Vineri, 07 Octombrie 2016 - 05:17 AM Aleg.RO: "Afirmatiile bancherilor despre darea in plata - mincinoase, inselatoare si manipulatoare"

Publicat de: ---

Bursa      *  Dan Suciu, director de comunicare BNR: "Este atributia ANPC sa constate daca reclama CPBR este sau nu mincinoasa ori inselatoare"
     *  Lucian Isar: "Estimarile BNR si ale bancilor comerciale reprezinta tehnici de manipulare des intalnite in ultimii ani, prin care se arunca povesti alarmiste care, ulterior, se dovedesc false"
     *  Din Consiliul Patronatelor Bancare fac parte: Raiffeisen Bank, BCR, ING Bank, Bancpost, Unicredit Bank
       Ingenuncheate in fata bancilor, unele ziare au publicat, in urma cu cateva luni, o cascada de minciuni revarsata din gura unor bancheri prin Consiliul Patronatelor Bancare din Romania (CPBR), care le-a platit sa publice o reclama ce continea enunturi care, pana acum, s-au dovedit a fi false .
     Textul publicitar al CPBR reprezenta o insiruire de afirmatii apocaliptice la adresa Legii darii in plata, incadrate intr-un chenar negru, asemeni unui ferpar. Aspru criticat de opinia publica, inca de la aparitia sa - spunandu-se inclusiv ca pare un manifest din perioada comunistilor - aceasta reclama este catalogata acum, de initiatorii noii legi - avocatul Gheorghe Piperea si deputatul liberal Daniel Catalin Zamfir - ca fiind una mincinoasa, inselatoare si manipulatoare.
     Acestia au demontat, ieri, in cadrul unei conferinte, reclama CPBR (in care se afirma ferm, printre altele, ca "o generatie intreaga va plati"; un tanar va trebui sa astepte opt ani in plus ca sa poata sa isi ia o casa", "piata imobiliara se va bloca (...) in provincie probabil nu se va mai vinde si nu se va mai cumpara nimic (...) greu, foarte greu, se va mai construi ceva", "Legea darii in plata dauneaza grav Romaniei", "exista o lege a insolventei persoanelor fizice (...) care il poate proteja pe omul simplu, ajuns in necaz").
     In replica, initiatorii Legii darii in plata au aratat, printre altele, ca economia a crescut; la fel si creditarea, Programul Prima Casa nu a disparut, ci, dimpotriva; piata imobiliara a progresat etc.
     Inca de la publicarea reclamei, Marius Dunca, fostul sef al ANPC, ne-a spus: "Sunt socat de modul in care bancile dezinformeaza consumatorii. Au luptat impotriva legii insolventei persoanelor fizice, au luptat impotriva legii darii in plata si, acum, cand nu mai au alte cai, incearca sa manipuleze opinia publica prin denigrarea legii.
     La Legea darii in plata s-au facut anumite amendamente in asa fel incat sa nu afecteze programul «Prima Casa» si sa nu profite de prevederile acesteia jucatorii din piata imobiliara".
     Marius Dunca era de parere ca, daca textul publicitar al CPBR nu are niciun studiu la baza, atunci poate fi catalogat ca reclama mincinoasa.
     Si Costel Stanciu, presedintele Asociatiei pentru Pro Consumatori (APC), considera ca reclama este inselatoare, "pentru ca il induce in eroare pe consumator". Domnia sa ne-a declarat: "In opinia mea, consider ca s-a adus atingere drepturilor si intereselor economice ale consumatorilor. Este o reclama mincinoasa, pentru ca ii induce pe acestia in eroare, in ideea sa-i faca sa creada ca vor suporta ei efectele negative pe care se presupune ca le va avea legea. Gestul este imoral, pentru ca a fost facut de ziua mondiala a consumatorului. Constat cu tristete ca bancile au coborat la un nivel atat de jos incat folosesc orice mijloace ca sa-si protejeze interesele financiare. Ele nu privesc consumatorii ca pe niste parteneri, ci le transfera tot riscul".
     Unii juristi considera ca textul publicitar al CPBR nu poate fi incadrat in nicio prevedere a legii privind publicitatea inselatoare, intrucat "vorbim despre o asociatie care nu face reclama la un produs sau la un serviciu, ci isi exprima punctul de vedere pe un proiect de lege".
     Potrivit domnului Dan Suciu, director de comunicare in cadrul Bancii Nationale a Romaniei (BNR), institutia care trebuie sa constate daca reclama CPBR este sau nu mincinoasa ori inselatoare este Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor (ANPC).
     In timpul parcursului legislativ al proiectului de lege privind darea in plata, si Banca Centrala, dar si institutiile financiare internationale s-au exprimat vehement impotriva acestei initiative.
     Deputatul Daniel Zamfir a spus, ieri, ca intrarea in vigoare a actului normativ nu a condus la scenariul apocaliptic expus de BNR, precizand: "Cel mai important pentru mine, ca initiator principal ale legii, pentru colegii mei si pentru Parlamentul Romaniei de fapt, a fost ca nimic din tezele unui scenariu apocaliptic pe care l-a expus public Banca Nationala inainte de intrarea in vigoare a legii nu s-a intamplat. Vorbea BNR de risc sistemic sever, ca moare creditarea odata cu intrarea in vigoare a legii darii in plata, ca nu vor mai fi acordate credite in Romania, ca dispar investitorii, ca dezvoltatorii imobiliari nu vor mai construi case, ca tinerii nu isi vor mai lua locuinte, ca va conduce la falimentul sistemului bancar, ca va disparea Prima Casa. Este o stire proaspata, din 24 septembrie, de la BNR, care ne spune: «creditarea in lei a crescut si discutam de creditarea ipotecara, alta decat pe Prima Casa». (...) Nu a existat niciun pericol, totul s-a dovedit a fi un bluf".
     Dan Suciu a raspuns afirmatiilor facute ieri de domnul Zamfir si ne-a spus ca BNR a estimat ca Legea darii in plata prezenta un risc sistemic in momentul in care aceasta se afla in prima varianta - cand nu era Prima Casa eliminata din textul legii, nu exista niciun plafon si erau introduse si terenurile sub auspiciile noii reglementari.
     Secretarul de stat din MFP Enache Jiru a spus ca riscurile estimate de BNR trebuie privite si din perspectiva timpului, respectiv daca ele nu au aparut pe termen scurt, atunci nu inseamna ca este exclus sa se manifeste pe termen mediu sau lung.
     * Isar: "Din momentul in care s-au gandit sa crediteze populatia cu colateral cladiri, bancile stiau ca o parte din clienti nu vor putea sa serviseze acel credit pana la maturitate"
     In opinia fostului bancher Lucian Isar, estimarile BNR si ale bancilor comerciale reprezinta tehnici de manipulare "des intalnite in ultimii ani, prin care se arunca povesti alarmiste care, ulterior, se dovedesc false".
     Domnia sa a firmat: "Pentru a putea sa manipulezi atat de bine populatia din Romania, trebuie sa existe un mediu propice. Si mediul propice este legat de cunoasterea insuficienta a instrumentelor financiare sau o educatie financiara precara. La aceasta educatie precara au contribuit si BNR si bancile comerciale, pentru ca, se pare, a fost in interesul lor sa mentina populatia Romaniei la un nivel scazut, iar oamenii pot fi mai usor speriati, pot fi mai usor manipulati".
     Sistemul financiar nu ar trebui sa fie intr-o pozitie de lupta cu clientela, spune domnul Isar, mentionand ca o banca ce vrea sa lucreze intr-o piata pentru o perioada de timp nu isi permite sa antagonizeze clientii: "O banca ce vrea sa fie pe piata o perioada lunga de timp nu poate sa introduca clauze abuzive in contractele standard. Daca va uitati la economiile dezvoltate, vedeti ca autoritatile statului sunt acolo, sunt platite de la bugetul de stat tocmai pentru a se asigura ca in contractele pentru persoanele fizice nu exista astfel de abuzuri".
     Sistemul financiar trebuie sa reprezinte un set de instrumente care sa ajute populatia sau firmele sa isi indeplineasca anumite scopuri, spune Lucian Isar , apreciind ca sistemul bancar de la noi este subdezvoltat sau putin evoluat, pentru ca a fost tinut inchis pana in anul 2005: "Dupa anul 2005, a existat o explozie astfel incat populatia care lucra in banci s-a triplat. Este normal ca in momentul in care ai astfel de explozie de angajati bancari pregatirea sa fie precara si sa fie mai mult rezultatul unor cursuri intensive de pe cateva slide-uri de power point".
     In momentul in care au fost creionate produsele bancare pentru finantarea populatiei, acestea au fost din inspiratie americana, potrivit sursei citate: "Pachetul de finantare a fost depus la BNR, inclusiv contractele, acestea au fost aprobate, si abia dupa obtinerea avizului de la BNR bancile au avut voie sa dea astfel de credite. In timpul aprobarii, au fost si situatii neobisnuite, astfel incat unele banci au depus spre aprobare la un moment dat, dar au primit raspuns la un numar de luni dupa bancile considerate prietene. A fost si o situatie de concurenta neloiala din punct de vedere al vitezei de aprobare a pachetelor de aprobare pentru persoanele fizice".
     Lucian Isar spune ca toate bancile au inclus in acele pachete de creditare doua notiuni: "Una se numeste probabilitatea de a intra in incetare de plati. Adica, de la bun inceput, din momentul in care s-au gandit sa crediteze populatia cu colateral cladiri, bancile stiau ca o parte din clienti nu vor putea sa serviseze acel credit pana la maturitate. In creditarea persoanelor fizice, analiza nu se face, oricat ne-am dori noi sa fim specialisti, pentru ca nu exista resurse umane, pentru ca nu exista un astfel de model de bussines care sa fie sustenabil daca fiecare persoana fizica ar fi analizata in profunzime. Prin urmare, se procedeaza la un set de instrumente care seamana foarte mult cu teoria din probabilitate a numerelor mari. (...) A doua notiune importanta se numeste pierdere in caz de default. Adica, in cazul in care o parte din portofoliu intra in incetare de plata, bancherii au estimat de la inceput care este pierderea. Pentru ca, pentru un credit care are colateral un apartament, nu pierzi tot creditul, toata valoare creditului. De asta se si vorbeste de acea notiune de hair-cut, adica nu se finanteaza 100% din valoare apartamentului, ci doar un procent. Cu aceste notiuni incluse in pachetul de creditare pentru persoane fizice, se poate presupune ca cei care l-au scris, chiar daca l-au copiat unii la altii, stiau de la bun inceput ca o parte din portofoliu o sa intre in default si o parte din portofoliu o sa dea bancii respectivele case, terenuri".
     Daca nu ar fi fost aprobata Legea darii in plata, atunci, peste o vreme, am fi putut sa vedem procese prin care bancile ar fi fost acuzate de ceea ce se numeste imbogatire fara justa cauza, a conchis Lucian Isar, precizand: "Atata vreme cat tu ceri bani la un intreg portofoliu plecand de la premisa ca o parte din portofoliu o sa intre in capacitate de plata si totusi urmaresti clientii in perpetuitate pe toate bunurile, eventual pe generatii ce urmeaza, normal ca te imbogatesti fara sa se justifice o astfel de miza".
     *  Jiru: "450 de garantii executate in cadrul Programului Prima Casa, din 191.000 emise"
     Avocatul Gheorghe Piperea a aratat, ieri, ca reprezentantii BNR si cei ai bancilor comerciale s-au balbait si pe disparisia Programului Prima Casa.
     Astfel, inainte ca acest program guvernamental sa fie eliminat de sub efectele legii, BNR si bancherii se temeau ca noua lege va duce la pierzanie Prima Casa, spunand ca 60% dintre tineri vor fi afectati de acest aspect. Acum, Eugen Radulescu, directorul de stabilitate din BNR, sustine ca, desi asta ar fi urmat, Programul Prima Casa nu a disparut pentru ca a intrat in vigoare Legea darii in plata.
     In replica, Enache Jiru, secretar de stat in Ministerul Finantelor Publice (MFP), a precizat ca produsele bancare "intr-adevar concurau cu Prima Casa, unele fiind chiar mai bune". Programul a venit sa suplimenteze o nevoie, a mai spus domnia sa, mentionand ca, usor-usor, urma sa fie retras din piata. "In niciun caz nu ar fi disparut in acest an. El continua si daca nu aparea Legea darii in plata, dar cu sume mai mici", a conchis domnul Jiru.
     Reprezentantul MFP a anuntat ca, dupa Legea darii in plata, populatia a mers catre Programul Prima Casa, iar ministerul s-a "ajustat pe cererea din piata".
     MFP lucreaza la o strategie care va modifica unele masuri prevazute de Programul Prima Casa, despre care, insa, domnul Jiru nu a oferit detalii.
     Potrivit lui Enache Jiru, media garantiilor oferite de stat este de 19000-20.000 de euro, fiind emise garantii totale de circa 14-16 miliarde de lei, la un total de credite de 30 miliarde lei acordate in sectorul imobiliar.
     Domnul Enache Jiru a spus ca, in buget, MFP provizioneaza doar 2% din plafon, dar a sustinut financiar doar garantiile executate - respectiv circa 450, din totalul de 191.000 de garantii emise, rata de default fiind de 0,028%.
     *  Jiru: "Impactul Legii darii in plata asupra bugetului de stat se va manifesta daca vom ajunge la ICSID"
      Impactul Legii darii in plata asupra bugetului de stat se va manifesta daca se va ajunge la ICSID, a mai spus Enache Jiru.
     Mentionam ca Raiffeisen Bank International a cerut autoritatilor noastre sa negocieze pe marginea Legii darii in plata, in caz contrar banca urmand sa se adreseze ICSID.
     "Vom vedea ce se va intampla, este o chestie de procedura, nu exista o legislatie care sa prevada o negociere pe aceasta lege, asa cum a cerut Raiffeisen", a spus domnul Jiru, precizand ca ministerul de resort a studiat conditiile legii si, conform reglementarilor in vigoare, poate contracta servicii juridice.
     Unele surse spun ca Ministerul de Finante nu ar intentiona sa angajeze un avocat in cazul in care va ajunge la ICSID cu Legea darii in plata. Domnul Jiru a precizat ca MFP va respecta legea, fara sa comenteze mai mult pe subiect.
     Tratatul bilateral dintre Romania si Austria privind investitiile a fost denuntat de presedintele Klaus Iohannis, ca urmare a faptului ca tara noastra are, acum, tratat incheiat cu Uniunea Europeana, ca urmare a aderarii la UE. Tratatul bilateral are, insa, o clauza care prevede ca, pentru investitorii austrieci care sunt prezenti pe piata noastra de dinainte de incheierea valabilitatii sale, efectele raman valabile inca zece ani.
     Avocatul Piperea spune ca "mai toate tratatele bilaterale au clauze care prevad ca zece ani raman valabile dupa incetare, dar ca astfel de acorduri, indiferent ca au sau nu efecte ulterioare, sunt considerate inopozabile de CE": "Chiar daca Romania va putea sa fie condamnata, teoretic, peste 5-6 ani, UE nu ne va da voie sa facem aceste plati (n.r. sanctiunile pe care ar urma sa le primim de la ICSID in cazul in care am pierde in fata Raiffeisen,) pentru ca este considerat ajutor de stat nelegal".
     * Paul Anghel, ANPC: "Poate ne va ajuta mai mult in demersurile noastre de a ajuta clientii trecerea ANPC la Parlament"
     ANPC a primit, pana acum, opt reclamatii impotriva bancilor legate de Legea darii in plata, una singura fiind rezolvata amiabil in favoarea consumatorului, banca fiind de acord sa ia in plata imobilul, dupa cum a spus Paul Anghel, directorul general al institutiei. Domnia sa a precizat ca bancile tergiverseaza aprobarea notificarilor, intrucat noile reglementari in domeniu nu prevad sanctiuni. De asemenea, este dificil ca ANPC sa actioneze in acest sens, "grosul crerditelor fiind acordate intr-o perioada de vid legislativ".
     Atat timp cat nu exista o autoritate competenta in actul normativ privind darea in plata, in anumite cazuri ANPC nu poate decat sa constate ca reclamatiile clientilor sunt nesolutionabile, a mai spus domnia sa.
     "Poate ne va ajuta mai mult in aceste demersuri trecerea ANPC la Parlament, daca ea se va realiza", a conchis reprezentantul Autoritatii.
     Domnul Anghel a spus ca, acum, ANPC are 47 de procese de tip class action indreptate, in instanta, impotriva bancilor, pe clauze abuzive, trei fiind castigate, dintre care 2 - definitive.
     Imprumutatii in franci elvetieni reitereaza ca bancile nu au negociat niciodata cu ei si ca nici acum, dupa aplicarea Legii darii in plata, bancile nu doresc sa negocieze.
     Gheorghe Piperea a subliniat ca legea prevede o perioada de 30 de zile pana cand bancile pot accepta notificarea, in care acestea sa negocieze, timp in care sunt ingheatate ratele, dobanzile si penalitatile. Cu toate acestea, bancile prefera sa vanda creditele neperformante cu 0,2% din pretul lor, a mentionat avocatul, subliniind ca legea nu si-a propus sa sanctioneze bancile care nu iau in plata imobile, pentru ca sanctiunile sunt prevazute in legislatia ce stabileste modul de functionare a pietei, respectiv in statutul ANPC. 

     *  UNNPR: "Ministrul Justitiei a semnat Ordinul de reducere la jumatate a taxelor notariale"
     Pe site-ul Ministerului de Justitie a aparut un anunt potrivit caruia minsitrul justitiei a aprobat, in cadrul ministerului, Ordinul prin care onorariile notarilor sunt reduse la jumatate, au afirmat reprezentantii Uniunii Nationale a Notarilor Publici, care subliniaza, insa, ca Ordinul intra in vigoare din momentul publicarii lui in Monitorul Oficial.
     Notarii prezenti la intalnire au subliniat ca, acum, clientii platesc 5.000 de lei pentru un credit de 120.000 de euro.
     Totodata, executorii au decis sa transmita notificarile bancilor, fara sa le mai blocheze, iar de la Autoritatea Nationala pentru Cadastru si Publicitate Imobiliara se asteapta o hotarare care sa arate cine suporta cheltuielile de cadastru.
     * 
     * Piperea: "Consumatorul asteapta ca autoritatile statului sa il protejeze contra abuzului de putere economica"
     Consumatorul asteapta ca autoritatile statului sa il protejeze contra abuzului de putere economica, spune avocatul Gheorghe Piperea, citand rezultatele unei cercetari sociologice comandata de Asociatia Parakletos. Conform cercetarii, majoritatea consumatorilor se simt vulnerabili in fata potentialelor abuzuri savarsite de anumiti agenti economici, zona de vulnerabilitate fiind de 85%.
     Serviciile de telecomunicatii, comertul, asigurarile auto si serviciile bancare sunt domeniile care au inregistrat cele mai multe nemultumiri ale consumatorilor, reiese din cercetare.
     Intre marfurile/serviciile ne-necesare, excluzand primele trei domenii (pe care le-am calificat inevitabile), cel mai criticabil pentru abuz de putere este domeniul bancar, a spus, recent, avocatul, precizand: "Oamenii, in raport de atitudinea fata de domeniul bancar, sunt cu mult mai nemultumiti (daca se poate spune asa ceva) decat de ingrijirile medicale din sistemul public si de serviciile de canalizare si apa, de furnizarea energie electrica si termica, de furnizarea gaz, de serviciile medicale private, de restaurante etc.
     In afara de atitudinea fata de «serviciile medicale de stat», de «asigurarile auto sau de viata» si de «serviciile bancare (altele decat creditele imobiliare)», consumatorii simt nevoia de a fi protejati si in domenii cum ar fi «furnizorii de utilitati». De la o proportie de 84%, in privinta serviciilor medicale de stat, la o proportie de 52% in privinta bancilor, oamenii simt nevoia acuta de protectie din partea autoritatilor publice.
     ANPC este, conform perceptiei publice, principala institutie care are responsabilitatea de a proteja consumatorii impotriva eventualelor abuzuri savarsite de agentii economici: in acest sens s-au pronuntat 86% dintre cei intrebati. In rand, la mare distanta, vin: ANSVA - 58%, Guvernul - 37%, Parlamentul si BNR - cate 33% si, la urma, din pacate, Avocatul Poporului - doar 25%.
     Dintre toti cei care au apelat la ajutorul unei institutii, 9 din 10 consumatori s-au adresat ANPC.
     Aproximativ o treime dintre cei care au apelat la ajutorul unei institutii se declara «foarte nemultumiti» de solutionarea problemei. Destul de nemultumiti sunt 18%, nehotarati fiind 19%".
     In legatura cu Legea darii in plata, toti cei care au declarat - spontan - ca au auzit despre o lege menita a proteja persoanele cu credite ipotecare in relatia cu bancile, au mentionat "legea darii in plata", mai sustine domnul Piperea: "Foarte interesant este ca, atunci cand au fost intrebati direct, respectiv, daca au auzit sau nu de Legea darii in plata, 3 din 4 persoane intrebate au declarat ca au auzit, doar 26% spunand ca nu au auzit de legea darii in plata.
     Cu adevarat esential este faptul ca doar 22% dintre repondenti au spus ca au o parere nefavorabila despre lege. Aceasta constatare contrazice tot ceea ce au profetit bancile si BNR in legatura cu Legea darii in plata. Publicul larg, in proportie de 55%, are o parere favorabila despre lege, iar 23% dintre repondenti sunt nehotarati.
     In proportie de 66%, publicul vede un impact pozitiv al Legii darii in plata, considerand ca, pe viitor, bancile vor verifica cu mai mare atentie bonitatea clientilor; ca este o lege binevenita pentru oamenii cinstiti, aflati in dificultate financiara si care nu isi mai pot plati ratele (59%); ca este o lege care permite persoanelor care nu isi mai pot plati ratele sa aiba o pozitie mai puternica in relatia de negociere cu banca (50%); ca este o lege care nu mai permite bancii sa aiba o pozitie dominanta/de forta fata de debitor (46%); ca este o lege care afecteaza puternic intelegerile dintre banca si recuperatorii de creante (35%) etc".
     * 
     * Mesajul CPBR versus realitatea actuala
     CPBR: "Nu ti-au spus nici ca exista o lege a insolventei persoanelor fizice"
     De fapt, Legea insolventei persoanelor fizice ar fi trebuit sa intre in vigoare la finalul anului trecut, dar aplicarea ei a fost amanata cu un an. Ca urmare, aceasta lege nu are efecte, nici pana acum nefiind aprobata intrarea ei in vigoare mai devreme decat termenul pana la care a fost prorogata.
     CPBR: "Nu ti-au spus ca va creste avansul pentru credite"
     O parte din banci au majorat avansul, insa unele dintre acestea deja l-au redus din nou, in majoritatea localitatilor unde dau credite.
     CPBR: "Nu ti-au spus ca va disparea programul Prima Casa"
     Programul Prima Casa nu a disparut, ci, dimpotriva, a fost prelungit, Ministerul Finantelor Publice suplimentand bugetul aferent cu jumatate de miliard de lei.
     CPBR: "Nu ti-au spus ca un tanar va trebui sa astepte 8 ani in plus ca sa poata sa isi ia o casa"
     Soldul creditelor pentru locuinte in lei a crescut constant, in acest an, ritmul de crestere ajungand, in august, aproape de 900 de milioane de lei, potrivit datelor BNR. Bancherii spun ca, dupa ce au redus avansurile la credite, solicitarile pentru imprumuturile standard au revenit la nivelul de dinainte de majorarea avansurilor.
     CPBR: "Si nu ti-au spus nici ca piata imobiliara se va bloca (...) si ca greu, foarte greu, se va mai construi ceva"
     Volumul investitiilor imobiliare in prima jumatate a acestui an a ajuns la 359 de milioane de euro, unul din cele mai ridicate niveluri in ultimii sase ani, potrivit celui mai recent raport CBRE Romania privind investitiile imobiliare. Doar in primul semestru al lui 2014, investitiile au depasit acest nivel, ajungand la aproximativ 400 de milioane de euro, potrivit companiei. Comparativ cu prima jumatate a anului trecut, cand au fost investiti 107 milioane de euro, volumul investitional din primul semestru al acestui an este de peste trei ori mai mare.
     Majoritatea bancherilor estimeaza ca preturile imobilelor vor scadea, ca efect al Legii darii in plata, potrivit Barometrului Bancar realizat de Asociatia Romana a Bancilor (ARB) si EY.
     CPBR: "Nu ti-au spus nici ca multi isi vor pierde poate locurile de munca"
     Rata somajului a scazut la 5,9% in trimestrul II din 2016, de la 6,6% in precedentele trei luni, potrivit datelor INS.
     Conform unui sondaj realizat de ARB si EY, aproximativ 70% din banci estimeaza sa mentina sau sa creasca usor numarul de angajati.
     CPBR: "Legea darii in plata dauneaza grav Romaniei"
     In realitate, economia a crescut cu 6% in al doilea trimestru al acestui an fata de aceeasi perioada din 2015, avand un avans, in primul semestru, de 5,2%, conform datelor INS.

   


(171 afișări)

 

Link-uri înrudite

· Alte știri din sursa
Bursa

· Alte știri de la ---


Azi: Cea mai citită știre din sursa Bursa:

"Afirmatiile bancherilor despre darea in plata - mincinoase, inselatoare si manipulatoare" | Autentificare/Creare cont | 0 comentarii
Comentariile aparțin autorilor. Nu suntem responsabili pentru conținutul acestora.
Page created in 0.70813417434692 seconds.