Adrian Nastase se apara, desi nu a fost acuzat Recurs cu dedicatie [1]

In urma cu o saptamana, "Romania libera" scria ca stirea despre cercetarea fostului premier Adrian Nastase in legatura cu termopanele de la Casa Poporului este doar o diversiune, menita sa arunce in derizoriu un dosar deosebit de complex si cu multiple implicatii

. Povestea diversiunii este confirmata de textul sentintei nr. 256 din 11 mai 2006, data de trei judecatori de la Inalta Curte de Casatie si Justitie. Pe parcursul a mai bine de sase pagini, magistratii nu se refera la termopane, ci la intreaga cauza, scotand in evidenta numeroasele deficiente ale anchetei desfasurate de lucratorii Directiei de Investigare a Fraudelor din cadrul IGPR, in baza careia procurorii Parchetului de pe langa ICCJ au formulat rezolutia de NUP. Si mai surprinzator este ca Adrian Nastase, desi nu fusese nominalizat nici in plangerea initiala, depusa de deputatul Anca Petrescu, nici in rezolutia de NUP, a gasit de cuviinta sa... declare recurs. El se considera vatamat de hotararea magistratilor de retrimitere a cauzei spre cercetare. La mai putin de o saptamana de la pronuntarea sentintei, Nastase a facut un recurs cu... dedicatie. Dosarul in care s-au pronuntat cei trei judecatori de la ICCJ s-a nascut in urma plangerii depuse, in 2003, de Anca Petrescu, sef proiect complex Casa Poporului. In memoriul inaintat se invocau "fapte grave" si "modul defectuos" in care se derulau in Palatul Parlamentului lucrarile de amenajare a Muzeului National de Arta Contemporana (MNAC). Semnatara mai facea referire la "incalcarea legislatiei", cheltuirea "oneroasa" a unor fonduri din bugetul de stat si la "pagube de sute de miliarde pricinuite patrimoniului imobiliar national prin stricaciunile aduse cladirii existente". In finalul plangerii se cerea identificarea si cercetarea tuturor celor vinovati de comiterea ilegalitatilor invocate. Atat. Parcursul unei plangeri tratate cu prea mare usurinta Plangerea Ancai Petrescu, prin care se semnala modul defectuos in care s-au derulat proiectarea si executia MNAC, a fost inregistrata la PNA in 2003, dupa care a fost transmisa, spre "competenta solutionare", Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) Đ Sectia de Urmarire Penala si Criminalistica. Aspectele semnalate au fost verificate de lucratorii Inspectoratului General al Politiei, Directia de Investigare a Fraudelor. In 22 noiembrie 2004, prin referatul nr. 125208, se propunea neinceperea urmaririi penale, cu motivarea ca "intreaga activitate de proiectare si executie a obiectivului (MNAC - n.r.), precum si cheltuirea sumelor alocate in acest scop de la bugetul de stat s-au facut cu respectarea normelor legale, neconstatandu-se fapte de natura penala". Propunerea de NUP a fost confirmata apoi prin rezolutia nr. 492/P/2003, din 14 martie 2005, a Parchetului de pe langa ICCJ. Invocand ca abuzurile si ilegalitatile semnalate in sesizarea deputatului Anca Petrescu nu se confirma, procurorul concluziona ca plangerea este neintemeiata. In continuare se preciza ca licitatiile pentru desemnarea proiectantului si executantului s-au desfasurat cu respectarea dispozitiilor legale si ca sumele necesare, alocate de la bugetul de stat, au fost decontate legal. Minusurile anchetei, relevate de judecatori Impotriva solutiei pronuntate de procuror, deputatul Anca Petrescu a formulat plangere, astfel ca dosarul ajunge la Inalta Curte de Casatie si Justitie. Iata ce constata judecatorii in urma analizarii documentelor existente, care au stat de altfel si la dispozitia procurorilor. "Cercetarile efectuate nu au lamurit, prin probatoriu, aspectele semnalate, limitandu-se la a aduna, in mai multe volume, acte, avize, certificate si rapoarte, fara a se raspunde, concret, la obiectiunile formulate", constata judecatorii de la ICCJ. Cu alte cuvinte, investigatorii s-au facut doar ca verifica situatia, multumindu-se sa stranga vrafuri de documente. Peste 40 de dosare referitoare la aspectele sesizate au rezultat din activitatea "sarguincioasa" a anchetatorilor! Judecatorii dau, in continuare, si exemple concrete despre munca de mantuiala facuta de lucratorii din Directia de Investigare a Fraudelor din cadrul IGPR. "Nu s-a stabilit daca este legal ca Ministerul Finantelor sa inceapa decontarea lucrarilor de executie inainte ca studiul de fezabilitate pentru deschiderea finantarii sa fie aprobat", scriu judecatorii. Tot acestia constata: "Nu s-au analizat oportunitatea si justificarea tehnica si legala a lucrarilor prevazute in studiul de fezabilitate, tinand seama si de ratiunea pentru care acest corp de cladire a fost ales drept sediu al muzeului, in conditiile in care era o cladire finalizata in proportie de 80% la momentul luarii respectivei decizii". Si in ceea ce priveste modul de executare a lucrarilor, concluziile anchetatorilor sunt neconvingatoare pentru judecatorii de la ICCJ. "Nu s-a analizat daca demontarile efectuate asupra instalatiilor electrice, sanitare si de incalzire sunt justificate si nu s-a facut o evaluare a pagubelor semnalate", mai scriu judecatorii, marcand un alt "gol" in plasa investigatorilor. Dupa trecerea in revista a tuturor minusurilor din rezolutia procurorilor, magistratii apreciaza ca "plangerea petentei (Anca Petrescu - n.r.) este intemeiata", motiv pentru care, potrivit Codului de Procedura Penala, decid sa o admita si "sa desfiinteze rezolutia de neincepere a urmaririi penale" formulata de reprezentantii Parchetului de pe langa ICCJ. Tot negru pe alb, judecatorii scriu ca se trimite cauza procurorului "in vederea inceperii urmaririi penale" in dosarul privind proiectarea si executia Muzeului National de Arta Contemporana. Asadar, nici vorba de termopane! Magistratii au considerat ca sunt suficiente probe in dosar si suficiente deficiente in ancheta desfasurata pentru a cere reverificarea intregii cauze si nu doar a subiectului termopanelor, asa cum s-a incercat a se spune saptamana trecuta, din dorinta de a se arunca in derizoriu subiectul. Expertize tehnice si contabile, cerute ca probe Tot ca o dovada a faptului ca anchetatorii si-au facut treaba de mantuiala, judecatorii apreciaza ca "este necesara completarea probatoriului". Se cere in acest sens o expertiza tehnica in constructii, prin care sa se stabileasca daca lucrarile realizate au afectat structura de rezistenta a cladirii si daca s-au ales cele mai potrivite solutii tehnice, in conditiile in care corpul E4, unde a fost amenajat MNAC, este parte integranta a unei cladiri monobloc si el nu poate fi separat printr-o conceptie diferita de ordin arhitectural. De asemenea, judecatorii apreciaza ca fiind esentiala o expertiza contabila, prin care sa se verifice daca se justifica cresterea sumei acordate. De la 369,53 miliarde lei vechi, cat fusese estimat, la nivelul preturilor din decembrie 2001, la 502,97 miliarde lei vechi, cat s-a cheltuit in mod efectiv din banii contribuabililor. Si nu in ultimul rand, magistratii apreciaza necesitatea identificarii si audierii "persoanelor a caror participare la savarsirea faptelor va rezulta din probatoriul administrat". Cine se scuza se acuza! La nici o saptamana de la pronuntarea sentintei, la Sectia Penala a ICCJ este depus un recurs impotriva deciziei acestora. Semnatarul? Nimeni altul decat Adrian Nastase, fost premier, actualmente deputat. Partea intr-adevar ciudata este ca acesta a considerat ca, prin sentinta magistratilor, ii sunt "vatamate interesele legitime". Aceasta in conditiile in care nici plangerea initiala a deputatului Anca Petrescu, nici rezolutia de NUP, desfiintata de judecatori pe 11 mai, nu il nominalizau in vreun fel. Faptul ca numele lui Adrian Nastase nu aparea explicit in dosar este confirmat si de incheierea de sedinta din 28 aprilie 2006, semnata atat de presedintele completului, cat si de magistratul asistent. La termenul respectiv, procurorul Justina Condoiu ceruse amanarea judecarii cauzei, invocand ca nu au fost citati Adrian Nastase si Petre Badea, patron al SC Aedificia Carpati SA. Iar Curtea a respins cererea de amanare a judecarii tocmai pe motiv ca "rezolutia atacata nu se refera la cei doi intimati". Cu alte cuvinte, desi nu fusese nominalizat de cineva, Nastase s-a autoconsiderat vatamat si a declarat recurs. De ce a facut acest lucru, daca nimeni nu-l acuzase de ceva in scris si daca, asa dupa cum a declarat singur, responsabilitatea pentru investitiile aprobate la MNAC nu le poarta Adrian Nastase, ci guvernul de atunci? Condus de el, ce-i drept... Faptul ca fostul premier nu avea nici o calitate pentru a depune recurs ne-a fost confirmat si de avocatul Emil Barbulescu, reprezentantul in justitie al deputatului Anca Petrescu. "Adrian Nastase nu are calitate de a promova o cale de atac", ne-a explicat avocatul, argumentand ca aceasta varianta este disponibila persoanelor impotriva carora s-au derulat anumite cercetari. Or, NUP s-a dat fara nominalizarea fostului premier. Recurs cu... dedicatie pentru Anton Pandrea La fel de interesanta precum declararea in sine a recursului este modul in care acesta a fost formulat. In josul paginii semnate de Adrian Nastase sta scris negru pe alb: "Domnului Presedinte Anton Pandrea. Sectia Penala - Inalta Curte de Casatie si Justitie". Inca o data fostul premier, "Arogantul", cum il "alinta" Ion Iliescu, a vrut sa arate ca este altfel decat muritorii de rand. Acestia ar fi scris "Domnului Presedinte al Sectiei Penale". Nu si Nastase. El i-a dedicat recursul lui Anton Pandrea, un judecator al carui trecut s-a intersectat de prea multe ori cu PSD. Mai ales cand social-democratii erau la guvernare. Pandrea, presedinte al Sectiei Penale de la ICCJ, a facut parte din asa-numitul "complet rosu", care a blocat retrocedarea caselor nationalizate in 1994. Presa a scris atunci ca judecatorul a raspuns indicatiilor fostului presedinte Ion Iliescu, fapt confirmat, intr-un fel, cand Pandrea a fost decorat de acelasi Iliescu, pe final de mandat, in 2004. Decoratia i-a fost oferita pentru... "meritele avute in indeplinirea cu impartialitate a actului de justitie si a asigurarii statului de drept". Acelasi Anton Pandrea a fost numit judecator pe viata la ICCJ in perioada ministeriatului Rodicai Stanoiu. Iar Pandrea nu este singurul apropiat al fostei puteri care ar putea avea un cuvant greu de spus in judecarea recursului. Spunem aceasta deoarece, potrivit Legii nr. 304 din 2004, recursurile in cauzele judecate in prima instanta de Sectia Penala a ICCJ ajung la Completul de noua judecatori. Conform alin. 1 al art. 32 din Legea 304/2004, Completul de noua judecatori este prezidat de presedintele sau vicepresedintele ICCJ. Adica de nimeni altii decat Nicolae Popa si Lidia Barbulescu. Amandoi judecatorii, primul presedinte al Inaltei Curti, al doilea vicepresedinte, au fost criticati de mass-media ca avand legaturi "nepotrivite" cu PSD si cu fostul presedinte al tarii. Nicolae Popa a fost consilier prezidential al lui Ion Iliescu, timp de trei ani, dupa care a fost trimis judecator la Curtea Constitutionala, in fruntea careia a fost numit, tot de Iliescu, intre 2001 si 2004. Este recomandat, apoi, de ministrul Justitiei Cristian Diaconescu pentru ICCJ, CSM accepta, iar Iliescu il numeste. Modul in care au decurs lucrurile in cazul lui Nicolae Popa a fost criticat si de oficialii europeni, in Raportul de tara din 2004. Mandatul lui Popa expira in 2009. Criticata de presa a fost si ascensiunea Lidiei Barbulescu, vicepresedinte la ICCJ, deoarece a beneficiat de sustinerea fostului ministru al Justitiei Rodica Stanoiu. Se poate crede, in aceste conditii, ca soarta recursului declarat de Adrian Nastase este mai mult decat previzibila. Cat despre modul in care a fost formu-lat recursul, acelasi avocat Emil Barbulescu ne-a declarat: "Este ceva neobisnuit. Nu am intalnit asa ceva in 16 ani de meserie". "Nu vrea sa se faca corect o cercetare", a mai spus acesta, subliniind ca in acest fel fostul premier a dorit, probabil, sa-si sporeasca sansele ca dosarul sa nu fie retrimis spre cercetare DNA.Un articol de Andreea Nicolae
Publicat de : ---
Data publicării: 12 Iun 2006 - 05:36
 

Link știre   [1] https://www.fundatia-aleg.ro/index.php?name=News&file=article&sid=18563&titlu=Adrian_Nastase_se_apara__desi_nu_a_fost_acuzat_Recurs_cu_dedicatie