"Este clar ca BNR ar fi putut si ar putea sa intervina"

     *  BNR: "Banca Nationala protejeaza stabilitatea sistemului financiar"
       Desi au trecut doua saptamani de la izbucnirea crizei creditelor in franci elvetieni (CHF), autoritatile nu au luat, inca, nicio masura, multumindu-se sa arunce problema de la una la cealalta

.
     Conducerea executiva a BNR a anuntat, ieri, ca astazi va sustine o conferinta de presa. Potrivit surselor noastre, guvernatorul BNR Mugur Isarescu va vorbi, in cadrul evenimentului, despre problema creditelor in CHF.
     Buzduganul l-a aruncat inca de ieri, cand a transmis un comunicat de presa in care a precizat, printre altele, ca "situatia creditarii in CHF nu reprezinta un risc sistemic (din perspectiva ponderii reduse in PIB), dar adoptarea unor masuri inadecvate poate induce un astfel de risc".
     Afirmatia a fost interpretata in mod diferit de analistii economici, unii considerand corect ceea ce spune Banca Centrala, iar altii, dimpotriva, sesizand o contradictie in cadrul frazei de mai sus.
     Acestia din urma sustin: "Este o asimetrie in declaratia BNR. Cand faci o analiza de risc, te bazezi pe anumiti indicatori, iar situatia creditelor in CHF este un risc sistemic in sine. Solutiile pot rezolva sau agrava situatia".
     In acelasi timp, analistul Dragos Cabat explica afirmatia Bancii Nationale in felul urmator: "Situatia actuala sau cea viitoare a creditelor in CHF poate sa nu reprezinte un risc sistemic, chiar daca unii nu-si mai pot plati, dar daca se decide conversia imprumuturilor din franci elvetieni in lei, automat va trebui sa se ia aceeasi masura si in cazul creditelor in euro si dolari - altfel ar fi discriminare - si atunci da, va fi un risc sistemic. Daca falimenteaza cateva banci, situatia se va propaga in tot sistemul bancar".
     Domnia sa apreciaza ca "BNR nu prea mai are ce sa faca acum", dar ca ar fi putut "sa spuna mult mai tare in sistem ca acordarea creditelor in CHF presupune un risc valutar ridicat ".
     Intr-un raspuns transmis deputatului PNL Andreea Paul, Banca Nationala a subliniat: "In ultimii zece ani, in mod constant, BNR a avertizat in public asupra riscurilor aferente imprumuturilor in valuta, inclusiv cele in CHF, in cazul persoanelor cu venituri in alta moneda decat cea a creditului. Aceste avertizari repetate au fost diseminate pe mai multe canale de Comunicare: studii (...), conferinte si seminarii pe teme de supraveghere si stabilitate financiara si colocvii juridice (...), declaratii in cadrul conferintelor de presa trimestriale sustinute de catre banca centrala, intalniri lunare cu reprezentantii ARB si cei ai unor asociatii de specialitate (...). O buna parte dintre aceste avertizari au avut loc odata cu prezentarea normelor prudentiale si/sau a restrictiilor introduse de BNR".
     Dargos Cabat opineaza ca Banca Nationala ar fi trebuit ca, printr-un regulament, sa ceara bancilor teste de stres din care sa reiasa ce se va intampla daca moneda elvetiana se va aprecia sau se va deprecia si, in functie de rezultate, bancile sa-si creeze rezerve pentru sumele respective.
     Unii specialisti din piata sustin ca, "in mod clar", BNR putea sa intervina la inceput, printr-o reglementare interna la nivel bancar sau printr-o directiva in sistem.
     Sursele citate ne-au precizat : "Ei (n.r. reprezentantii BNR) spun ca au anuntat (n.r. ca este riscant sa te imprumuti in CHF), dar una e sa zici si alta sa actionezi. Faptul ca ceea ce s-a intamplat acum nu este un risc valutar, ci efectul unei decizii administrative (n.r. decizia Bancii Nationale a Elvetiei - SNB -, care a ridicat pragul impus in 2011), ar fi trebuit sa fie un temei pentru ca si Banca Centrala sa intervina. Aceeasi situatie a fost si in 2011 - un alt moment in care BNR ar fi trebuit sa intervina, printr-un act administrativ, intrucat stia ca, la un moment dat, decizia luata de SNB se va intoarce impotriva clientilor si a sistemului bancar.
     Nicolae Cinteza, directorul Directiei Supraveghere din BNR a afirmat, saptamana trecuta, la Comisia de buget din Camera Deputatilor, ca Banca Nationala nu avea cum sa impuna ceva bancilor comerciale, avand in vedere libera circulatie a capitalurilor, Banca Centrala putand fi chiar actionata in Instanta pentru acest lucru.
     Referitor la acest aspect, in cadrul raspunsului transmis Andreei Paul, Banca Nationala a precizat: "In anul 2007, Romania a intrat in UE asumandu-si toate responsabilitatile si libertatile impuse de aceasta apartenenta. In consecinta, BNR a trecut de la un cadru de reglementare de tip administrativ (respectiv, plafonarea rapoartelor serviciul datoriei/venituri si imprumuturi/garantii) la o abordare bazata pe autoreglementarea institutiilor financiare. Limitele explicite pentru rapoartele serviciul datoriei/venituri si imprumuturi/garantii au fost eliminate. In schimb, creditorilor li s-a cerut sa-si construiasca propriile reguli pentru stabilirea nivelelor maximale ale indatorarii, diferentiate pe clase de risc ale debitorilor, cu verificarea prealabila a normelor interne de catre BNR si cu recomandarea de a trece la utilizarea informatiilor din evidentele Biroului de Credit pentru persoanele fizice. (...) Pentru mentinerea prudentei cadrului reglementar, banca centrala si-a amendat pozitia in 2008. BNR a introdus o noua abordare bazata pe evaluarea obligatorie a capacitatii debitorilor de a-si rambursa datoriile folosind un scenariu de stres stabilit de catre BNR si a cerut creditorilor sa calibreze nivelul raportului serviciul datoriei/venituri astfel incat debitorii sa se incadreze in nivelul maximal al indatorarii pe toata durata creditului in raport cu scenariul de stres. (...) Bancile sunt, prin natura lor si prin efectul legii, administratori de risc si isi asuma riscuri in masura in care acestea pot fi administrate la nivel general de fiecare institutie in parte.
     Precizam ca BNR, in limitele impuse de legislatie, nu se poate implica direct in politica de creditare si nici in cea de marketing a institutiilor de credit pe care le supravegheaza prudential si cu atat mai putin in cea a entitatilor bancare aflate in alta jurisdictie de supraveghere. Mai mult, relatia dintre banca si clientul consumator de servicii financiare intra in sfera de actiune a protectiei consumatorilor, inclusiv pe segmentul marketingului si promovarii serviciilor si produselor financiare, fiind sub jurisdictia institutiilor abilitate potrivit legislatiei in vigoare".
     In comunicatul transmis, ieri, de Banca Nationala, institutia spune ca protejeaza stabilitatea sistemului financiar bancar din Romania "si, prin aceasta, protejeaza interesele milioanelor de deponenti care au depozite in bancile comerciale. Stabilitatea sistemului financiar bancar este esentiala pentru finantarea cresterii economice, pentru crearea de locuri de munca, pentru cresterea veniturilor cetatenilor si crearea conditiilor de rambursare a creditelor".
     Pe site-ul Bancii Centrale, la rubrica "Rolul BNR", scrie: "este necesara identificarea riscurilor si vulnerabilitatilor intregului sistem financiar, in ansamblul sau si pe componentele sale, deoarece monitorizarea stabilitatii financiare este preventiva. Aparitia si dezvoltarea unor disfunctionalitati, precum evaluarea incorecta a riscurilor si ineficienta alocarii capitalului, pot afecta stabilitatea sistemului financiar si stabilitatea economica".
     In opinia analistului economic Ionel Blanculescu, pe masura ce francul elvetian isi va reveni, apetitul sa se mai adopte vreo solutie va scadea.
     De altfel, deja parlamentarii au lipsit de doua ori la rand la sedinta Comisiei de buget din Camera Deputatilor.
     Ionel Blanculescu ne-a mai spus: "Niciodata nu se iau decizii in momente de criza. Ponderea creditelor in CHF nu este atat de mare incat sa se creeze un risc sistemic, dar aici vorbim despre teoria precedentului. O solutie luata, acum, pe acest tip de credite in valuta, se va propaga in toata piata. Maine vor iesi in strada cei din asigurari, din sectorul fiscal, din piata de capital etc".
     * Specialistii: "Sperietoarea pe care o plimba bancile prin fata clientilor este o soparla avocateasca"
     Tot mai multi clienti imprumutati in CHF sustin ca au inceput sa primeasca oferte de la banci in care li se propune conversia la un curs mai mic decat cel actual, dar ca li se pun anumite conditii, cum ar fi retragerea plangerilor din instanta sau promisiunea ca nu vor mai actiona in justitie institutiile financiare.
     Specialistii spun, insa, ca "sperietoarea pe care o plimba bancile prin fata clientilor este o soparla avocateasca, pentru ca ea nu va tine in Instanta".
     Acestia ne-au precizat: "Libertatea de a deschide o actiune in justitie este drept constitutional, iar in momentul in care o banca va merge in instanta si va spune ca debitorul respectiv a semnat ca se angajeaza sa nu o actioneze in judecata, acest argument va cadea de la primul termen. Limitarea accesului la justitie este caduca. Bancile folosesc de ani de zile aceasta pacaleala".
     Desi sustine ca ceea ce fac, acum, bancile "este de o naivitate infantila, din perspectiva eficientei", avocatul Gheorghe Piperea spune, insa, ca unele instante pot raspunde reclamantului ca, odata ce a semnat un document, trebuie sa si-l asume.
     Andreea Paul a afirmat, aseara, ca situatia de la banci este "de doua ori mai rea" decat isi imagina. Domnia sa a subliniat: "Am insotit azi (n.r. ieri) un client creditat in franci elvetieni la banca Raiffeisen - sucursala din Crangasi. Familia sa risca sa ramana in strada cu doi copii mici.
     Cateva concluzii legate de discutia avuta:
     - creditul a fost acordat dupa o discutie de principiu, inca una pentru depunerea documentelor si semnarea contractului de creditare, fara niciun avans; (...)
     - la orice intrebare tehnica, raspunsurile ofiterului de credite au fost «Nu stiu. Intrebati la centrala», desi fusese depusa deja o sesizare adresata «centralei» cu o saptamana in urma;
     - alternativele bancii pentru clientul ale carui venituri nu mai acopera rata au fost: rata dobanzii diminuata cu 0,5% sau restructurarea creditului, dar fara niciun detaliu legat de impactul efectiv asupra platitorului sau datoriei finale;
     - am vrut sa cumpar franci la casa de schimb valutar a sucursalei: n-au niciun franc; doar din miscari scriptice (adica din pix), banca castiga 3% din cursul afisat fata de cursul oficial al BNR (si mai mult fata de cursul de cumparare), la plata fiecarei rate, pe langa dobanda efectiva de 7,3%, cat plateste acum clientul imprumutat.
     In concluzie, mesajul bancherilor ca solutia este negocierea individuala este inca o pacaleala, in conditiile in care o astfel de solutie este practic imposibila".
     * BNR : "Negocierea oricarei solutii nu trebuie sa afecteze stabilitatea sistemului financiar-bancar"
     In comunicatul de ieri, BNR subliniaza ca exista "o multitudine de situatii individuale specifice (in functie de situatia diferita a veniturilor debitorilor, de particularitatile creditelor, de expunerile diferite ale bancilor), care pot fi abordate cu o serie de solutii diferentiate".
     In acest context, potrivit Bancii Nationale, "negocierea oricarei solutii va avea in vedere sa fie bine tintita catre persoanele care au o reala nevoie de a fi sprijinite; sa se bazeze pe o impartire rezonabila a costurilor ajustarii; sa nu afecteze stabilitatea sistemului financiar-bancar (adica sa nu creeze riscuri pentru milioane de deponenti); sa nu creeze hazard moral - adica sa nu genereze asteptari nerezonabile pe viitor (privind neplata serviciului datoriei) - si sa nu discrimineze debitorii in alte monede (lei, euro, dolari); sa nu incalce Tratatul privind Uniunea Europeana si conditiile de aderare a Romaniei - adica sa nu restrictioneze libera circulatie a capitalului".
     Solutia "identificata" de BNR esta ca bancile comerciale vor evalua, de la caz la caz, capacitatea de rambursare a datoriilor de catre debitori, in functie de veniturile acestora si de istoricul lor. Propunerile institutiilor bancare ar urma sa fie, printre altele, mentinerea ratelor lunare in lei aferente creditelor in CHF la un nivel apropiat celui din luna decembrie 2014, conversia creditelor din CHF in lei la cursul zilei si/sau acordarea unui discount privind cuantumul servicului datoriei, reducerea temporara a ratei dobanzii la creditele in CHF pentru compensarea efectului aprecierii CHF sau flexibilizarea mecanismului de rescadentare si a duratei in raport cu capacitatea financiara a debitorilor.
     Potrivit BNR, in noiembrie 2014, numarul debitorilor persoane fizice cu imprumuturi in CHF era de 75412, iar numarul creditelor in franci elvetieni, acordate persoanelor fizice, era de 80.275. Soldul imprumuturilor externalizate se ridica la 6,1 miliarde lei, din care 2,76 miliarde aferente creditelor in alte valute decat euro (in bilantul bancilor, creditele in CHF reprezinta 97% din creditele in alte valute decat euro). Reprezentantii BNR estimeaza ca ar fi fost externalizate 23.000 de credite in CHF, acordate populatiei.
     Francul elvetian a scazut, ieri, cu 8,84 bani, la 4,2748 lei. 

     Imprumutatii in CHF au transmis cereri catre banci solicitand, printre altele, sa li se spuna daca le-au fost cesionate contractele de imprumut si cui. Grupul clientilor cu credite in CHF au cerut, in scris, Comisiei de buget din Camera Deputatilor permisiunea sa poata participa la sedintele din comisie. Acestia pregatesc un protest de proportii pentru data de 8 februarie.
     * 
     * Ce spun bancile
     Consiliul Patronatelor Bancare din Romania (CPBR) considera ca orice initiativa privind conversia creditelor in valuta trebuie sa tina cont de principiile stipulate de Directiva europeana nr. 17 din 2014, care stabileste ca operatiunile de conversie se vor efectua la cursul de schimb de la data acesteia, a anuntat, ieri, CPBR, intr-un comunicat.
     Referitor la adoptarea unei eventuale initiative legislative care sa impuna un curs de schimb, altul decat cel al pietei pentru conversia creditelor acordate in franci elvetieni, comunicatul precizeaza: "Consideram ca aceasta problema nu poate fi tratata decat punctual, intre bancile care au acordat astfel de credite si clientii acestora, pentru gasirea de solutii viabile. Astfel, bancile membre ale CPBR care au acordat in trecut credite in aceasta moneda mentioneaza ca au demarat deja actiuni consistente pentru a reduce povara cresterii sumelor de plata ca urmare a aprecierii francului elvetian, atat fata de leu, cat si fata de celelalte valute, determinata de decizia bancii centrale a Elvetiei. (...) Relativ la conversia creditelor in valuta in general, facand exceptie de la cazul particular al celor in franci elvetieni, fiecare banca membra a CPBR stabileste propriile prioritati si practici de conversie privind stocul existent al creditelor, chiar in absenta leislatiei care doreste sa reglementeze in mod specific aceasta posibilitate, insa tinand cont de normele Bancii Nationale a Romaniei si de spiritul si principiile directivelor europene. (...) Bancile au tot interesul de a putea pastra clientii creditati si de aceea suntem optimisti in formularea celor mai eficiente oferte posibile, care sa mentina un echilibru intre posibilitatea clientilor de a-si plati imprumuturile si a bancilor de a-si limita pierderile cu care se confrunta deja si a putea continua sa contribuie la cresterea economica".
     * 
     * BNR relaxeaza cerintele prudentiale si de clasificare a creditelor pentru restructurarile din cadrul "Electoratei"
     Banca Nationala a Romaniei va relaxa cerintele prudentiale si de clasificare a creditelor pentru restructurarile ce vor fi operate in cadrul "Electoratei" si pentru imprumuturile convertite in moneda in care debitorul incaseaza sau are indexate veniturile, potrivit unor proiecte de regulamente publicate, ieri, pe site-ul BNR.
     "Din perspectiva Regulamentului BNR nr.16/2012 privind clasificarea creditelor si plasamentelor, precum si determinarea si utilizarea ajustarilor prudentiale de valoare, regimul mai strict aplicabil operatiunilor de restructurare la calculul filtrelor prudentiale a fost instituit in scopul contracararii practicilor tot mai raspandite prin care operatiunile de restructurare erau realizate in scopul eludarii cerintelor prudentiale. Avand in vedere faptul ca acest regim ar putea crea impedimente in implementarea unor programe guvernamentale/ initiative de natura celor amintite anterior, intrucat regimul respectiv impune o incadrare a performantei financiare a debitorului mai stricta decat cea anterioara restructurarii si nu recunoaste efectele pozitive asupra performantei financiare rezultate in unor masuri de genul celor amintite este necesara acordarea de exceptari pentru operatiunile pentru care, potrivit legii, sunt acordate facilitati fiscale sau alte avantaje debitorilor, persoane fizice, precum si operatiunile in cazul carora valuta de exprimare a creditului acordat unui debitor, persoana fizica, expus la riscul valutar, se inlocuieste cu moneda in care debitorul genereaza fluxuri de numerar nete pozitive, in vederea eliminarii acestui risc", precizeaza BNR in cadrul uneia dintre initiative, potrivit Mediafax.
     Cele mai importante prevederi de la care vor fi facute derogari se refera la limitarea creditelor de consum la o perioada de maximum cinci ani si aducerea de garantii de 133% la imprumuturile de consum in valuta. BNR face derogari si la prevederile privind fundamentarea nivelurilor maxime admise pentru gradul total de indatorare in cazul creditelor de consum.

   
Publicat de : ---
Data publicării: 30 Ian 2015 - 05:51
 

Link știre