Masura sinceritatii [1]

Inainte de a se incheia o data cu sarbatorile, decembrie este luna comemorarilor (1, 16 si 22) si a bilanturilor

. Inevitabil, comemorarile readuc in atentie subiectele sensibile: revolutia si tran-zitia. Am ajuns in al saisprezecelea an in care 1 decembrie este sarbatorit ca zi nationala. Marcand simbolic sfarsitul comunismului, mutarea sarbatorii nationale in decembrie (luna revolutiei) sugereaza schimbarea. Dar cat de mult s-a schimbat Romania? Ce este astazi Romania dincolo de statisticile economice sau sondajele de opinie? Caci datele nu spun nimic despre starea moravurilor. Iar programul moral al revolutiei nu pare inca realizat. Problema obsedanta a Securitatii si deconspirarii sale exprima cel mai bine aceasta stare de spirit. Fara concilierea starii de fapt cu orizontul de asteptare, fractura dintre societate si politica se va adanci. Suspiciunea generalizata privind dominatia retelelor securiste ce contro-leaza, mai mult sau mai putin ocult, economia, iar prin interpusi, politica, insoteste orice incercare de moralizare a vietii publice. Permanenta si de la un moment dat derizoria lupta impotriva coruptiei nu poate fi credibila cata vreme clarificarea etica nu se realizeaza. Deconspirarea Securitatii ar fi putut fi o astfel de ocazie, dar, dupa cei sase ani initiali, CNSAS nu a reusit, blocat permanent de serviciile secrete, aproape nimic. Dar nici dupa alternanta prezidentiala si guvernamentala din 2004 schimbarile nu sunt fundamentale. Prima sedinta a CSAT de la sfarsitul lunii februarie a facut o bresa: s-a stabilit ca "in timpul cel mai scurt" SRI sa transfere 2/3 din arhiva pe care o detinea. In acelasi timp, restul de o treime urma sa fie verificat si declasificat. In urma cu cateva saptamani SRI anunta ca intre martie si noiembrie 2005 au fost transferati in depozitele CNSAS de la Popesti-Leordeni 8,5 kilometri de arhiva, adica peste 1,2 milioane de dosare, din care 5 kilometri au fost predati prin procese-verbale. Pe de alta parte, intr-o perioada probabil mai scurta, comisia mixta SRI/CNSAS a analizat 160.000 de dosare si a clasificat 110.000 dintre acestea ca fiind de siguranta nationala. Aceste date pun in evidenta un paradox: desi nu mai exista de jure, Securitatea supravietuieste si astazi. Caci siguranta nationala de care vorbeste SRI este cea a fostei Securitati. Impartirea dosarelor in doua categorii este preluata de la fosta Securitate. Cele 2/3 ce trebuiau deja predate reprezentau dosare ce nu implicau siguranta nationala dupa criteriile fostei Securitati. Este ca si cand Securitatea ar fi fost o institutie obiectiva, capabila sa faca aprecieri corecte privind securitatea nationala, si nu o anexa pretoriana a fostului partid comunist. Sau, ca si cum statul comunist ar fi fost un stat de drept, iar nu o fictiune dominata de o grupare privata, Partidul Comunist. Criteriile Securitatii si nu ale noului stat (daca el poate fi intr-adevar considerat nou cata vreme Constitutia din 1991, ca si cea revizuita de altfel, se plaseaza, prin Dispozitiile tranzitorii, in continuarea Constitutiei din 1965, care in articolul 3 stipula: "In Republica Socialista Romania forta politica conducatoare a intregii societati este Partidul Comunist Roman", au prevalat. Poate dorinta de clarificare este sincera, metodele insa sunt inadecvate. Cata vreme ofiterii fostei Securitati sunt protejati, iar majoritatea celor deconspirati au fost informatori, moralitatea face loc santajului. Masura sinceritatii unei actiuni politice cu valente morale precum cea a deconspirarii Securitatii este data de cadrul de referinta. Iar cata vreme acesta este cel stabilit intr-un alt timp, intr-o alta lume, pentru alte scopuri decat cele astazi public revendicate ambiguitatea morala va vicia reperele valorice ale societatii.Un articol de Cristian Parvulescu
Publicat de : ---
Data publicării: 01 Dec 2005 - 05:37
 

Link știre   [1] https://www.fundatia-aleg.ro/index.php?name=News&file=article&sid=10645&titlu=_Masura_sinceritatii