Joi, 20 Octombrie 2016 - 06:04 AM Aleg.RO: Specialisti: "Legea privind risipa alimentara - prea ambitioasa pentru noi"

Publicat de: ---

Bursa      Legea privind risipa alimentara, adoptata, marti, in plenul Camerei Deputatilor, a creat nemultumiri in randul retelelor de magazine, care spun, printre altele, ca textul acesteia este neconstitutional .
     Noua lege arata ca prin risipa alimentara se intelege situatia in urma careia alimentele ies din circuitul consumului uman din pricina degradarii si sunt distruse, conform legislatiei in vigoare. "Operatorii economici din sectorul agroalimentar sunt obligati sa intreprinda masuri de prevenire a risipei alimentare", mentioneaza noua reglementare.
     Specialistii din domeniu sustin ca nu poate exista "obligatia de a dona", apreciind: "Ori donezi, ori nu donezi. Nu poti fi obligat prin lege sa donezi, este o prevedere neconstitutionala". Sursele citate ne-au spus ca reprezentantii retelelor de magazine nu sunt impotriva legii si a ideii in sine, ci dimpotriva, doar ca, daca se face o analiza pe fond, se observa ca nu exista un sistem organizat pentru ca legea sa poata fi respectata. "Cine preia alimentele care ar trebui sa fie donate? Cum, cand si in ce mod face distributia? Pentru ca totul trebuie sa se intample foarte rapid, in una-doua zile. La ce costuri se ridica toate aces¬te miscari? Este mult prea complicat. Nici la nivelul UE nu exista un concept matur, ci unul punctual. In plus, marea risipa nu are loc la magazine, ci la populatie, in hoteluri si restaurante etc. Cea mai mare problema, insa, este garantia sigurantei alimentelor. Toate retelele mari de magazine sunt listate pe burse. Nici nu vrem sa ne gandim la ceea ce ar insemna un simplu zvon. Ar fi dezas¬tru".
     Specialistii citati concluzioneaza ca aceasta lege este mult prea ambitioasa pentru noi.
     Asociatia Marilor Retele Comerciale din Romania (AMRCR) a atras atentia, in martie, ca proiectul de lege privind diminuarea risipei alimentare incalca dreptul la proprietate si creeaza, prin ambiguitate, premisele unui circuit alimentar paralel si netransparent.
     AMRCR mai reclama lipsa de claritate a amendamentelor admise, lipsa mentiunii scopului pentru care se face "donarea" sau "sponsorizarea" alimentelor catre anumite "entitati" etc.
     "De altfel, problematica risipei alimentare nu si-a gasit inca un model consacrat de rezolvare nici la nivelul Uniunii Europene.
     Chiar si in cazul unor piete mult mai mature si organizate, initiativele in acest domeniu (n.r. existente in Franta si Italia) sunt inca in stadiul incipient", considera AMRCR, mentionand: "Observam ca autoritatile par sa fie conduse doar de dorinta frivola ca Romania sa fie un pionier al pionieratului in acest domeniu. Faptul ca legea va intra in vigoare la 6 luni de la publicare, iar Normele metodologice la 12 luni de la publicare reprezinta implicit o recunoastere a faptului ca acest proiect de lege a aparut prematur pe agenda publica".
     AMRCR atrage atentia si asupra probabilitatii ridicate ca actuala abordare legislativa ar putea conduce la aparitia unei potentiale zone gri de business, aceea a traficului cu alimente aflate in aproprierea datei de expirare, desfasurat de catre entitatile prevazute la art. 2 din lege, care devin operatori din sectorul agroalimentar.
     Legea privind risipa alimentara este fortata, are inca foarte multe lucruri neclare, este greu de aplicat si aduce mai multe prejudicii decat avantaje, este de parere Sorin Minea, presedintele Romalimenta, mentionand, printre altele: "Nu are nicio legatura cu risipa, ii atinge mai mult pe comerciantii care vor incerca sa ia banii de la noi, dar cand vrei sa faci un lucru bun cu forta, asta iti iese. Este posibil ca legea sa aduca mai multe prejudicii decat avantaje".
     * MADR: "Reducerea pierderilor de alimente poate ajuta la reducerea foametei"
     Risipa alimentara este semnalata la nivel international de FAO (Organizatia pentru Alimentatie si Agricultura din cadrul ONU), ca fiind un fenomen de amploare, de natura sa afecteze securitatea alimentara la nivel mondial, subliniaza oficialii Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR).
     Cu toate ca a crescut gradul de accesibilitate la sursele de hrana, in lume exista inca un nivel ridicat de malnutritie. Alimentele se pierd fie pe parcursul productiei, fie ulterior, prin risipa data de consumul inadecvat, strategiile de marketing si legislatia necorespunzatoare, arata MADR.
     Acesta mentioneaza: "Anual se inregistreaza pierderi de 90 milioane de tone de alimente la nivelul UE, la nivel mondial insumandu-se 1,3 miliarde de tone de alimente care se risipesc. Ținand cont de faptul ca exista un miliard de oameni care sufera de malnutritie in lume, iar aceste pierderi sunt estimate la 750 miliarde dolari, mai exact de sase ori valoarea ajutoarelor pentru dezvoltare, rezulta faptul ca omenirea se confrunta cu o mare problema. Conform datelor inregistrate, incepand cu 1974 pana in prezent, se estimeaza ca risipa de alimente la nivel mondial a crescut cu 50%.
     Pentru a satisface cererea de alimente la nivel mondial a unui numar de 9 miliarde de oameni proiectat pana in 2050, se preconizeaza ca este nevoie de un procent de alimente mai mare cu 60%, insa, avand in vedere ca aproximativ o treime din toate produsele alimentare destinate consumului uman sunt pierdute, reducerea pierderilor de produse si deseuri alimentare poate ajuta in mod eficient si economic la reducerea foametei, conform informatiilor din domeniu.
     Ministerul de resort avertizeaza: "Unul din primele studii efectuate de FAO a scos in evidenta date alarmante, in special in ceea ce priveste lumea industrializata: cetatenii europeni si nord-americani irosesc in fiecare an intre 95 si 115 kg de mancare pe cap de locuitor, in comparatie cu cei din Africa sub sahariana, care irosesc intre 6 si 11 kg".
     La sfarsitul lunii septembrie, ministrul Agriculturii Achim Irimescu declara ca umplerea frigiderului cu produse alimentare si expirarea acestora inainte de a fi consumate a devenit, din pacate, o obisnuinta la romani. Ministrul de resort a subliniat ca romanii trebuie sa isi schimbe comportamentul alimentar.
     Domnia sa a precizat ca in tarile vestice exista asociatii care se ocupa de redistribuirea alimentelor aflate in apropierea termenului de expirare, la preturi modice, pentru populatia defavorizata.
     ONG-urile spun ca noua propunere legislativa este un instrument indispensabil in combaterea risipei alimentare in Romania, in contextul in care, conform unor studii europene, tara noastra este responsabila pentru 2,55% din totalul de 100 de milioane de tone de hrana risipite anual de tarile europene.
     In anul 2013, in cadrul MADR a fost constituit un grup de lucru interinstitutional si interorganizational care are ca obiectiv reducerea risipei alimentare la nivel national, precum si sprijinirea unor initiative ale ONG-urilor care activeaza in acest sector. Grupul de lucru este format din peste 25 de entitati publice si private, respectiv autoritati, institutii si organizatii nationale, care au elaborat un Plan de masuri strategice cuprinsee in Planul National de Actiune pentru Combaterea Risipei Alimentare, au anuntat, recent, reprezentantii MADR.
     * Mircea Cosea: "Aparitia crizei alimentare va conduce la un nou tip de diferentiere a populatiei"
     Cresterea permanenta a numarului locuitorilor planetei - care consuma resursele epuizabile ale Pamantului -, conditiile meteorologice din ce in ce mai nefavorabile - care au adus secete si inundatii in multe zone ale lumii -, precum si preturile in continua crestere - evolutie provocata de fenomenele descrise mai sus - au condus la instaurarea unei noi crize alimentare, inca din 2011, dupa ce mare parte a planetei trecuse prin acelasi fenomen in anii 2007-2008.
     Iminenta unei crize alimentare (neconjuncturale) apare pentru prima data in opera lui Thomas Malthus ("An Essay on the Principle of Population"), ideea de baza fiind disproportionalitatea dintre rata de crestere a populatiei si rata de crestere a produselor alimentare, considerate ca fiind resurse limitate si nu in totalitatate regenerabile, ne explica economistul Mircea Cosea, precizand: "Teoria lui Malthus este, pana in prezent, cea mai vehiculata explicatie a genezei crizei alimentare. Aceasta explicatie, de ordin demografic, are actualmente, trei directii de demonstratie:
     1. In conditiile in care resursele alimentare sunt limitate, reducerea numarului de locuitori ai planetei este inevitabila si obligatorie pentru evitarea unor conflicte violente intre diferite grupuri sau zone, ca si pentru salvarea generatiilor viitoare. In acest sens, sunt propuse masuri ca interzicerea emigrarilor (mai ales pe directia sud-nord), obligativitatea avorturilor in cazul in care se detecteaza la fetus anomalii de natura handicapului loco-motor, eutanasierea bolnavilor nerecuperabili, sterilizarea infractorilor considerati irecuperabili social.
     3. Opus teoriei de mai sus este curentul care leaga demografia de productivitate. Astfel, se considera ca, daca populatia, in ultimele doua secole, a crescut de la 1 miliard la 6 miliarde, productivitatea a crescut de la 1 la 100. In concluzie, criza alimentara nu ar depinde de cresterea demografica. (Francois de Ravignan: «La Faim pourquoi?». La Decouverte, Paris.2009). Teoria este criticata ca urmare a caracterului ei mecanicist: productivitatea nu explica decat statistic cresterea resurselor alimentare.
     3. Teoria «descresterii economice», care sustine ca nu cresterea populatiei este cauza crizei, ci stilul de via'a al acestei populatii care nu a adoptat un mod de sustenabilitate pe termen lung si de renuntare la o crestere economica irationala. Este o teorie larg raspandita in prezent, cu origini inca din a doua jumatate a sec XX. (Jaques Ellul, Nicholas Georgescu Roegen, Ivan Illich, Rene Dumont, Serge Latouche s.a).
     Indiferent de directia in care se orienteaza, factorul demografic este esential in explicarea crizei alimentare. Important este de subliniat ca nu numarul de persoane este determinant, ci tipul de model de dezvoltare adoptat. In acest sens, trebuie subliniat faptul ca modelul neoliberal (generator al globalizarii) are carente majore in combaterea crizei alimentare, putand fi considerat chiar vinovat de incapacitatea societatii globale de a elimina pericolul acestei crize. Vina sa principala consta in absolutizarea rolului asa numitei «piete libere si functionale» in defovoarea rolului statului in economie. Specificul productiei de alimente consta in trei elemente: caracter biologic (deci sezonier si de durata), investitii masive si pe termen lung, meteodependenta. Toate aceste elemente reduc capacitatea de profit rapid si sigur, descurajand investitiile de capital prin relatii de piata, ceea ce face necesara, chiar obligatorie, interventia statului in baza unui program (strategie) pe termen lung. Exemplele revolutiei verzi in India si a programului alimentar chinez demonstreaza importanta rolului si interventiei statale".
     In opinia domnului Cosea, criza alimentara nu trebuie privita exclusiv prin prisma penuriei de alimente, desi o lipsa acuta de alimente poate fi resimtita zonal si conjunctural. In general, criza se manifesta prin schimbari majore in costul si calitatea alimentelor.
     "Costurile vor fi in mod sigur majorate, ca urmare a cresterii cheltuielilor de productie (energie, apa, amenajari funciare, transport, asigurari), dar se vor petrece schimbari si in calitatea alimentelor. In pofida eforturilor de reducere sau eliminare a componentelor chimice, alimentele vor fi din ce in ce mai mult «multiplicate» prin metode chimice si industriale. Se va inregistra si o crestere a productiei de vegetale modificate genetic, productia bio fiind din ce in ce mai scumpa", opineaza economistul.
     Domnia sa considera ca aparitia crizei alimentare va conduce la un nou tip de diferentiere a populatiei, "in populatie bine si sanatos hranita si populatie prost si nesanatos hranita, diferentiere care se va vedea atat la nivel national, cat si international".
     Rezultatul crizei va fi scaderea calitatii vietii, dar si cresterea ratei de aparitie a unor maladii nutritionale, cheltuielile bugetare pentru sanatate urmand sa creasca, a conchis Mircea Cosea.
     * Africa - regiunea cu cea mai accentuata criza alimentara
     Cea mai afectata zona din punct de vedere al gradului de accesibilitate la hrana este Africa, insa mai sunt regiuni afectate de criza alimentara si in centrul Asiei si Americii.
     Potrivit organizatiilor de specialitate, o mare seceta a afectat intreaga zona a Africii de Est, in anul 2011, fiind catalogata ca cea mai rea seceta din ultimii 60 de ani. Aceasta a provocat criza alimentara severa in Somalia, Etiopia si Kenya, amenintand traiul a peste 13,3 milioane de oameni. In aceste conditii, multi refugiati din sudul Somaliei au fugit catre tarile vecine, Kenya si Etiopia, unde aglomeratia, conditiile de trai si malnutritia au condus la un numar mare de decese.
     In 2011, Organizatia Natiunilor Unite (ONU) a declarat starea de foamete in mai multe regiuni ale Africii, stare care nu mai fusese declarata de ONU de aproape treizeci de ani.
     La vremea respectiva, au existat congrese in care specialistii anuntau ca, dupa criza financiara, lumea este lovita de o criza alimentara puternica, aceasta facandu-si prezenta prin cresterea alarmanta a preturilor, mai ales la cereale. Acest lucru se intampla pe fondul crizei generale a productiilor de grau, porumb si orez, tot mai scazute ca urmare a calamitatilor naturale din Rusia, Canada sau Australia.
     Cum Statele Unite ale Americii reprezinta cel mai mare exportator mondial de porumb, boabe de soia si grau, impactul negativ nu s-a lasat asteptat nici in acea zona.
     Atunci, conform estimarilor ONU, un miliard de oameni din intreaga lume sufereau de foamete, fiind cel mai mare numar inregistrat vreodata in istorie din acest punct de vedere.
     FAO evidentia, in martie 2015, ca numarul tarilor care au nevoie de asistenta externa pentru hrana se ridica la 37 - respectiv 29 in Africa, cinci in Asia si trei in America Latina si Caraibe. FAO mentioneaza ca si alte tari din Africa au perspective nefavorabile in ceea ce priveste culturile curente.
     Specialistii de la Fews Net (Famine Early Warning Systems Network - organizatie creata in 1985, de USAID, dupa devastatoarea foamete din estul si westul Africii) au impartit gradul de dificultate al problemelor din domeniul alimentar pe mai multe niveluri, dupa cum urmeaza: minim, stres, criza, urgenta si foamete.
     In africa de Est, tari din amonte de Nil se aflau, inca de acum doi ani, in pragul ultimului stadiu dinainte de foamete.
     Specialistii estimau, atunci, ca securitatea alimentara se va deteriora, ajungand la stadiul de urgenta (ultimul stadiu inainte de foamete), in mai multe tari din partea de sus a Nilului, in special in zone in care lipsa de securitate continua sa limiteze asigurarea asistentei umanitare. Analistii de la Fews Net spuneau ca, foarte probabil, insecuritatea alimentara se va adanci in multe gospodarii, atat in zone afectate de conflictele din Sudan, cat si in anumite regiuni din Etiopia, in sudul Somaliei, Uganda, Tanzania si multe zone din Sudanul de Sud.
     Si Africa de Sud s-a confruntat, in ultimii ani, cu dificultati referitoare la puterea de cumparare, ca urmare a cresterii preturilor porumbului si combustibilului, cuplata cu o scadere a productiei de porumb, dupa seceta prelungita inregistrata la finalul lunii febraurie 2014, in cea mai mare parte a sudului si estului Zambiei. Secetele prelungite si perioadele neregulate de ploaie conduc la uscarea recoltelor si la pierderi, in zone din Zimbabwe, si, in consecinta, la recolte slabe si foarte slabe.
     Conflictele din jurul Lacului Ciad (din Africa de Vest) au limitat accesul la hrana, existand riscul de malnutritie acuta, au avertizat specialistii de la Fews. Conflictul Boko Haram, care s-a extins din Nigeria catre tarile vecine, a limitat disponibilitatea alimentelor pentru gospodariile din Nigeria, Niger, Ciad si Camerun. In aceste conditii, populatia a migrat dinspre zonele de conflict, refugiindu-se in alte regiuni, ceea ce a pus presiune pe zonele de refugiu.
     In America Centrala si Caraibe, au fost, de asemnea, inregistrate probleme in domeniul alimentar, in ultimii ani, ca urmare a productiei slabe de cafea, ce a condus la criza alimentara in anumite zone. In luna decembrie a anului 2014, specialistii estimau ca, in zonele muntoase din Guatemala si sud-vestul zonei Honduras, unele gospodarii, care sunt foarte sarace, vor intra in criza alimentara, din cauza productiei slabe si a bolilor care au afectat productia de cafea.
     Conflictul din Afganistan (Asia Centrala) a afectat si zona alimentara.
     La finalul anului 2014, se estima ca cele mai multe zone din Afganistan si Tadjikistan vor ramane la nivelul minim, in ceea ce priveste dificultatile legate de hrana. Afluxul de refugiati din zona a tensionat si resursele comunitatilor gazda, pentru care existau estimari ca ar putea intra in faza de stres din punct de vedere al alimentatiei.   


(167 afișări)

 

Link-uri înrudite

· Alte știri din sursa
Bursa

· Alte știri de la ---


Azi: Cea mai citită știre din sursa Bursa:

Specialisti: "Legea privind risipa alimentara - prea ambitioasa pentru noi" | Autentificare/Creare cont | 0 comentarii
Comentariile aparțin autorilor. Nu suntem responsabili pentru conținutul acestora.
Page created in 0.66250681877136 seconds.