Alegerile pentru Primaria Cluj [1]


Clujul a devenit dupa 1990 un subiect din ce in ce mai incitant

. Au facut posibil acest interes pentru urbea de pe Somes pe de o parte, declaratiile incendiare a fostului primar Gheorghe Funar, un lider marcant al PUNR-ului si apoi al PRM-ului, doua partide construite in jurul nationalismului romanesc extremist si pe de alta parte, imaginea europeana si internationala a Universitatii “Babes-Bolyai”, institutia academica constituita in jurul dialogului intelectual, multicultural si multietnic. La acestea s-au adaugat in ultimii ani, demersul neopopulist al actualului premier Emil Boc, presarat cu tot soiul de “erzatz-uri” administrative. Plasarea acestuia din urma in mijlocul politicii romanesti, intr-o perioada destul de dificila pentru societatea romaneasca, la care se adauga “balbele” guvernamentale face ca orasul sa fie in continuare subiect de barfa si dispute. Graba cu care premierul actusa al a dorit sa se organizeze alegerile pentru primaria clujeana creste misterul in jurul “afacerilor” de la Cluj dar tradeaza si teama PD-L-ului in fata unui posibil esec.
Spun de foarte multe ori prietenilor si adversarilor mei ca la Cluj trebuie construita o metropola europeana intre Budapesta si Bucuresti. Este sansa noastra, a celor care credem in idealurile Uniunii Europene si a originalitatii Europei Centrale in cadrul acesteia. Ne indeamna la acest tel structura noastra ideatica hranita din miturile “parintilor fondatori” a ceea ce insemna Europa dintre Vest si Est intre secolele XVIII-XX, cu alte cuvinte Europa dintre Germania si Rusia. De aici, din marile centre cultural-intelectuale precum Viena, Varsovia, Budapesta, Cluj, Graz sau Cernauti, s-au nascut proiectele de unitate europeana bazate pe structuri institutionale functionale, menite sa gestioneze relatiile dintre diferite comunitati in spiritul respectului, al meritocratiei, eficientei subsidiaritatii si, nu in ultimul rand, al cresterii economice.
In acest spirit s-a fondat universitatea clujeana, conceputa de Parvan si Iorga ca un reper pentru romanismul european in spatiul Europei Centrale.
Din pacate, anii care s-au scurs dupa Al Doilea Razboi Mondial au facut ca unele din aceste centre sa cada sub regimuri dictatoriale, iar spiritul lor sa fie distrus de un populism gaunos, ce isi arata coltii rai pana in zilele noastre.
Clujul n-a facut exceptie din acest punct de vedere. Cazut prada extremismului nationalist de cea mai joasa factura si apoi unui populism comunistozoid si gregar, orasul este astazi confiscat de grupuri politice a caror identitate este mai degraba specifica spatiului ex-sovietic decat unui centru european, bazat pe idealurile cetatii moderne.
Lehamitea electoratului clujean fata de proiectele actualilor sai edili se masoara printr-un absenteism deloc imbucurator. Intelectualii, oamenii cetatii prin excelenta, se simt izolati, marginalizati de o mediocritate politica din ce in ce mai vocala si cu antene in mocirla damboviteana. Drept consecinta a acestei stari de lucruri, multi intelectuali se izoleaza in cetatea universitara, incercand proiecte dincolo de spatiul orasului.
Primaria clujeana n-a fost niciodata un reper pentru identitatea clujeana. Si cand a avut sansa, in 2004, sa renasca ca o forma de integrare a tuturor resurselor umane, mai ales academice si universitare, a preferat sa se miste in reperele trasate de fosta administratie Funar, la care s-a adaugat o sleahta de fripturisti si neaveniti, dornici sa se capatuiasca rapid si facil. Ei au gravitat in jurul lui Emil Boc, profitand atat de lipsa de experienta a acestuia cat, mai ales, de popularitatea actualului prim-ministru, in spatele caruia legitimarea si derularea unor afaceri dubioase erau de acum lucruri comune, intelese si soptite pe la colturi de toata lumea. Ca sa ne dam seama de acest fapt, este suficient sa citim comentariile clujenilor pe blogg-uri sau pe rubricile cotidianelor locale si regionale.
Trendul economic favorabil economiei romanesti a acoperit, in mare parte, spoiala administrativa pe care edilii anilor 2004-2008 au incercat-o, facilitand astfel “aliantei mediocritatilor” confiscarea interesului public.
Se vorbeste prea putin de faptul ca mare parte din veniturile Clujului provin din serviciile oferite de particulari studentilor, fara ca acestia sa beneficieze de posibilitatea de a avea un cuvant de spus in deciziile urbei. N-am auzit de camine si restaurante studentesti construite de primaria din Cluj, cu toate ca firmele de taxi, restaurantele si foarte multi proprietari de locuinte traiesc din veniturile si cheltuielile acestora. Este suficient sa intrebi in vacantele studentesti un taximetrist despre incasarile sale si se va plange imediat de absenta studentilor din urbe.
Aceasta stare de lucruri trebuie sa inceteze.
Dezamagit si confuz, cetateanul clujean se va intreba la 15 februarie cu cine sa voteze. Va fi dificil, in conditiile in care marginalul si mediocritatea sunt reperele de identitate ale orasului sau.
I se va “vinde” in aceste doua saptamani imaginea unor edili capabili sa asfalteze si sa mature strazi, sa construiasca locuinte si centuri cu bani guvernamentali, ce se vor regasi curand in buzunarele “clientelei politice” transpartinice a noilor guvernanti. I se vor promite fonduri europene, desi in orasul Cluj, in perioada trecuta, atragerea acestora a fost o himera.
Dar cine ii va oferi o perspectiva europeana? Cine va fi primarul pentru care sa merite sa iesi la vot? Va fi dificil sa gasim un om care sa faca fata unei “aliante” de interese cel putin dubioase intre un PD-L “calare” pe banii publici, un UDMR gata oricand sa se vanda pentru un pumn de galbeni si un minuscul PSD, fericit daca va prinde o ciosvarta de la masa “saraca” a actualilor edili clujeni.


Publicat de : Prof. univ. dr. Adri
Data publicării: 12 Feb 2009 - 05:51
 

Link ştire   [1] https://www.fundatia-aleg.ro/index.php?name=News&file=article&sid=32360&titlu=Alegerile_pentru_Primaria_Cluj