Piperea: "Aprobarea darii in plata, cea mai surprinzatoare forma de democratie"

     * Eugen Nicolaescu: "Impartirea riscului intre cei doi parteneri este o premiera in Romania"
     * Vasilescu: "BNR nu are o pozitie oficiala, dar, personal, cred ca aceasta lege nu va avea viata lunga"
     * Bancile isi mentin opinia ca legea va afecta negativ sistemul si cer sesizarea Curtii Constitutionale
       Legea darii in plata a fost votata a doua oara in Parlament - la aproape un an de la lansarea proiectului -, dupa ce, la finalul anului trecut, a fost trimisa la reexaminare de presedintele Klaus Iohannis

.
     Legea care permite stingerea datoriei odata cu cedarea garantiei catre banca a fost adoptata, ieri, in plenul Camerei Deputatilor, cu o majoritate covarsitoare de voturi (207 pentru, unul impotriva si o abtinere), urmand sa plece din nou catre Presedintie, spre a fi promulgata.
     De data aceasta, seful statului nu mai are dreptul sa o intoarca in Parlament, dar poate sa sesizeze Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR).
     Avocatul Gheorghe Piperea, care a redactat textul legislativ, ne-a spus, ieri, dupa ce legea a trecut de Camera Deputatilor: "Cel mai interesant mi s-a parut ca o multime de parlamentari, dupa ce au vazut ca aceasta lege si-a atras atatia oameni de partea ei, a ajuns sa creada ca este si a lor si ca este impotriva unor interese corporatiste. Trebuie sa ne amintim ca aceas¬ta initiativa este scrisa de altcineva decat de parlamentari, ca s-a iesit in strada pentru ea, a fost trantita de presedinte, criticata de Guvern si asa mai departe.
     Votul de ieri reprezinta cea mai surprinzatoare si incantatoare forma de democratie. Este singura lege aprobata de parlamentari de la un cap la altul al procesului legislativ. Ar trebui sa fie un start al recastigarii increderii in Parlament. Parlamentarii s-au dovedit a fi exact ceea ce trebuie sa fie - cel mai important instrument de democratie".
     Liderii grupurilor parlamentare au avut, ieri, alocutiuni favorabile Legii darii in plata.
     Liviu Dragnea, presedintele PSD, a declarat ca, prin votul dat legii DIP, social-democratii au vizat ajutorarea unei categorii de persoane cu probleme, neafectarea programului Prima Casa, dar si intelegerea de catre sistemul bancar a unui rol civic pe care trebuie sa-l aiba.
     Domnia sa a subliniat: "In primul rand, nu sustinem tipul acesta de abordare in care initiatorul sau initiatorii, prin vocea dumnealui (n.r. Daniel Zamfir), lanseaza un atac la adresa guvernatorului BNR. In aceste zile, in aceasta perioada, in aceasta conjunctura, exact asta ne mai trebuie in Romania - sa incepem un atac la Banca Nationala. Pe noi ne-a interesat ca aceasta lege sa atinga niste obiective esentiale pentru noi, sa fie o lege care sa-i ajute pe cei care intr-adevar au probleme, cei care si-au luat credit doar pentru o locuinta, pe cei care nu au luat credite de milioane si milioane pentru a-si face locuinte sau alte spatii. (...) In numele PSD, vreau sa le doresc succes tuturor celor carora aceasta lege se adreseaza. Nu a castigat niciun parlamentar, niciun om politic, ci cateva mii de cetateni. Nu am fost de acord ca aceasta lege sa fie patimasa, sa ramana fara plafon si sa beneficieze de ea cei care au luat imprumuturi de milioane de euro ca sa isi cumpere case".
     Liviu Dragnea spune ca initiativa nu este o lege impotriva sistemului bancar si a BNR, ci o lege care ii ajuta pe cei cu probleme.
     Deputatul PSD Marian Neacsu a precizat, in sedinta de plen: "Chinurile facerii au fost destul de lungi pentru acest proiect legislativ, dar bine ca pana la urma lucrurile s-au finalizat cu bine. Printre cele cateva principii care au facut ca de la bun inceput PSD sa se pozitioneze de partea acestei legi amintesc faptul ca, prin ea, nu va avea de suferit programul guvernamental Prima casa. A aparut acea necesitate de a reduce acel plafon, nu sunt foarte tare de acord cu afirmatia ca plafonul este discriminatoriu. Un plafon de 250.000 de euro reprezinta cam majoritatea cazurilor care ar putea sa subscrie unei caracteristici sociale. Un alt principiu este ca acest proiect se aplica numai acelor imobile care au caracter de locuinta si pentru o singura locuinta".
     In opinia liderului liberal Eugen Nicolaescu, aceasta initiativa este una dintre cele mai asteptate legi de catre societatea romaneasca: "Cred ca Parlamentul a gasit o formula care creeaza echilibru intre cetatean, in calitatea lui de imprumutat, si sistemul bancar, in calitatea lui de finantator al multor activitati din societatea romaneasca. Este un lucru important, cetateanul iese in fata, este respectat, este tratat cu demnitate. Impartirea riscului intre cei doi parteneri este, cred, in premiera in Romania".
     Reprezentantul Grupului minoritatilor Dragos Zisopol a spus ca acest proiect "aduce in centrul atentiei o data in plus o problema fundamentala - coeziunea sociala".
     Liderul UDMR Mate Andras a aratat ca parlamentarii Uniunii sustin proiectul legislativ, dar ca el rezolva doar o parte a acestor "situatii nefericite".
     Parlamentalii UDMR au subliniat ca bancile nu au fost cooperante de la inceput la desfasurarea procedurii legislative si ca modificarile propuse cu intarziere au amanat momentul aplicarii legii
     "UDMR a mai depus si un alt proiect de lege, care se refera la acele credite ce nu au drept ipoteca un imobil si sunt luate in franci elvetieni. Sa ne gandim sa acceleram si acea lege pentru ca rezolvam o alta situatie", a mentionat Mate Andras.
     Deputatul ALDE Cornelia Negrut a spus ca legea este buna si ia in calcul pozitia BNR, pozitia deponentilor si pozitia specialistilor in finante.
     Piperea: "Teoretic, exista posibilitatea ca Iohannis sa sesizeze CCR, insa cred ca a inteles mesajul"
     Avocatul Piperea spune ca, teoretic, exista posibilitatea ca presedintele sa sesizeze CCR, dar nu crede ca Iohannis mai are vreun motiv sa faca acest lucru. "In plus, va starni mania unei paturi mari de populatie", conchide Gheorghe Piperea, adaugand: "Atata vreme cat a retrimis la reexaminare Legea Macroprudentialitatii, cred ca presedintele a inteles mesajul. Si daca premierul va sesiza CCR, atunci isi va da foc la valiza si s-ar contrazice cu ce a zis vicepremierul Vasile Dancu, respectiv ca bancile nu ar trebui sa se planga, pentru ca, pana acum, toate legile au iesit pe placul lor".
     Deputatul liberal Daniel Constantin Zamfir, care a promovat legea, a reiterat, ieri, ca, de-a lungul procesului legislativ, bancile si BNR au dus cea mai apriga campanie de intoxicare cu privire la un proiect de lege: "Este o manipulare ordinara sa spui ca Legea darii in plata arunca in aer sistemul bancar". Daniel Zamfir a cerut Guvernatorului BNR Mugur Isarescu sa opreasca "aceasta manipulare".
     Deputatul a dat asigurari ca legea va aduce echilibru in raporturile dintre clienti si banca, subliniind ca legea nu a fost gandit impotriva sistemului bancar.
     Daniel Zamfir a precizat: "Nu am gandit-o ca fiind o lege de protectie sociala pentru anumite categorii defavorizate, pentru ca cei care astazi sunt in nevoie nu sunt categorii defavorizate, sunt oameni activi, sunt oameni care au, poate, doua - trei locuri de munca, dar care, din cauza clauzelor abuzive, nu isi mai pot plati ratele la banca".
     CPBR cere sesizarea CCR
     Banca Nationala a Romaniei nu are o pozitie oficiala, in acest moment, legata de adoptarea Legii darii in plata de catre Parlament, a declarat, ieri, intr-o emisiune televizata Adrian Vasilescu, consultant de strategie in cadrul BNR.
     Domnia sa a adaugat: "In nume personal, cred ca aceasta lege nu va avea viata lunga, pentru ca sunt incalcate cateva rigori juridice care nu vor putea trece de procesele ce vor avea loc in tara si chiar in strainatate".
     Guvernatorul BNR Mugur Isarescu a anuntat, saptamana trecuta, ca initiativele legislative, printre care se numara si Legea darii in plata, conduc la un risc sistemic sever, identificat pentru prima data in economia noastra.
     Daca Banca Centrala nu a transmis niciun mesaj, ieri, pana la inchiderea editiei, bancile s-au exprimat, in cadrul unor comunicate de presa transmise de cele doua organizatii bancare.
     Consiliului Patronatelor Bancare din Romania (CPBR) a transmis ca solicita, "cu toata responsabilitatea", institutiilor abilitate sa-si exercite prerogativele si sa sesizeze Curtea Constitutionala a Romaniei in legatura cu aceasta lege, "in vederea verificarii constitutionalitatii" ei.
     CPBR subliniaza: "Atat Guvernul Romaniei, in punctul de vedere emis cu privire la Lege transmis Camerei Deputatilor, cat si Ministerul Justitiei si Consilul Superior al Magistraturii au sesizat deja in mod formal o serie de aspecte de neconstitutionalite a Legii, precum incalcarea principiului neretroactivitatii legii civile (prin aplicarea mecanismului darii in plata a contractelor in curs de derulare, dar si asupra procedurilor de executare deja incepute/finalizate), incalcarea dreptului de proprietate privata (prin privarea fortata a institutiilor de credit de bunurile proprii - drepturile de creanta", discriminarea creditorului ipotecar in raport cu alti creditori.
     Toate aceste aspecte de neconstitutionalitate sesizate in mod repetat atat de catre comunitatea bancara, cat si de institutiile mai sus mentionate au fost ignorate de catre Parlamentul Romaniei si subzista ca atare in forma finala a Legii adoptata de catre Parlament".
     CPBR reitereaza ca isi mentine declaratiile anterioare privind efectele "adverse" pe care legea, in forma adoptata de Parlament, le va produce la nivelul intregii economii si reaminteste pozitiile critice exprimate de Banca Centrala Europeana, Fondul Monetar International si Comisia Europeana privind prevederile legii.
     Patronatul mentioneaza ca nu este in masura sa vorbeasca despre masurile pe care bancile le vor intreprinde dupa intrarea in vigoare a legii, acestea tinand de politicile comerciale si de risc ale fiecarei banci in parte.
     Legea darii in plata va avea un impact negativ asupra stabilitatii financiare, asa cum pentru prima oara s-a considerat de catre Banca Nationala a Romaniei, in sensul identificarii unui risc sistemic sever, determinat de cadrul legislativ incert si impredictibil in domeniul financiar bancar, a transmis Asociatia Romana a Bancilor (ARB).
     "Exista interpretari clare ale industriei financiare, ale Presedintiei si Guvernului Romaniei, Bancii Centrale Europene si ale Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la posibilele elemente de neconstitutionalitate si de hazard moral", completeaza Asociatia, concluzionand: "Aceste elemente de neconstitutionalitate, impreuna cu modificarea sau afectarea contractelor incheiate legal cu bancile in trecut vor fi luate in considerare de catre institutiile de credit cu privire la modul in care vor reactiona la impactul acestei legi".
     Parakletos: "Legea - un instrument adecvat, care va determina bancile sa desfasoare relatii contractuale corecte cu debitorii"
     Legea darii in plata a fost adoptata, ieri, in forma iesita din Comisia Juridica, de care consumatorii s-au aratat multumiti. Alin Iacob, presedintele Asociatiei Utilizatorilor Romani de Servicii Financiare (AURSF), ne-a spus, atunci, ca plaja de beneficiari ai noii legi este acoperitoare pentru majoritatea debitorilor cu probleme.
     Monica Calu, cofondatorul Asociatiei Parakletos, a declarat, ieri: "Odata cu adoptarea legii privind darea in plata a unor bunuri imobile in vederea stingerii obligatiilor asumate prin credite, sper sa inceapa o noua etapa, de normalitate si echilibru in relatia dintre banci si consumatorii care au credite cu garantii imobiliare. Va fi o eliberare a datornicilor din anumite contracte de imprumut, care s-au dovedit a fi mult prea impovaratoare. Aceasta lege este cu atat mai necesara cu cat sunt multi consumatori aflati acum in executare silita sau cu dificultati la plata ratelor la credite, iar gradul mare de indatorare al acestor persoane face ca un numar insemnat de familii sa duca o existenta precara, plina de privatiuni. Pentru contractele viitoare, acest act normativ este un instrument adecvat pentru a determina bancile sa desfasoare relatii contractuale corecte cu debitorii, prin punerea pe piata a unor produse cu clauze transparente si cu costuri predictibile".
     Deputatii au votat legea care prevede stingerea datoriei odata cu cedarea catre banca a imobilului pus garantie intr-un contract de imprumut, cu urmatoarele amendamente: plafonul pentru suma imprumutata la momentul contractarii creditului a fost stabilit la 250.000 de euro, de la 150.000 euro cat fusese initial; creditele contractate prin Programul Prima Casa au fost eliminate de sub efectele legii; de noile reglementari vor beneficia si debitorii deja executati silit; toate creditele ipotecare luate pentru realizarea unei locuinte, indiferent ca au fost garantate cu un teren, vor intra sub auspiciile textului legislativ.
     Atat consumatorii, cat si initiatorii legii s-au declarat multumiti de forma in care a fost adoptata aceasta de comisia de specialitate.
     Deputatii au votat si ca legea sa nu se aplice consumatorilor condamnati printr-o hotarare definitiva pentru infractiuni in legatura cu imprumutul pentru care solicita darea in plata. 

     Suciu: "Legea nu are un caracter social atat de pronuntat cat ar fi dorit Guvernul"
     Legea darii in plata, in varianta adoptata ieri de Camera Deputatilor, nu are un caracter social atat de pronuntat pe cat si-ar fi dorit Executivul, a spus Dan Suciu, purtatorul de cuvant al Guvernului.
     Acesta a precizat: "Am vazut ca a trecut de votul Camerei darea in plata. S-a tinut cont de anumite aspecte pe care si Guvernul le solicita pentru caracterul social al acestui proiect de lege. Acesta a fost obiectivul principal al Guvernului - vorbim de programul Prima Casa si instituirea unui plafon. Mai aveam si alte conditii. Din pacate nu are un caracter social atat de pronuntat cat ar fi dorit Guvernul".
     Suciu a adaugat ca, din punctul de vedere al Guvernului, raman anumite rezerve legate de retroactivitate, pe care le exprimase CSM si Ministerul Justitiei.
     In punctul de vedere oficial transmis, in martie, pe marginea acestei legi, oficialii guvernamentali au aratat: "Consideram ca masurile propuse au un caracter mult prea general, fara sa aiba la baza o analiza solida realizata din punct de vedere al impactului economic, social si juridic si nu sunt acoperite toate ipotezele supuse reglementarii. (...) Nu este reglementata situatia in care creditul este garantat cu bunul altei persoane, daca bunul este ipotecat in favoarea mai multor creditori, precum si situatia in care valoarea imobilului este mai mare decat valoarea creditului ce urmeaza a fi lichidat. Astfel, pot exista credite supragarantate, respectiv situatia in care valoarea bunurilor ipotecate sa fie mult mai mare decat valoarea creantei izvorate din credit. Intr-o asemenea situatie, (...) prevederile din lege ar conduce la afectarea dreptului de proprietate".
     * 
     Deputatul Zamfir informeaza ca legea va ramane timp de cinci zile la Camera Deputatilor, termen in care poate fi atacata la Curtea Constitutionala de un grup de 50 de deputati sau de 25 de senatori, de Guvern, de Avocatul Poporului sau de presedintele tarii. Dupa cele cinci zile, legea va fi transmisa Presedintiei, care va avea la dispozitie maxim zece zile ca sa o promulge, nemaiavand posibilitatea sa o trimita la reexaminare.

 

 link: PARLAMENTARII AU VOTAT A DOUA OARA LEGEA DIP Lege trecuta aproape in unanimitate, 40% sanse de implementare?
 
Publicat de : ---
Data publicării: 14 Apr 2016 - 05:11
 

Link știre