„Atena a indeplinit 90% conditiile puse”, a declarat o sursa europeana cu privire la cursul negocierilor si la pachetul de masuri prezentat de guvernul de la Atena

. Acesta este considerat “o baza buna” pentru negocierile care trebuie sa aiba loc vineri la Bruxelles, care sunt credidate cu sanse de succes, mai cu seama ca si FMI, creditorul cel mai rigid, a dat semne ca ar putea ajunge la un acord.

Potrivit Liberation, sursa mentionata arata ca Grecia a acceptat reducerea fondurilor pentru pensii si o majorare a impozitelor (TVA, impozit pentru companii, contributii sociale pentru pensionari). Sunt masuri care nu pot fi considerate o victorie pentru guvernul grec.

Ultimele informatii din cadrul negocierilor arata ca Syriza, partidul de stanga care a dorit reducerea austeritatii, repeta scenariul urmat de precedentele guvernari – sporeste austeritatea pentru a obtine urmatoarele transe din imprumuturile internationale, iar aceasta in primul rand cu scopul de a plati datoriile deja contractate. Creditorii au acceptat totusi ca surplusul bugetar primar (inainte de plata transelor din datorii) sa fie de 1% in 2015, 2% in 2016 si 3% in 2017, ceva mai putin dectt au urmarit initial.

TVA pe trei niveluri

Potrivit Liberation, TVA-ul pentru medicamente (acum de 6%) si pentru electricitate (13%) va ramane neschimbat. Atena a acceptat simplificarea sistemului TVA prin adoptarea a trei niveluri (6, 13 si 23%) - o victorie a guvernului, pentru ca creditorii au cerut doar doua niveluri (11% si 23%). Atena a mai acceptat majorarea impozitului aplicat in insule, insa doar pentru cele mai bogate (Rodos, Santorini si Mykonos). Deocamdata, guvernul refuza sa majoreze TVA-ul in turism la 23%. Este o masura contestata chiar si de unele state din zona euro, caci, spune o sursa europeana, “pana la urma vor plati turistii germani si francezi”.

Grecii mai instariti, arsi la buzunar

Atena a mai acceptat impozitarea mai dura a veniturilor mai mari de 50.000 de euro pe an si impunerea unei taxe de solidaritate de 8% pentru veniturile mai mari de 50.000 de euro pe an. În schimb, veniturile aflate sub 30.000 de euro vor fi mai putin impozitate. Impozitele pentru companii vor sari de la 26% la 29% si veniturile mai mari de 500.000 ale companiilor vor mai fi impozitate in plus cu 12% (initial guvernul a propus impozitarea in acest fel doar a veniturilor mai mari de un milion de euro). Vor urma sa fie taxate mai mult piscinele, avioanele, masinile de lux si ambarcatiunile mai lungi de 10 metri.

Reforma pensiilor este tergiversata

Guvernul s-a angajat sa reformeze sistemul de pensii pana in 2020. Pe termen scurt, pensionarii vor fi impozitati cu 3,9% mai mult decat acum si vor cotiza cu 5% mai mult la asigurarile de sanatate. Aceste masuri vor aduce bugetului un miliard de euro. Guvernul s-a angajat sa ridice varsta de pesnionare la 67 de ani (in campania electorala a propus sa o reduca la 60 de ani).

Guvernul accepta privatizari masive

Guvernul elen s-a mai angajat sa continue procesul de privatizare a activelor statului; a cerut doar ca din program sa fie exclus operatorul public de telecomunicatii si distribuitorul de energie. Privatizarile ar trebui sa aduca 2,7 miliarde de euro in 2015 si 5,2 miliarde de euro in 2016. Parand mai mult ca doreste sa se autoconvinga, premierul Tsipras a declarat ca aceste privatizari vor face ca efortul sa nu mai fie facut de pensionari si salariati, ci de catre entitatile care au puterea de a-l suporta.

Toate masurile de mai sus vor fi finalizate si intr-o oarecare masura modificate de ministrii de Finante din zona euro, in cursul zilei de miercuri. Vineri va fi momentul decisiv, cand se poate semna mult asteptatul acord.

Un scenariu tot mai probabil: fronda in partid, demisie si anticipate

Va urma insa un moment hotarator – aprobarea acordului de catre Parlamentul de la Atena, un element la care a facut referire si Angela Merkel. Daca votul va fi negativ, guvernul va demisiona. Le Monde scrie ca majoritatea stangii radicale (Syriza) a inceput sa se scindeze. De o parte se afla aripa apropiata lui Tsipras, care sustine un acord cu creditorii in actuala sa formi. “Este un rau necesar. Cel putin am evitat reducerea pensiilor si a salariilor”, spune viceministrul Reformei Administrative, unul dintre sustinatorii premierului in cadrul partidului.

În cealalta tabara se afla deputatii care denuntat pasii inapoi facuti de guvern in fata creditorilor. “Pachetul de masuri nu va trece de parlament in forma actuala”, spune vicepresedintele legislativului. “Tactica “nu exista alternativa” nu este si nu va deveni o marca a stangii”, spune un alt deputat Syriza nemultumit de seful partidului.

Pe acest fond, guvernul are nevoie de sprijinul partidelor aflate acum in opozitie, in special al socialistilor din PASOK si al conservatorilor din Noua Democratie. Analistii estimeaza insa ca o trecere a acordului cu ajutorul opozitiei va duce la organizarea anticipatelor. La cum arata sondajele (cel mai recent da victorioasa tot Syriza, cu 42%, la care se adauga prima electorala), Tsipras ar putea fi tentat sa recurga la anticipate si la un divort de aripa dura a partidului sau. Oricum, premierul are sustinatori chiar si in “burghezia” ateniana, dupa cum arata un reportaj realizat de Liberation.

„Aici oamenii sunt asistati si stau la cafele toata ziua”

În asteptarea rezultatelor negocierilor cu creditorii Greciei, pro-europenii ostili guvernului Syriza au manifestat luni la Atena, sub privirile uluite ale turistilor.

Luni, in fata Parlamentului din Atena, turistii nu au putut fotografia celebra schimbare a garzii. Piata a fost inundata de protestatari galagiosi care agitau drapelul national si care au ajuns pana pe treptele cladirii. “Nu este o manifestatie nationalista, este pentru Europa! Pentru a spune guvernului nostru ca vrem sa ramanem in zona euro si ca trebuie sa ajungem la un acord!”, spune un manifestant grec, scrie Liberation.

Cine sunt pro-europenii greci si ce vor ei?, se intreaba Liberation, aratand ca mult dintre ei poarta camasi Lacoste si pantofi Gucci. Reporterul francez a reperat in multime un armator grec cunoscut, care spune ca ii face placere sa iasa in strada pentru a manifesta pentru euro.

“Nu vrem sa ajungem din nou la stalinismul pe care il reincarneaza actualul guvern de stanga”, spune un manifestant. “Da pentru Europa, nu pentru drahma”, striga protestatarul. Acelasi individ urla apoi “Nu austeritatii!” Întrebat cum se impaca acest nu austeritatii cu sustinerea pozitiei creditorilor Greciei el raspunde: “E complicat. Vrem Europa, dar trebuie redusa povara datoriei. Oamenii au suferit mult in tara asta”.

O protestatara declara ca a imigrat in Noua Zeelanda la 17 ani. “Acolo este o tara organizata. Aici oamenii sunt asistati si stau la cafele toata ziua”, spune ea. “Trebuie sa facem niste eforturi”, spune un preot. “La fel ca toti functionarii, preotii au suferit reduceri salariale. Eu castig doar 680 de euro pe luna, scrieti asta”, spune el, subliniind ca regreta ca nu poate influenta politica guvernului, odata ce membrii Syriza au foarte putine in comun cu biserica. “Va amintiti vorbele celebre ale premier Constantin Caramanlis, cel care a negociat cu Giscard d'Estaing intrarea Greciei in UE? A guverna Grecia este ca si cum ai administra un azil de nebuni”.

---

Publicat de : ---
Data publicării: 24 Iun 2015 - 05:14