Pro TV: \'Nu vom putea creste toate salariile, dar vom elimina cel putin de­zechilibrele in interiorul aceleiasi institutii si pe cat posibil si intre institutii\'. Comisia pentru munca din Camera Deputatilor a asigurat SNFP ca va modifica Ordonanta 57 privind salarizarea pe anul 2016.

Presedintele BNS Dumitru Costin a spus \'Romaniei libere\' ca, la investirea Cabinetului Cio­los, una dintre conditiile puse de PSD, pe care premierul si-a asumat-o, a fost asigurarea unui proiect de lege privind salarizarea personalului bugetar. \'Cea care a impins in spatiul public mesajele a fost Rovana Plumb, fostul ministru al Muncii. PSD stia ca urmeaza o perioada critica pentru orice Executiv si, cand s-a dat deoparte de la conducerea Romaniei, au pus niste bombe prin economie si una dintre ele era si aceasta. Cabinetul Ciolos a fost conditionat economic de acest angajament. In plus, a fost stabilita o crestere de 25% a salariilor din Sanatate si de 15% pentru salariile din Invatamant, plus alte mariri, ce au dus la o crestere cvasigenerala a salariilor bugetare\', a spus Costin.

Perioada de gra?ie de un deceniu

Ministrul Muncii, Claudia Ana Morcas-Costea, a luat in calcul trei variante. Prima e actuala lege a salarizarii in sectorul bugetar, care nu a fost aplicata niciodata, a explicat liderul sindical. \'Este cea mai coerenta care s-a facut in domeniu. La ea s-a lucrat aproape un an. S-au facut evaluari, sau construit grile, cu experti neutri de la Banca Mondiala. Cand a fost gata aceasta lege, trebuiau sa se faca pe rand: un audit institutional pe toate institutiile bugetare; reproiectarea organigramelor si a statelor de functiuni; selectia personalului in toate institutiile bugetare; evaluarea financiara micro si macro a salariilor necesare\', a spus Dumitru Costin. Scopul, a explicat acesta, era ca in maximum 10 ani fiecare bugetar sa fie platit conform muncii sale. In paralel, ar fi trebuit sa apara modele matriceale, la nivelul primariilor, pentru plata salariatilor pe organigrame modulate. In urma auditului, in unele zone ar urma disponibilizari, iar in altele, pe deficite, angajari\', a subliniat Costin.

E vesnica problema a auditului institutional al institutiei guvernamentale, care, daca era facut cand a inceput criza, in anul 2008, ar fi ajutat Romania sa treaca altfel prin puseul din anii 2009 – 2011. Problemele structurale se perpetueaza, explica Dumitru Costin. In Administratia Nationala a Penitenciarelor e un deficit atat de mare de personal, ca salariatii sunt nevoiti sa faca anual cam un milion de ore suplimentare pentru care n-au fost platiti, iar paza penitenciarelor e asigurata cu puscariasii in regim semideschis.   

Alege-ti parfumul potrivit pentru iarna asta- Reduceri de 70%- Click aici comenteaza sau vezi comentarii /* (c)


(106 afișări)

 

Link-uri înrudite

· Alte știri din sursa
România Liberă

· Alte știri de la ---


Azi: Cea mai citită știre din sursa România Liberă:

Salarizarea bugetarilor: legea care pune in dificultate guvernul | Autentificare/Creare cont | 0 comentarii
Comentariile aparțin autorilor. Nu suntem responsabili pentru conținutul acestora.
Page created in 0.28699994087219 seconds.