Vineri, 29 Aprilie 2016 - 05:10 AM Aleg.RO: Darea in plata, marfa romaneasca pentru export in UE

Publicat de: ---

Bursa      *  CPBR: "Promulgarea legii in aceasta forma este regretabila"
     *  Adrian Vasilescu, BNR: "Legea darii in plata este o lege a autoevacuarii"
     *  Zamfir: "Sa le fie rusine lui Isarescu si Ciolos ca au preluat mesajele toxice ale bancilor straine"
     *  Piperea: "Legea Darii in Plata ar putea fi exportata oriunde in Europa"
       Anul trecut, de Craciun, cand am sarbatorit Nasterea Mantuitorului Iisus Hristos, presedintele Klaus Iohannis a retrimis in Parlament, spre reexaminare, legea darii in plata si, printr-o coincidenta, a promulgat-o ieri, in preajma unei alte sarbatori ortodoxe, Invierea Domnului .
     Presedintele a spus: "Aceasta lege a ajuns, initial, la mine si am retrimis-o in Parlament cu cateva observatii. La momentul respectiv, dupa parerea mea, legea nu a fost foarte bine elaborata. Parlamentul a luat in considerare aceste observatii pe care le-am trimis, a modificat legea corespunzator si mi-a retrimis legea in forma noua".
     Deputatul Catalin Zamfir, initiatorul Legii, a declarat: "Din nou Presedintele s-a tinut departe de toate mizeriile cu care a fost atacata aceasta lege nu doar de catre banci, ci de catre Banca Nationala si Guvern. Dumnealui a punctat clar, ieri, ca este multumit de modificarile pe care le-am adus legii si ca este o lege buna, in timp ce guvernatorul Mugur Isarescu afirma ca provoaca cel mai sever risc sistemic, iar premierul ca destabilizeaza tara si incalca dreptul la proprietate! Nu pot sa nu spun «Cinste Presedintelui!» ca nu a preluat mesajele toxice ale bancilor straine si rusine sa le fie lui Isarescu si Ciolos ca au facut-o!
     In opinia deputatului Zamfir, Klaus Iohannis se afla intr-o opozitie totala cu afirmatiile Guvernului in ceea ce priveste Legea Darii in Plata. "Oficialii guvernului Ciolos, prin vocea purtatorului de cuvant Dan Suciu (n.r. detasat, in prima faza, de la BNR in functia guvernamentala, in prezent secretar de stat), au spus ca nu sunt multumiti de cum este facuta legea, ca trebuia sa fie mai sociala si au afirmat ca afecteaza - cel mai grav lucru - dreptul la proprietate.
     Acum, Iohannis spune ca este multumit de modificarile pe care le-a facut Parlamentul Romaniei, la reexaminare, si, in consecinta, a promulgat Legea. Presedintele considera ca cerintele lui au fost indeplinite.
     Dar Klaus Iohannis se afla in contradictie cu premierul Ciolos, care, din pacate, a facut un mare deserviciu Romaniei. Prin pozitia lui, premierul da un fundament solid bancilor straine ca sa atace statul roman la institutiile internationale.
     Institutiile financiare vor fi in situatia in care vor utiliza declaratiile premierului Ciolos ca sa-si intareasca punctul de vedere potrivit caruia legea darii in plata ataca dreptul la proprietate.
     Dacian Ciolos a fost clar in sprijinul bancilor straine. Mai mult, a creat premisele pentru ca bancile sa atace statul roman, spunad ca legea darii in plata ataca dreptul de proprietate.
     Acum presedintele spune ca este multumit de felul in care parlamentul a tinut cont de observatiile din de cererea de reexaminare. Cred ca este o lovitura atat pentru Ciolos, care afirma ca destabilizam tara, cat si pentru guvernatorul Mugur Isarescu, cel care, in urma cu cateva zile, spunea ca legea darii in plata este cel mai grav risc sistemic pe care l-a detectat el vreodata.
     Presedintele Klaus Iohannis nu a preluat nimic din pozitiile celor doi".
     Vasilescu: "Urmatoarele 15 zile reprezinta un timp de reflectie pentru toti actorii implicati"
     In cele aproximativ 11 luni de dezbatere a Legii darii in plata au fost puse multe intrebari si s-au dat putine raspunsuri, insa adevaratele raspunsuri le vom primi dupa ce vor trece cele 15 zile pana cand legea va intra in vigoare, considera Adrian Vasilescu, consultant de strategie in cadrul Bancii Nationale a Romaniei (BNR). Domnia sa ne-a declarat: "Urmatoarele 15 zile pana cand legea va intra in vigoare, pentru ca ea poate fi aplicata la 15 zile de la publicarea in Monitorul Oficial, reprezinta un timp de reflectie pentru toti actorii implicati. Dincolo de toti spectatorii, de confruntarile care au avut loc in ultimele 10-11 luni, de pozitiile pro si contra textului de lege, s-au format grupuri de spectatori. Sunt spectatori foarte activi, spectatori activi si spectatori pasivi.
     Acum, ca legea a fost promulgata, o foarte mare parte din spectatorii pasivi isi vor muta atentia catre alt subiect. Cei din teren sunt bancile creditoare si debitorii. Bancile isi vor contura strategii in functie de ceea ce se va intampla dupa intrarea in vigoare a legii. Cei care dau acum verdicte cu privire la aceste strategii se grabesc, din punctul meu de vedere. In ceea ce priveste debitorii, persoanele care vor fi primele doritoare sa notifice bancile in baza noii legi sunt cele deja executate silit. Vorbim de 530 de cazuri de proceduri de executare silita din 2008 si pana in prezent, conform unor statistici efectuate de BNR, prin Directia de Supraveghere.
     Asadar, 530 de oameni si-au pierdut deja casa si vor notifica bancile sa le stearga restul de datorie. Mai sunt alte 5.200 de persoane care se afla in curs de executare, avand intarzieri la plata mai mari de 91 de zile. In aceste cazuri, nu stim inca ce reactie vor avea atat debitorii, cat si institutiile de credit, pentru ca, in timpul scurs de la notificarile bancilor referitoare la executare, s-au intamplat multe atat in zona justitiei, cat si in piata bancara.
     Restul, sunt oameni saraciti de criza, care au dificultati la plata ratelor si care au intarzieri in achitarea acestora mai mici de 90 de zile. Vom vedea cum vor proceda acestia, in conditiile in care, in ultima perioada, au fost zeci de mii de reesalonari si restructurari de credite".
     In opinia domnului Vasilescu, persoanele care au probleme in achitarea creditelor bancare ar trebui ajutate de stat.
     Adrian Vasilescu ne-a precizat: "Statul nu ar trebui sa se spele pe maini si sa stea linistit ca a dat Legea darii in plata. Parerea mea este ca aceasta lege este o lege a autoevacuarii. A spune ca ai dat sansa unui om saracit de criza sa scape de datorii in conditiile in care ramane si fara casa nu este tocmai normal. Problema este a statului - acesta ar trebui sa dea o lege prin care sa impuna umbrela bugetara, pentru ca, repet, oamenii au fost saraciti de criza, nu de banci. Sa ia Directiva Europeana 17/2014 si s-o citeasca bucata cu bucata, sa extraga recomandarile si sa vada ca se vorbeste de un pachet de legi prin care oamenii saraciti trebuie ajutati fara sa ajunga in strada".
     CPBR: "Legea contine elemente de neconstitutionalitate"
     Consiliului Patronatelor Bancare din Romania (CPBR) si-au exprimat dezamagirea pentru faptul ca Presedintele Romaniei Klaus Iohannis nu a solicitat verificarea constitutionalitatii acestei legi la Curtea Constitutionala a Romaniei, CPBR mentinandu-si opinia ca legea contine elemente de neconstitutionalitate.
     Intr-o pozitie oficiala transmisa presei, CPBR afirma: "Consideram ca promulgarea legii in aceasta forma este regretabila cu atat mai mult cu cat inclusiv autoritati internationale relevante, precum Comisia Europeana, Banca Centrala Europeana si Fondul Monetar International si-au exprimat public rezerve extrem de serioase asupra acestei legi si a consecintelor pe care le produce, inclusiv prin lipsa de predictibilitate privind mediul de afaceri si a climatului investitional din Romania.
     In acest sens, consideram ca forma Legii adoptata de Parlamentul Romaniei si promulgata de Presedintie urmare a parcurgerii procedurii de reexaminare, nu este de natura a inlatura ingrijorarile exprimate de Comisia Europeana in «Raportul de tara al Romaniei pentru 2016», respectiv:
      Legea este de natura a afecta disciplina de plata si activitatea de creditare;
      Legea introduce modificari semnificative ale cadrului juridic aplicabil contractelor de credit, contravenind cadrului juridic existent la nivel national si international (e.g. Legea introduce un drept general al debitorilor de a se descarca de datoria rezultata dintr-un contract de credit prin transmiterea dreptului de proprietate asupra bunului imobil ipotecat catre creditori, in locul rambursarii creditului, fara a fi nevoie de consimtamantul
     creditorului);
      Aplicabilitatea retroactiva a dispozitiilor Legii ridica motive serioase de ingrijorare privind securitatea juridica, principiul increderii legitime si stabilitatea sectorului financiar;
      Legea este aplicabila debitorilor ce se incadreaza in niste criterii ce nu au legatura cu situatia lor financiara si cu capacitatea de a-si achita in continuare datoriile, ceea ce este susceptibil sa sporeasca hazardul moral in sectorul bancar si sa slabeasca disciplina in domeniul creditarii;
      Investitorii straini ar putea considera ca acest act legislativ este o sursa de insecuritate juridica si si-ar putea modifica strategia de investitii in ceea ce priveste Romania;
      Legea ar putea avea un impact negativ asupra profitabilitatii si capitalizarii bancilor.
     Printre elementele de neconstitutionalitate pe care consideram ca legea le prezinta in continuare mentionam incalcarea de principii cum ca cel al previzibilitatii si accesibilitatii normei legale, al securitatii juridice, al neretroactivitatii legii civile (prin aplicarea Legii la creditele in vigoare), al respectarii dreptului de proprietate, libertatii economice etc.
     Nu mai putin important, odata cu intrarea in vigoare a acestei legi, raman de clarificat o serie de probleme de aplicare derivate din textul lacunar al acesteia. Printre acestea mentionam aspecte fiscale/contabile, precum regimul de impozitare al debitorilor care vor da imobilele in plata, mecanismul de provizionare din punct de vedere fiscal pentru portofoliul de credite ipotecare al bancilor, tratamentul specific din punct de vedere al taxei pe valoarea adaugata pentru anumite imobile si altele asemenea, pentru care nu exista prevederi specifice.
     Comunitatea bancara din Romania a efectuat demersuri repetate fata de Parlamentul Romaniei pentru stabilirea unui grup de lucru la nivel de experti in care toate partile afectate de/implicate in aplicarea acestei Legi sa discute si sa identifice cea mai buna solutie care sa atinga scopul declarat al ei (ex. ajutorarea debitorilor aflati in situatie de dificultate financiara, cum se afirma in insasi Expunerea de Motive a legii), insa cu respectarea cadrului legislativ existent (intern si international). Propunerile comunitatii bancare s-au referit inclusiv la necesitatea limitarii cadrului de aplicare la persoane aflate in dificultate financiara severa, care necesita protectie sociala si nu dispun de alte bunuri imobile (terenuri, case de vacanta etc.) in afara de locuinta familiei. In acest sens, comunitatea bancara a transmis Parlamentului Romaniei o serie de amendamente tocmai pentru a contribui la rezolvarea situatiilor mentionate mai sus si a respecta cadrul legislativ existent. Cu toate aceste, niciuna dintre propunerile comunitatii bancare, astfel cum le-am mentionat mai sus, nu au fost luate in considerare de catre Parlamentul Romaniei".
     Gheorghe Piperea: "Gestul de ieri al presedintelui il pune intr-o lumina proasta pe Dacian Ciolos"
     Principiul din Legea Darii in Plata ar putea fi importat in sistemul national al altor state europene, pentru ca deja am creat un precedent legislativ, considera avocatul Gheorghe Piperea, unul din initiatorii legii darii in plata alaturi de deputatul Zamfir, adaugand: "Ma astept ca Ungaria, Cehia, Croatia, toti cei care au avut probleme in sistemul lor bancar, sa ceara sa li se aplice acest gen de reglementare. Este evident ca Romania a devenit exportatoare de legislatie. Este o chestiune care a fost preconizata de Parlamentul European in 2013 si nicio tara nu a avut curajul sa puna in pagina un astfel de mecanism. Iata ca Parlamentul Romaniei a facut-o. Legea Darii in Plata ar putea fi exportata oriunne in Europa".
     Avocatul mai spune ca, desi in presa mai mult sau mai putin de specialitate s-a spus ca darea in plata este, probabil, cea mai controversata lege din ultimii ani, in realitate a fost controversata doar in PR-ul domnilor care s-au opus acestei legi si in presa amicala cu ei.
     Domnia sa ne-a declarat: "Presedintele Klaus Iohannis a spus ieri un lucru extrem de important: «Legea, dupa ce a fost retrimisa in Parlament, a fost modificata in asa fel incat sa vizeze recomandarile mele, care au fost respectate. Din acest punct de vedere, legea este in regula.
     Acest lucru inseamna ca, nici cand a trimis legea spre reexaminare, nu era ceva gresit in principiu cu acest act normativ. De altfel Klaus Iohannis a si spus atunci ca legea este buna in principiu, dar ca are niste chestiuni echivoce.
     Declaratia de ieri a presedintelui mai dovedeste ca tot PR-ul negativ din decursul ultimelor trei patru-luni a fost un fas total, pentru ca, pana si pentru Klaus Iohannis, legea este buna, mai ales ca s-a corectat intre timp.
     Privind in urma, se vede acum ca acesti tipi, in conditiile in care au fost dezbracati de aura de credibilitate, sunt facuti dintr-un aluat de proasta calitate.
     Cred ca actionarii care i-au platit ar trebui sa le ceara socoteala, pentru ca sunt ineficienti. Asa cum un avocat care pierde un proces pe mana lui trebuie sa plateasca daune pentru raspundere profesionala, tot asa trebuie si domnul Isarescu&Co sa plateasca pentru ce au facut si sa demisioneze".
     In opinia avocatului Gheorghe Piperea, gestul de ieri al presedintelui il pune intr-o lumina proasta pe Dacian Ciolos care a afirmat ca legea darii in plata este periculoasa pentru sistemul economic: "Declaratia premierului ca legea incalca dreptul de proprietate va fi considerata o marturile pentru actionarii bancilor care vor vrea sa dea in judecata statul roman si care ar putea castiga. Daca ar fi fost cum a spus Dacian Ciolos, legea ar fi fost trimisa la Curtea Constitutionala de presedinte. Si nu s-a intamplat. Cam acelasi lucru au transmis si Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), Ministerul Justitiei, Comisia Europeana, (nu stiu daca a fost o pozitie oficiala), BCE, FMI, toti cei care au preluat copy-paste mesajul de la BNR, si au gresit".
     Gheorghe Piperea este de parere ca toate institutiile ar trebui sa isi ceara acum scuze romanilor, pentru ca presedintele, votat de mai mult de 8 milioane de persoane, a spus ca legea este buna. 

     SCRISOARE CĂTRE DOI COMISARI EUROPENI
     Utilizatorii de servicii financiare: "Nicio prevedere nu impiedica statele UE sa adopte darea in plata"
     Nicio prevedere nu impiedica statele UE sa adopte darea in plata, pentru protectia consumatorilor, au transmis, reprezentantii utilizatorilor de servicii financiare din Romania, impreuna cu organizatiile similare la nivel european, intr-o scrisoare catre comisarii europeni Jonathan Hill si Pierre Moscovici.
     Semnatarii - presedintele Asociatiei Utilizatorilor Romani de Servicii Financiare din Romania, Alin Iacob, directorul general al Organizatiei Europene a Consumatorilor (BEUC), Monique Goyens, directorul general al Federatiei Europene a Investitorilor si Utilizatorilor de Servicii Financiare (Better Finance), Guillaume Prache, si presedintele Confederatiei Organizatiilor Familiale din Uniunea Europeana (COFACE), Annemie Drieskens - le reproseaza comisarilor ca, intr-un punct de vedere transmis autoritatilor din Romania cu privire la Legea darii in plata, au tinut cont doar de interesele bancilor, nu si de cele ale clientilor.
     Comisarii europeni Jonathan Hill (stabilitate financiara, servicii financiare si uniunea pietelor de capital) si Pierre Moscovici (afaceri economice si financiare, impozitare si vama) au transmis, in urma cu doua saptamani, o scrisoare ministrului roman al Finantelor Publice, Anca Dragu, prin care isi exprimau ingrijorarea cu privire la efectele pe care Legea darii in plata le va avea asupra stabilitatii sistemului financiar din Romania, dar si a economiei in ansamblul ei.
     Consumatorii au scris: "Va scriem pentru a ne exprima ingrijorarea cu privire la scrisoarea pe care ati trimis-o ministrului roman al Finantelor Publice, Anca Dragu. Comentariile dumneavoastra nu au tinut cont de amendamentele care au fost aduse Legii, la cererea presedintelui Romaniei, a Bancii Nationale a Romaniei si a Guvernului, cele mai importante fiind plafonul de 250.000 de euro sau echivalent, excluderea programului «Prima Casa» de sub incidenta legii si mentiunea clara ca legea se va aplica doar consumatorilor si ipotecilor pe imobile cu destinatie de locuinta".
     Reprezentantii consumatorilor mai spus ca cei doi comisari europeni s-au bazat doar pe informatiile primite de la banci, de la BNR sau de la Banca Centrala Europeana, nu si pe cele furnizate de asociatiile de consumatori: "Este regretabil ca serviciile Comisiei Europene nu au cautat si opiniile consumatorilor si utilizatorilor de servicii financiare pe aceasta tema, mai ales ca BEUC a transmis o scrisoare deschisa presedintelui Romaniei, in decembrie 2015, iar AURSF, membra a Better Finance, a fost foarte implicata in toate dezbaterile pe marginea acestei legi. Din pacate, scrisoarea dumneavoastra nu mentioneaza si efectele pozitive pe care darea in plata le-ar putea avea asupra consumatorilor romani aflati in dificultate financiara, insa se concentreaza exclusiv pe interesele si stabilitatea institutiilor financiare".
     Documentul mai arata: "Multi consumatori se confrunta cu practici comerciale incorecte in zona serviciilor financiare, in special la creditele de consum sau ipotecare. Multi dintre ei au fost puternic loviti de criza financiara si sunt sufocati de plata obligatiilor lunare. Pe de alta parte, dobanzile in Romania au fost printre cele mai ridicate din UE, in ciuda veniturilor care se afla la extrema cealalta. Multe din contractele de credit, semnate inainte de criza, cand Romania nu era membra a UE, contin clauze abuzive. In ultimii ani, tribunalele din tara au emis numeroase decizii in favoarea consumatorilor care au contestat in instanta contractele".
     Totodata, in document se atrage atentia ca, in ciuda acestor aspecte, consumatorii nu sunt protejati de nicio lege, iar bancile au fost reticente in a negocia cu clientii solutii convenabile: "De aceea, credem ca Legea privind darea in plata adoptata de Parlament reprezinta o solutie pentru un numar mare de debitori aflati in dificultate financiara. De asemenea, este esential ca legea sa se aplice si contractelor in derulare, astfel incat sa fie ajutati si cei care nu-si mai pot rambursa creditele pentru case".

   


(277 afișări)

 

Link-uri înrudite

· Alte știri din sursa
Bursa

· Alte știri de la ---


Azi: Cea mai citită știre din sursa Bursa:

Darea in plata, marfa romaneasca pentru export in UE | Autentificare/Creare cont | 0 comentarii
Comentariile aparțin autorilor. Nu suntem responsabili pentru conținutul acestora.
Page created in 0.39549398422241 seconds.