Merita suspendat din nou Traian Basescu? [1]

Sondajul Institutului pentru Politici Publice arata ca 65% din romani ar vota pentru demiterea presedintelui

. Cu toate acestea, si PSD, si PNL spun ca nu intentioneaza sa declanseze procedura de suspendare. Curios, avand in vedere cat de mult au luptat cele doua partide, timp de aproape sase ani, pentru a-l scoate pe Traian Basescu din Palatul Cotroceni. Oficial, liderii ambelor partide spun ca vor sa darame mai intai Guvernul Boc, iar dupa aceea... mai vad. In realitate, si social-democratii, si liberalii inteleg cat de riscant este sa mizeze pe varianta ca 65% din romani ar vota pentru demiterea presedintelui, dupa cum spune sondajul IPP. Si unii, si altii se tem ca starea de frustrare in masa cauzata de taierile de salarii, de concedieri si de perspectiva impozitarii pensiilor nu va rezista in proportiile actuale pana la momentul presupusului vot popular care ar urma sa-l demita pe presedinte inainte de expirarea mandatului. De ce? Pentru ca presedintele are multe pacate, insa in nici un caz nu este vinovat pentru gestul de a fi tras cel mai puternic semnal de alarma auzit in societatea romaneasca in ultimii 20 de ani - ne apropiem de faliment! Tot asa cum nu este principalul responsabil nici pentru ca nu mai putem tine atatia functionari de stat sau ca nu mai putem plati aceleasi sume de bani pentru angajatii din sistemul public sau pensionarilor. Pentru asta trebuie sa dea socoteala toate partidele care au marit iresponsabil si organigrama statului, si salariile bugetarilor, si pensiile, mizand pe prognoze nerealiste asupra cresterii economiei si ignorand nivelul inca scazut al productivitatii muncii in sectorul privat. Faptul ca presedintele si-a asumat personal, la inceputul lunii mai, anuntarea celui mai antipopular pachet de taieri de venituri de dupa 1990 poate fi considerat mai degraba un act de curaj, si nu o 'plasare premeditata in conflict cu societatea romaneasca", dupa cum sustine Voiculescu in motivarea noii sale incercari de suspendare a lui Traian Basescu. Foarte multi alti presedinti, in locul sau, preocupati, in primul rand, de propria imagine, l-ar fi lasat pe Emil Boc sa arunce bomba si sa atraga asupra sa oprobriul intregii societati. De ce si-a asumat Basescu rolul mesagerului care aduce vestile proaste? De ce nu a vrut sa joace atat de comodul rol al presedintelui sfatos, care nu renunta la 'intelepciune" nici chiar atunci cand troneaza peste o catastrofa, asa cum a facut atatia ani Iliescu? In nici un caz dintr-o vocatie a martiriului. El este prototipul supravietuitorului, cu bune si rele. Si tocmai pentru ca este de profesie supravietuitor, si-a ascultat instinctul care ii spunea ca, daca vrea sa nu isi lege numele de marele crah romanesc, nu trebuie sa mai intarzie nici o secunda. A fost obligat sa spuna violent adevarul despre starea economiei pentru a preintampina colapsul, dar si pentru a-si salva presedintia. Stia ca nu mai este timp de masuri graduale, dar si ca nimeni altcineva din Guvern, din toata clasa politica, nu va indrazni sa spuna transant cat de critica este situatia. A cerut scaderea pensiilor si pentru ca stia ca, daca nu provoaca un cutremur de proportii in perceptia publica, si Guvernul, si oamenii vor continua sa spere ca pana la urma se va intampla un miracol si nu vor fi nevoiti sa taie in carne vie. Traian Basescu are totusi o vina majora. El - si nu altcineva - a fost presedinte in anii trecuti, Emil Boc - si nu altcineva - a fost premier in 2009. Trebuia sa stie ca nu putem pacali criza, trebuia sa stie ca de unul singur Boc nu are forta sa opreasca hemoragia de bani publici cauzata de coruptie, clientelism politic si incompetenta administrativa. Nu trebuia sa-si permita cele cinci luni de ragaz. Nu trebuia sa-i dea Guvernului timp sa foreze si mai tare in banul public, sa se balaceasca vesel in indolenta cand pamantul incepuse deja sa ne fuga de sub picioare. Iesirea sa publica din luna mai trebuia sa aiba loc in ianuarie si sa se concentreze doar pe reducerea cheltuielilor aparatului de stat. Intai salariile ministrilor, ale directorimii, reducerea cotelor de benzina, scuturarea cancelariilor de consilieri inutili, taierea cu 75% a tuturor cheltuielilor de protocol, consumabile, deplasari, a achizitiilor de masini, mobila, birotica. In februarie putea anunta inceperea unei campanii nationale fara precedent pentru verificarea tuturor contractelor de achizitii ale statului. In martie, inceperea reevaluarii tuturor dosarelor de pensionare pe caz de boala si de asistenta sociala pentru persoanele cu venituri mici. Daca toate astea nu ar fi fost suficiente, in aprilie putea fi pus pe tapet subiectul reducerii de personal in aparatul administrativ de stat si in cel local. Insa, in mod cert, daca toate celelalte masuri de corectie ar fi fost deja in plina derulare, am fi vorbit de taieri de personal mai putin drastice. Dupa mai multe astfel de masuri aplicate riguros, in luna mai poate nu ar mai fi fost nevoie sa iasa si sa anunte taieri de pensii, ci poate doar perspectiva impozitarii lor graduale, asa cum se practica si in alte tari europene. Merita insa demis din functie presedintele pentru vina de a nu fi tras semnalul de alarma mai devreme, pentru ca nu a pus presiune mai devreme pe Guvern? Daca da, atunci ce sanctiune li se cuvine celor care stiau ca ne indreptam spre prapastie inca dinainte ca Basescu sa iasa public, dar au preferat sa taca si sa nu faca nimic?
Publicat de : ---
Data publicării: 26 Iul 2010 - 05:43
 

Link știre   [1] https://www.fundatia-aleg.ro/index.php?name=News&file=article&sid=36315&titlu=Merita_suspendat_din_nou_Traian_Basescu?