Prin votul a 231 de deputa?i PSD, UNPR, PC ?i PLR, Romania ramane cu un premier urmarit penal pentru fapte de corup?ie, iar DNA este oprita sa verifice daca Victor Ponta s-a aflat sau nu, in ultimii trei ani, in conflict de interese
. Situa?ia, considerata deja \'revoltatoare\' de oficiali europeni, tinde sa se agraveze in urmatoarea perioada, cand vor fi urgentate toate proiectele legislative care ?intesc justi?ia.
Pe repede-inainte, adica exact cum s-au derulat lucrurile ?i in Comisia juridica, plenul Camerei Deputa?ilor a respins, ieri diminea?a, cererea DNA privind inceperea urmaririi penale impotriva lui Victor Ponta pentru conflict de interese, cerere formulata ca urmare a numirii in func?ia de ministru a lui Dan ?ova, de la care premierul a ob?inut sume de bani ?i un autoturism. Argumentele procurorilor nu au contat catu?i de pu?in, ordinul de la centru fiind apararea cu orice pre? a ?efului Executivului.
Din cei 351 de deputa?i prezen?i, 231 au votat pentru respingerea urmaririi penale pentru conflict de interese ?i doar 120 au dat unda verde anchetatorilor.
Ce ramane dupa votul de ieri
Un prim efect este blocarea anchetei DNA pe cele trei infrac?iuni de conflict de interese de comiterea carora, in timpul mandatului de premier, este suspectat Victor Ponta. Prin urmare, premierul ramane urmarit penal doar pentru celelalte 19 infrac?iuni (17 infrac?iuni de fals in inscrisuri sub semnatura privata, o infrac?iune de complicitate la evaziune fiscala ?i o infrac?iune de spalare de bani).
Un al doilea efect, de o insemnatate mult mai mare pentru Romania, decurge din prevederile constitu?ionale ?i ?ine de imposibilitatea suspendarii acestuia din func?ie (Legea fundamentala spune ca pre?edintele il poate suspenda doar daca s-a inceput urmarirea penala pentru fapte comise in timpul mandatului). Cu alte cuvinte, Romania ramane cu un prim-ministru urmarit penal pentru corup?ie. Prim-ministru care participa la ?edin?ele CSAT (cum a facut-o ?i ieri), care aproba sau respinge masuri economice ?i sociale, care are intrevederi cu oficiali straini ?i reprezinta Romania in Europa, SUA ?i restul lumii. Din aceste ultime perspective, efectele negative ale votului de ieri se vor dovedi pe termen mediu ?i lung.
Oricum, primele reac?ii, la cald, sunt elocvente pentru nivelul crescut de ingrijorare cu care partenerii interna?ionali privesc spre Romania. Ambasada SUA la Bucure?ti a subliniat ca \'orice acuzatii de incalcare a legii de catre demnitari guvernamentali trebuie cercetate pe deplin si fara interferente, iar legea trebuie sa se aplice in mod egal in cazul tuturor\'. La randul sau, Ambasada Olandei la Bucure?ti a transmis, dupa votul din Camera Deputa?ilor, ca \'evolu?iile recente din Parlament pun in lumina probleme mai largi legate de atitudinile fa?a de justi?ie ?i corup?ie din Romania\' ?i a facut trimitere la Mecanismul de Cooperare ?i Verificare. Un mesaj dur a venit ?i de la popularii europeni, inainte chiar ca deputa?ii sa-l scape pe Victor Ponta de posibilele infrac?iuni de conflict de interese.
\'Suntem revolta?i de tentativele Comisiei Juridice a Parlamentului Romaniei de a impiedica justi?ia sa i?i indeplineasca atribu?iile in ceea ce prive?te anchetarea faptelor penale de care este acuzat prim-ministrul Romaniei, Victor Ponta. (...) Parlamentul nu ar trebui sa fie niciodata un obstacol in calea infaptuirii justi?iei. De asemenea, reprezentan?ii Guvernului nu ar trebui sa se foloseasca de majoritatea parlamentara pentru propriul interes\', a precizat pre?edintele Partidului Popular European, Joseph Daul. Potrivit acestuia, este monitorizat \'cu aten?ie\' angajamentul Guvernului roman \'de a respecta domnia legii ?i independen?a justi?iei, precum ?i de a combate cu fermitate corup?ia din Romania\'. Cat despre declara?iile de luni ale lui Robert Cazanciuc ?i ale lui Victor Ponta, Daul a apreciat ca \'este inacceptabil ca ministrul Justi?iei ?i prim-ministrul unui stat membru al Uniunii Europene sa amenin?e protestatarii pa?nici cu sanc?iuni penale\'.
Situa?ia premierului Ponta ?i, implicit, a Romaniei ar putea deveni subiect de discu?ie ?i in Parlamentul European. Luni, liderul grupului PPE, Manfred Weber, a cerut in plenul de la Strasbourg o dezbatere, iar pre?edintele Parlamentului European, Martin Schulz, a propus ca, inainte de plen, sa se poarte discu?ii in Comisia pentru liberta?i civile, justi?ie ?i afaceri interne, precum ?i in Conferin?a liderilor grupurilor parlamentare.
Ce urmeaza
Apetitul PSD ?i al lui Victor Ponta pentru modificarea cadrului legislativ astfel incat sa fie ingreunata, daca nu chiar stopata, lupta impotriva corup?iei este binecunoscut. S-a manifestat inca de la instalarea la Palatul Victoria ?i s-a amplificat pe masura ce anchetele DNA au lovit in nume grele din PSD, in prietenii premierului (Dan ?ova ?i Sebastian Ghi?a sunt doar doua exemple), dar chiar ?i in familia acestuia (cumnatul Iulian Her?anu ?i socrul Ilie Sarbu). Este de a?teptat, prin urmare, ca odata lansate acuza?iile de implicare in dosarul Turceni-Rovinari al lui ?ova, Ponta sa apese ?i mai tare pedala modificarilor legilor penale. Un indiciu in acest sens ne-a oferit chiar premierul, ieri, dupa votul salvator din Camera: \'Parlamentul si Guvernul au obligatia de a respecta Constitutia si de a-i apara mai ales pe altii, pentru ca altii, oameni simpli, nu au sprijinul pe care am avut eu ocazia sa-l am. La asta trebuie sa ne gandim de acum incolo\'. Iar planul de distrugere a luptei anticorup?ie ii este u?urat de puzderia de proiecte legislative depuse de social-democra?i ?i alia?ii lor in ultimele luni, proiecte trecute deja de prima Camera (chiar ?i tacit) ?i aflate la un pas de adoptare.
Iar pentru ca perdeaua de fum sa fie asigurata, iar electoratul sa fie bombardat cu declara?ii despre cat de nocive sunt \'ingerin?ele\' Cur?ii Constitu?ionale ?i ale puterii judecatore?ti in activitatea Parlamentului ?i Guvernului, vom vedea, probabil, infiin?ata comisia speciala propusa de Calin Popescu Tariceanu. Reamintim ca liderul PLR a profitat, luni, de participarea la Comitetul Executiv al PSD pentru a avansa ideea crearii unei comisii \'pentru evaluarea democra?iei, a statului de drept\'.
\'Parchetul General a cerut Parlamentului documente legate de cazurile a 144 de senatori ?i deputa?i care ?i-ar fi angajat rudele la cabinetele parlamentare. Este vorba de conflict de interese penal. Parlamentul nu ar trebui sa fie niciodata un obstacol in calea infaptuirii justi?iei. De asemenea, reprezentan?ii Guvernului nu ar trebui sa se foloseasca de majoritatea parlamentara pentru propriul interes.\'- Joseph Daul, pre?edintele PPE
\'Orice acuzatii de incalcare a legii de catre demnitari guvernamentali trebuie cercetate pe deplin si fara interferente.\'- Ambasada SUA
Reac?ii. Demisia ceruta de Iohannis, indicata de Hunor
Dupa votul de ieri, ?eful statului i-a solicitat, din nou, premierului sa-?i prezinte demisia ?i a vorbit despre \'iresponsabilitate\' ?i \'sfidare\'. \'Imi men?in punctul de vedere conform caruia Parlamentul nu ar trebui sa obstruc?ioneze actul de justi?ie. (...) Este o dovada de maxima iresponsabilitate ?i de sfidare la adresa ceta?enilor faptul ca parlamentarii ce alcatuiesc majoritatea impiedica justi?ia sa-?i faca datoria, sunt dispu?i sa distruga institu?ia Parlamentului, a?a cum ar trebui ea sa func?ioneze intr-un stat de drept ?i sa afecteze imaginea Romaniei pentru a salva politic o singura persoana\', a declarat pre?edintele Klaus Iohannis.
La randul sau, Kelemen Hunor, pre?edinte al UDMR, forma?iune care s-a situat, in ultimul timp, de partea puterii, a aratat ca ar fi fost \'mai bine\' daca Ponta renun?a la guvernare.
MODIFICARI. Laura ?tefan: Efectele sunt definitive
Laura ?tefan, Expert Forum, atrage aten?ia asupra faptului ca eventualele modificari ii vor avantaja pe cei cu probleme penale, chiar daca legile ar fi anulate ulterior. \'Efectele vor fi definitive, indiferent cat vor ramane in vigoare aceste modificari. De exemplu, daca se va vota dezincriminarea infrac?iunii de conflict de interese ?i va intra in vigoare chiar ?i pentru o ora, Victor Ponta va beneficia de aceasta prevedere, pe baza principiului legii penale cele mai favorabile. La fel vor beneficia ?i ceilal?i politicieni care au astfel de probleme, indiferent cat de pu?in vor ramane in vigoare\', a explicat Laura ?tefan.
Proiecte de lege pentru lini?tea corup?ilor
O noua dovada a grabei PSD de a pune cat mai repede pe butuci lupta anticorup?ie a fost oferita chiar ieri: ordinea de zi a Comisiei juridice a Camerei a fost suplimentata cu 22 de proiecte de modificare a Codului Penal, Codului de Procedura Penala ?i Statutului judecatorilor ?i procurorilor. Deloc intamplator, pe lista figureaza ?i propunerea legislativa privind dezincriminarea conflictului de interese, masura de care ar beneficia atat premierul Victor Ponta, cat ?i al?i zeci, daca nu chiar sute, de parlamentari (vezi cererea de ieri a Parchetului General).
Ca urmare a protestelor magistra?ilor (pre?edintele Cur?ii Supreme, Livia Stanciu, ?i pre?edintele CSM, Marius Tudose, au fost prezen?i la ?edin?a), deputa?ii au acceptat amanarea cu o saptamana a luarii unor decizii. Reprezentan?ii magistra?ilor au cerut deputa?ilor macar doua saptamani pentru a putea formula puncte de vedere la toate proiectele ?i pentru a vedea care sunt ?i opiniile Parchetului General ?i ale Ministerului Justi?iei. \'Eu cred ca sunte?i capabili sa da?i un punct de vedere intr-o saptamana a?a cum sunte?i capabili sa raspunde?i la o declara?ie politica in cateva ore\', a fost replica deputatului PSD Marius Manolache, fin al lui Victor Ponta.
\'Romania libera\' va prezinta cateva dintre modificarile pe care Ponta ?i alia?ii le doresc operate in legile penale:
Dezincriminarea conflictului de interese. Pe langa redenumirea infrac?iunii (in \'folosirea func?iei pentru favorizarea unor persoane\'), ini?iatorii de la PSD, UDMR ?i PC-PLR vor introducerea unei noi excep?ii astfel incat fapta sa nu se refere la \'ocuparea de catre o persoana a unei func?ii indiferent in ce modalitate ?i sub ce forma se realizeaza aceasta\'.
Masuri preventive doar cu indicii temeinice. La propunerea a trei senatori PSD ?i PC, masurile preventive – re?inerea, arestarea preventiva, arestul la domiciliu sau controlul judiciar – ar urma sa fie luate doar daca exista \'probe sau indicii temeinice\' ca a fost savar?ita o infrac?iune, nemaifiind suficienta \'suspiciunea rezonabila\' ca a fost comisa o infrac?iune.
Inchisoare pentru cei care dezvaluie informa?ii. Senatorul PSD ?erban Nicolae ar dori ca dezvaluirea de informa?ii din cauzele penale aflate in curs de cercetare sa se pedepseasca cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani, respectiv de la 2 la 5 ani daca fapta este savar?ita de un judecator sau un reprezentant al organului de urmarire penala.
Eliminarea catu?elor ?i a arestului preventiv. Tot senatorul PSD ?erban Nicolae a propus ca aresta?ii care nu au comis fapte cu violen?a sa nu mai fie incatu?a?i. De asemenea, in locul arestului preventiv ar urma sa existe arest la domiciliu ?i arest sever, acesta din urma neaplicandu-se persoanelor suspectate de corup?ie.
Urgentarea eliberarii condi?ionate. Tot PSD (via deputatul Daniel Barbulescu) vrea sa se stabileasca termene stricte la solu?ionarea cererilor de eliberare condi?ionata, pe motiv ca sunt multe cazurile in care, dupa aprobarea cererilor, punerea efectiva in libertate s-a petrecut dupa luni de zile.
Amanarea executarii pedepselor. Deputatul PSD Haralambie Vochi?oiu a propus ca hotararile instan?elor penale sa devina executorii doar dupa redactarea ?i motivarea deciziilor definitive. Evident, in intervalul dintre pronun?area condamnarii ?i redactarea deciziei, condamna?ii ar putea lini?ti?i sa-?i piarda urma.
\'Mica\' gra?iere. Senatorul PC Cristiana Anghel a propus gra?ierea in intregime a pedepselor cu inchisoarea de pana la 2 ani inclusiv, a pedepselor complementare ale acestora ?i a pedepselor cu amenda. Pedepsele peste 2 ani, ar urma sa fie ?i ele semnificativ reduse: cu o treime cele intre 2 ?i 5 ani (inclusiv) ?i cu o patrime cele intre 5 ?i 8 ani.
Reinterpretarea vechiului Cod Penal. La propunerea ministrului UNPR Eugen Nicolicea s-ar preciza expres ca, in noul Cod Penal, parlamentarii ?i pre?edintele sunt inclu?i in categoria func?ionarilor publici. Dupa cum a aratat Consiliul Legislativ, s-ar accepta, implicit, ideea ca pe vechiul Cod Penal, aflat in vigoare pana la 1 februarie 2014, ace?tia nu erau in categoria func?ionarilor publici.
Ac?iune in regres impotriva magistra?ilor. 44 de parlamentari de la toate partidele vor ca statul sa fie obligat sa se indrepte cu ac?iuni in despagubiri \'impotriva judecatorului sau procurorului care, cu rea-credin?a sau grava neglijen?a, a savar?it eroarea judiciara cauzatoare de prejudicii\'.
-10% la Hainutele din bumbac organic
comenteaza
sau
vezi comentarii
/* (c)
Publicat de
:
---
Data publicării: 10 Iun 2015 - 05:27