Doamnelor si domnilor cetateni romani, acestea sunt cele 5.000 de cuvinte ?istorice? care vor face Romania mai competitiva si vor aduce prosperitate [1]

Autor: Cristian Hostiuc 05

.07.2016

4,5 milioane de romani se duc oficial in fiecare zi la munca inghesuindu-se in autobuze, metrouri, sau pe drumuri, pentru un salariu din care statul ia 80% prin taxe si impozite (pentru a plati un salariu net de 1.000 de lei, impozitele si taxele aferente sunt de 800 de lei).

La polul opus, patru lideri ?au produs?  5.000 de cuvinte, goale, fara cifre, fara tinte, fara nimic, prin care se angajeaza sa faca Romania mai competitiva si mai prospera.

Ca o ironie a istoriei, patru lideri politici ai Romaniei ? presedintele Klaus Iohannis, premierul Dacian Ciolos, guvernatorul BNR, Mugur Isarescu si unul dintre vicepremieri, Costin Borc, au venit in fata tarii, in cladirea Casei Poporului, pentru a prezenta documentul strategic ?Romania competitiva: un proiect pentru o crestere economica sustenabila?.

Cele patru discursuri insumeaza noua pagini A4, 33.000 de semne, adica 5.000 de cuvinte.  Toate aceste discursuri nu contin aproape nicio cifra: unde suntem acum si unde vrem sa ajungem, nu in vorbe, ci in indicatori economici sau de calitate a vietii. Intr-un alt discurs, Dragos Pislaru, ministrul Muncii, anunta stupefiat ca statul nu are o baza de date cu toate salariile la stat platite in Romania.

Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, spune ca nu este bine sa avem o crestere economica, de peste 3,5%, ca altfel economia sare in aer. In schimb, in fisierul PDF publicat pe site-ul Guvernului privind strategia, se ia in considerare o crestere economica de 5% pe an pana in 2020, cu masuri economice, care vor costa 16,9 miliarde de euro.

Guvernatorul nu a uitat sa mentioneze in discurs problemele ce-l macina, schimbarea statutului BNR si legea darii in plata.

Este cumplit sa auzi si sa citesti aceste pagini de discurs, aceste cuvinte goale ? prosperitate, un nou model de dezvoltare economica, este important sa gandim in perspectiva si sa facem in termen scurt ceea ce stim ca poate fi sustenabil pe termen lung ; este esentiala revigorarea investitiilor; politicile destinate mediului de afaceri au nevoie de solutii concrete ? presedintele Iohannis ; Am realizat ca dezvoltarea economica este mai mult decat economie, este o forma de asumare a unui insusi proiect de societate ? premierul Ciolos.

La polul opus, sute de mii de oameni se inghesuie in metrou cu o singura iesire la Aurel Vlaicu, sa se duca la munca; pasajul de la Piata Sudului este amanat pana in 2018, Centura Capitalei nu este gata, ce sa mai vorbim de autostrazi?

Este cumplit sa vorbesti despre prosperitate si Romania competitiva, cand investitiile statului sunt la pamant: si nu este o problema de bani, pentru ca ei sunt, chiar la cele mai mici costuri.

Romania celor care se duc in fiecare zi la munca s-a saturat de aceste cuvinte goale, care nici macar nu mai sunt promisiuni, in timp ce economia se canibalizeaza, se ghetoizeaza si se dezvolta in extreme ? zonele deja dezvoltate iau si mai multe investitii, in timp ce in zonele sarace nu vine nimeni, nici macar statul.

Fiecare care vine la putere mosteneste problemele trecutului, pe care multe le va lasa mostenire succesorilor. Dar macar sa faca cateva lucruri palpabile, care sunt vizibile si pot fi aratate.

Casa Poporului ? Palatul Parlamentului a costat Romania 2 miliarde de dolari, a fost un obiectiv inutil, consumator de resurse, dar epoca Ceausescu traieste prin el, pentru ca oamenii pot arata ceva concret. Inclusiv liderii de astazi se bucura de el.

Cresterea economica de 5%, pentru 99% dintre Romani nu inseamna nimic, atat timp cat nu se traduce in crestere de salarii, noi locuri de munca (in criza companiile au pierdut un milion de locuri de munca, care s-au recuperat numai 200.000, cifre concrete), o strada, o scoala un drum, un copil, etc.

Fiecare roman care se duce la munca are niste sarcini precise, trebuie sa produca X cablaje, Y stergatoare sau Z camasi pentru Zara.

 Liderii politici aproape ca nu au nicio obligatie de a produce ceva, nu sunt legati de nimic care poate fi urmarit si masurat.

In timpul mandatului meu, prin politicile pe care le-am creat si executat, s-au nascut atatea copii, sau s-au intors in tara atatea oameni, s-au canalizat atatea comune, s-au tras atatea conducte de gaze in atatea sate (consumul de gaze scade, pentru ca jumatate din tara inca foloseste buteliile sau alte forme de incalzire).

Aceste lucruri as vrea sa fie cuprinse intr-un discurs care ar trebui sa anunte cum va ajunge Romania mai competitiva, cum va recupera fata de economiile din Uniunea Europeana (in 2020 ar trebui sa ajungem la 70% fata de 60% acum).

Pentru cei care vor sa citeasca cum va deveni Romania mai prospera, aveti mai jos cele patru discursuri.

Klaus Iohannis:

?Domnule Prim-ministru,

Domnule Viceprim-ministru,

Doamnelor si domnilor ministri,

Doamnelor si domnilor parlamentari,

Domnule Guvernator,

Domnule Presedinte al Academiei Romane,

Stimati reprezentanti ai Corpului Diplomatic,

Doamnelor si domnilor,

Salut faptul ca, astazi, Guvernul pune in dezbatere un proiect care poate deveni foarte important pentru dezvoltarea economica a Romaniei in urmatorii ani.

Romania puternica pe care dorim sa o construim presupune valorificarea avantajelor competitive de care dispunem. Iar aici nu este vorba doar despre economie, ci despre oportunitatile Romaniei ca tara, in plan regional si in plan european.

In acest sens, solicit Guvernului sa intregeasca strategiile si politicile economice cu dimensiunea europeana necesara actualului context.

Suntem intr-un moment care conjuga trei etape esentiale pentru evolutia noastra. Romania de astazi a depasit succesiv tranzitia, aderarea europeana si criza economica, fiecare din aceste etape avand provocarile lor specifice. De aceea, asa cum am spus in mai multe randuri, Romania are nevoie acum de un nou model de dezvoltare economica.

Stim cu totii, in Romania s-au facut strategii, de toate felurile, dar multe au ramas pe hartie, in diverse sertare, de obicei guvernamentale. Insa aici ma refer la mai mult decat o lista de masuri economice, aici ma refer la masuri care pot contura ? sau nu, depinde cum o abordam ? o strategie. Ma refer la un model de dezvoltare la care Romania, acum, este obligata sa se gandeasca.

Am agreat deja, in cadrul consultarilor de ieri cu liderii partidelor politice, cu Guvernul si Banca Nationala, ca este mai oportun ca niciodata, la aproape un deceniu de la aderarea la Uniunea Europeana, sa lucram la un proiect de tara post-aderare, prin care sa definim ambitiile de progres ale Romaniei in cadrul constructiei europene.

In plan economic, avem nevoie de o viziune sanatoasa, una pe termen lung, care sa aduca romanilor prosperitate durabila.

Sa nu uitam lectia dureroasa a crizei recente, anume ca prosperitatea odata obtinuta se poate pierde usor. De aceea avem nevoie de crestere economica sustenabila, pentru care trebuie sa consolidam increderea in institutiile si in politicile economice, astfel incat ceea ce construim sa fie durabil.

Doamnelor si domnilor,

Este important sa gandim in perspectiva si sa facem pe termen scurt ceea ce stim ca poate fi sustenabil pe termen lung. Avem nevoie de o guvernare responsabila, realista, care sa treaca dincolo de termenul scurt si latura cantitativa, in favoarea termenului lung si a abordarilor calitative. Aceasta inseamna consecventa pe calea reformelor, transparenta si simplificare fiscala, decuplarea clientelei de orice fel de la banul public, prin eliminarea coruptiei si reducerea birocratiei.

Un nou model de dezvoltare trebuie sa inceapa, in esenta, cu regandirea profunda a relatiei dintre stat si cetatean. A fi cetatean nu inseamna doar a avea obligatii fiscale catre stat, ci a avea si dreptul legitim de a pretinde de la stat corectitudine, tratament egal, eficienta in cheltuirea banului public, adica buna guvernare.

Cred ca o buna guvernare este aceea care sustine performanta, stimuleaza productia si competitivitatea economica, pentru a avea efecte certe in planul economiei reale, pentru a ridica valoarea adaugata si productivitatea.

Prin noi insine ? prin seriozitate, viziune si consecventa ? putem sa construim un viitor mai bun.

Este timpul sa trecem dincolo de masurile facile, fie ele fiscale sau monetare, adesea conjuncturale si cu beneficii doar temporare. De aceea sunt importante reformele reale, pentru a ne consolida potentialul economic. Avem nevoie de o economie sanatoasa, care sa nu stea un an in exporturi, un an in consum, si altadata in diverse alocari bugetare motivate electoral. Ca dovada de responsabilitate, trebuie sa gandim politicile economice dincolo de orizontul ciclurilor electorale.

Doamnelor si domnilor,

Romania are un tablou macroeconomic bun, cu prognoze de crestere economica favorabile, de circa 4% anual, in conditii de stabilitate monetara si financiara.

Este insa important sa extindem premisele sustenabilitatii, pentru a avea o crestere economica sanatoasa si durabila.

Am traversat o criza economica severa, iar Romania inca sta confortabil, cu o datorie publica aflata sub 40% din PIB. Cu toate acestea, sa nu acreditam dezvoltarea pe datorie, care poate deveni oricand nesustenabila, si nici sa neglijam, din acest punct de vedere, povara deficitelor bugetare.

Sunt de parere ca este esentiala revigorarea investitiilor, in conditiile in care sectorul privat se gaseste in plin proces de recastigare a increderii economice.

La nivel guvernamental, insa, este prioritara intarirea capacitatii administrative in privinta investitiilor publice, a caror executie bugetara a fost, in ultimii ani, nefiresc de precara.

Totodata, trebuie sa recuperam restantele in materie de accesare a fondurilor europene, adica sa normalizam suportul financiar european.

Prin cota unica, Romania este astazi competitiva fiscal. Este un avantaj important pe care merita sa il pastram, nu doar pentru a spori atragerea de investitii straine, ci pentru a sustine si capitalul romanesc.

Avem nevoie de politici pro-piata, care sa incurajeze capitalul romanesc, pentru ca intreprinzatorii romani sa consolideze clasa de mijloc si sa devina vector de schimbare.

Am aratat, in mai multe randuri, de ce competitivitatea se bazeaza pe calitatea institutionala a mediului de afaceri. Nu doar nivelul impozitelor conteaza, ci si povara birocratiei, a coruptiei, predictibilitatea legislativa, timpul si costurile cu avize si autorizatii.

Politicile destinate mediului de afaceri au nevoie de solutii concrete, care sa aduca transparenta si predictibilitate.

Doamnelor si domnilor,

Directiile strategice ale ?Romaniei competitive? necesita dezbateri si consens.

De aceea, mai importante decat prezentarile de astazi sunt ideile care se vor cristaliza in perioada urmatoare, in cadrul dezbaterilor pe care le-ati prefigurat.

M-as bucura ca la acest demers sa participe cat mai multi specialisti ? economisti, reprezentanti ai mediului universitar, societatea civila, partidele politice, care sa spuna lucrurilor pe nume, sa identifice probleme, sa gaseasca solutii si sa responsabilizeze decidentii si clasa politica.

Vorbim adesea despre marile prioritati pentru Romania. Dar cum anume vom atinge aceste prioritati? Prin ce masuri, politici si decizii guvernamentale? Acestor intrebari sunteti datori sa le raspundeti concret si imediat.

De exemplu, spunem ca infrastructura de transport este o prioritate zero, un activ economic la care toti marii investitori se uita atunci cand cauta noi directii de investitii.

Avem nevoie de conectarea reala a regiunilor de dezvoltare, de deschidere facila catre pietele externe.

Energia este o sursa autentica de avantaj competitiv pentru Romania. Suntem pe locul 3 in topul independentei energetice la nivelul Uniunii Europene. In acelasi timp, Romania poate dobandi un rol cheie in planul securitatii regionale, dincolo de importanta economica aparte a balantei energetice.

Educatia este, de asemenea, un pilon fundamental pentru dezvoltarea Romaniei.

Ca Presedinte, am considerat educatia ca prioritate nationala si am inclus-o in Strategia Nationala de Aparare, iar in prezent derulam dezbateri in cadrul proiectului ?Romania educata?.

Ca fost profesor, imi doresc ca sistemul nostru educational sa fie adaptat la nevoile reale ale economiei, pentru a crea puntea necesara, pragmatica, dintre scoala si viata profesionala, adica piata muncii.

Sunt ferm convins ca merita sa acordam o atentie speciala agriculturii si fermierilor romani. In ultimii 20 de ani, ponderea agriculturii in PIB a scazut continuu, de la circa 18% in 1995 la 4-5% in ultimii ani.

Avem un potential agricol imens, dar agricultura noastra este inca la discretia conditiilor meteo.

Desi spunem ca am incheiat tranzitia la economia de piata, regimul de proprietate funciara este inca un santier, care se misca lent si care nu si-a gasit directia, indiferent de cei s-au succedat la guvernare.

Doamnelor si domnilor,

Romania puternica este o ?Romanie competitiva?, o Romanie europeana. Cred ca potentialul european poate iesi intarit din provocarile cu care se confrunta in prezent, iar Romania isi poate asuma un rol activ si constructiv. Trebuie insa sa intelegem cu totii, ca tari membre ale Uniunii, ca impreuna ne va fi mai bine decat separat.

Tocmai de aceea, dezvoltarea Romaniei de maine trebuie privita si ca directie de strategie europeana.

Este important sa ne pregatim cat mai bine, pentru a putea fructifica adancirea integrarii europene, inclusiv prin apartenenta la zona euro.

Noi suntem cei care trebuie sa definim clar ce anume dorim si unde vrem sa ajungem. Sper ca dezbaterile dumneavoastra sa inceapa de aici, pentru ca odata stabilita directia, consensul sporeste viteza modernizarii Romaniei.

Va multumesc si va doresc mult succes!?

Dacian Ciolos:

Domnule presedinte al Romaniei, doamnelor si domnilor membri ai guvernului, doamnelor si domnilor senatori si deputati, domnule guvernator al BNR, domnule presedinte al Academiei Romane, doamnelor si domnilor. Realitatea ultimelor zile ne-a intarit tuturor convingerea ca pentru a fi puternici in fata provocarilor curente trebuie sa avem in primul rand o viziune proprie de dezvoltare. In ultimele decenii, de cele mai multe ori strategiile noastre au ramas pe hartie, in mare parte, iar deciziile majore de politica economica au fost luate, mai mult sau mai putin sub presiunea diferitelor organisme internationale. Propunem astazi sa reflectam impreuna la un proiect pentru viitorul Romaniei, pornind de la realitatile de astazi. Ne dorim un proiect care sa vina cu o viziune, cu o perspectiva pe termen mediu si pe termen lung, dar care sa contina masuri care sa poata sa fie aplicate chiar incepand de astazi. Viziunea de dezvoltare economica pe termen mediu si lung a aparut din nevoia de repere in decizii pe care suntem chemati sa le luam. Mediul economic a inceput sa se organizeze in ultima perioada si cu siguranta are acum maturitatea pentru a propune astfel de repere asumate de catre decidentii publici, din nevoia de predictibilitate. Pe parcursul acestui proces am realizat ca dezvoltarea economica este de fapt mai mult decat economie, este o forma de asumare a unui insusi proiect de societate. Dupa o perioada de pregatire, guvernul intra intr-o etapa noua, aceea a livrarii de rezultate. Am urmarit, in principal, in ultimele luni, sa deblocam proiecte care stagnau, sa punem bazele unor reforme solide si unor programe care sa ajute la constructia Romaniei. Proiectul pe care il prezentam astazi este si el gandit in acest spirit si este menit in primul rand sa deblocheze energii de dezvoltare. El vine cu propuneri si cu raspunsuri care contureaza tara in care vrem sa traim, sa muncim sau sa ne intoarcem pentru cei care au ales o viata departe de casa. Intre timp, au mai aparut aspecte noi in ecuatie, contextul geopolitic european s-a complicat, strategiile si actiunile noastre trebuie acum calibrate pentru a raspunde provocarilor si a valorifica oportunitatile in timp real. Trebuie sa actionam si sa luam decizii, tinand cont si de realitatile care apar pe termen scurt. Cu atat mai mult trebuie sa ne mobilizam acum, cand Uniunea Europeana insasi se pregateste de un proces de adaptare si transformare post-Brexit. Conditia preliminara pentru a lua parte in mod activ si eficient la procesul de evolutie europeana care va urma este in primul rand sa stim ce vrem de la noi insine acasa, sa ne definim obiectivele si sa ni le asumam ca un proiect al nostru. Dupa aproape 10 ani de membri ai Uniunii Europene stim acum care sunt datele problemei, care este contextul european in care va trebui sa evoluam si putem fi de data aceasta parte activa a acestei evolutii. Asta presupune insa, inca o data, sa stim ce ne asumam la noi acasa. Atunci cand deciziile nu sunt luate in interes public, colectiv sau asumate la nivel societal, riscul este acela de a aluneca inevitabil spre cei care pozeaza cu talent in a sti sa identifice problemele, fara insa a demonstra ca sunt detinatori de solutii si in felul acesta alunecam spre populism sau spre xenofobie. Romania beneficiaza astazi de cele mai ample garantii de securitate si stabilitate economica pe care le-a avut in istorie. Acest statut privilegiat ne obliga pe toti cei care ne aflam astazi temporar in functii de decizie sa facem tot ce tine de noi pentru ca Romania sa profite de aceasta sansa istorica pe care o are. Transformarea de care avem nevoie nu este numai una administrativa, ci una mult mai profunda, la nivelul mentalitatilor, de aceea trebuie sa ne asumam impreuna, inainte de toate, niste valori si principii de actiune care sa ne dea incredere ca putem duce un proiect pana la capat. Ne-am bucurat in acest exercitiu de proiectie de implicarea si sustinerea directa a domnului presedinte al Romaniei, a Bancii Nationale si a Academiei Romane. Esential insa pentru succesul acestui demers va fi si asumarea de catre decidentii politici a rezultatelor si concluziilor discutiilor, sperand totodata intr-o implicare directa si a lor in acest proces de reflexie pe care il lansam astazi. Cu siguranta, ca propunerea domnului presedinte al Romaniei de a patrona si coordona un proiect de tara, care sa includa si o componenta economica este determinanta pentru valorificarea acestui demers, demers pe care atunci cand l-am lansat la inceputul acestei guvernari, in programul de guvernare, nu l-am putut anticipa, insa cred ca lucrurile se aranjeaza foarte bine pentru ca, iata, am pregatit si lansam astazi aceasta dezbatere care vine in intampinarea si in completarea demersului pe care domnul presedinte l-a anuntat ieri.

Va propunem, deci, spre dezbatere si desigur concretizare in urma acestor dezbateri proiectul "Romania competitiva". Nu intamplator il lansam acum, pentru ca in aceste luni guvernul a pus baze solide pentru majoritatea conditiilor esentiale, astfel ca acest proiect sa poata demara. Mai concret, am actionat pe anumiti catalizatori despre care veti vedea ca se vorbeste si in acest document pe care vi-l propunem astazi, am actionat ca sa spun asa acele butoane care declanseaza, in efect de domino, o serie de alte reforme si initiative fara de care Romania competitiva nu ar putea exista. Intre aceste demersuri sau butoane, sa le spun mai plastic, se numara pachetul de simplificare si debirocratizare pe care l-am adoptat saptamana trecuta in guvern si care poate sta la baza unui alt mod de a face administratie publica in raport cu cetateanul si cu mediul de afaceri. Am lansat, totodata, un nou pachet de legi privind achizitiile publice, finalizat si el, o noua paradigma bazata pe transparenta si eficienta in cheltuirea fondurilor publice, o piata care reprezinta peste 15 miliarde de euro, am lansat, totodata, facilitati fiscale pentru toti cei care lucreaza in centrele de cercetare aplicata si dezvoltare tehnologica, ingineri sau cercetatori, astfel am decis in guvern sa eliminam, incepand cu luna august, impozitele si taxele pe salarii pentru cercetatori si cei care lucreaza in cercetare-dezvoltare, ceea ce inseamna o crestere proportionala a veniturilor acestora. O noua legislatie, totodata, care este in dezbatere pentru invatamantul profesional dual. Aceasta va pune baze noi care sa includa si o oferta mult mai larga de specializari profesionale, dar si de grade de formare, in asa fel incat sa putem merge pana la nivelul de tehnicieni superiori, formati in acest sistem de invatamant. Si nu in ultimul rand, cadastrul general, important pentru orice activitate care implica terenuri si cladiri. Legat de acest subiect am adoptat o ordonanta de urgenta cu o serie de prevederi menite sa accelereze inregistrarea imobilelor in sistemul integrat de Cadastru si de Carte Funciara, masuri cu importanta deosebita, mai ales din perspectiva terenurilor agricole, dar si din perspectiva proiectelor de infrastructura si toate aceste elemente sunt catalizator care, odata activi, vor permite sa mobilizeze alte energii si resurse pe care le avem la dispozitie pentru dezvoltarea economica. Care sunt pasii urmatori pe care ii propunem? Ne dorim, in primul rand, un document final care sa reflecte dorinta si interesele romanilor si Romaniei pe termen mediu si lung, un set de prioritati asupra carora sa existe consens, astfel incat executia lor sa nu fie afectata de ciclurile electorale. Ceea ce este cert, avem nevoie de un acord politic pentru o strategie de competitivitate a Romaniei. Va adresam, asadar, ,astazi, invitatia deschisa de a ne asuma impreuna un drum care, pe langa cresterea competitivitatii economice, sa ne creasca in primul rand increderea in propriile forte, in potentialul Romaniei, sa aducem Romania la adevaratul ei potential de dezvoltare si sa cream Romania in care vrem sa traim. Va multumesc.

Mugur Isarescu:

Domnule Presedinte,
Domnilor Presedinti al Senatului si al Camerei Deputatilor,
Domnule Prim Ministru,
Domnule Presedinte al Academiei,
Stimati invitati,

Sunt bucuros sa particip la lansarea unui proiect de dezvoltare a Romaniei, care schiteaza directiile strategice de evolutie a economiei si societatii in interiorul Uniunii Europene. Initiativa redactarii unui astfel de document este binevenita si Banca Nationala a Romaniei a sprijinit acest demers prin contributii in domeniile in care detine expertiza relevanta, alaturandu-se eforturilor specialistilor din Guvern si din cadrul Academiei Romane. ''Romania competitiva: un proiect pentru o crestere economica sustenabila'', parte a Strategiei Nationale de Dezvoltare Durabila, va fi supus incepand de astazi dezbaterii publice. Transformarea sa intr-o strategie viabila, care sa isi pastreze relevanta dincolo de orizontul unui ciclu electoral si sa acopere spectrul politic reprezentat de partidele parlamentare, este conditionata de obtinerea unui consens cat mai larg. Din aceasta perspectiva este esentiala implicarea in dezbatere a mediului politic, a mediului de afaceri, a partenerilor sociali si a societatii civile. Dezbaterea publica din lunile urmatoare pe marginea acestui proiect, cu suisurile si coborasurile firesti, va crea un limbaj comun, iar acesta este primul pas spre atingerea unui consens.

Evident, o tema atat de complexa presupune multiple linii de abordare. In interventia mea de astazi nu imi propun tratarea punctuala a acestora ? documentul supus dezbaterii e suficient de explicit in acest sens. Voi incerca insa sa subliniez trei repere pe care le consider importante pentru ca dezbaterile viitoare sa aiba sansa sa conduca la o strategie realista de dezvoltare durabila a Romaniei si crestere a bunastarii populatiei in cadrul Uniunii Europene, strategie in jurul careia sa se poata coagula un consens.

Primul reper pe care il am in vedere se refera la conceperea unui model de crestere ancorat in potentialul real al economiei, astfel incat cresterea economica sa fie sustenabila, pe durata mai multor decenii si sa conduca la convergenta reala.

Cel de-al doilea reper priveste inscrierea legislatiei si politicilor economice in limite care sa asigure compatibilitatea cu regulile si principiile care guverneaza Uniunea Europeana.

Al treilea reper vizeaza intarirea institutiilor romanesti, ca premisa pentru functionarea adecvata a economiei de piata.

Primul reper. Esenta primului reper este aceea ca nu orice crestere economica aduce tarii dezvoltare pe termen lung. Imperativul asigurarii durabilitatii cresterii economice, ca preconditie a succesului procesului de convergenta, nu este o noutate si Banca Nationala a Romaniei a subliniat in mod repetat acest aspect in rapoartele si analizele sale. Atunci cand obiectivul atingerii unor rate inalte de crestere economica este tributar unei viziuni pe termen scurt, pretul platit este sacrificarea echilibrelor macroeconomice, caz in care castigurile obtinute sunt efemere ? perioadelor de expansiune le vor urma inevitabil recesiuni corective, fiind posibil ca la finalul acestora castigurile anterioare sa nu fie doar erodate, ci chiar eliminate. Experienta noastra recenta, in care expansiunea exuberanta din anii anteriori declansarii crizei globale a fost urmata de o recesiune adanca, este pe deplin edificatoare.

Din acest motiv, desi ar putea parea paradoxal, este preferabila o crestere economica moderata (de exemplu, 3,5 la suta), dar pe parcursul mai multor ani, unor salturi spectaculoase temporare, urmate de contractii cel putin la fel de ample. Singura cale prin care pot fi livrate concomitent societatii un avans economic solid si mentinerea echilibrelor interne si externe ale economiei este sporirea potentialului de crestere al acesteia prin politici structurale care sa conduca la castiguri permanente de productivitate.

Prin urmare, ma bucur sa regasesc chiar in titlul documentului lansat astazi o referire fara echivoc la conceptul de sustenabilitate si, de asemenea, evidentierea importantei ce revine competitivitatii in atingerea dezideratului unei cresteri economice durabile. De altfel mi se pare firesc ca din experienta recenta sa se fi tras invatamintele necesare.

Experienta internationala si studiile de specialitate sustin pe deplin aceasta abordare a asigurarii sustenabilitatii cresterii economice prin imbunatatirea productivitatii multifactoriale si, implicit, a competitivitatii. Exemple relevante in acest sens sunt Italia (1960-1980), Spania (1980-2009), Coreea de Sud (1988-2010), Japonia (1966-1997), Taiwan (1968-2008) ? tari care au parcurs decenii de eforturi de reformare a economiilor inainte de a reusi comprimarea substantiala a decalajelor care le desparteau de tarile dezvoltate. Mai multe studii de specialitate (inclusiv un raport al FMI din acest an) au relevat faptul ca dincolo de evidente particularitati nationale, economiile respective au in comun reforme structurale extinse (avand ca rezultat crearea unor economii de piata functionale, care permit o alocare eficienta a resurselor), preocuparea pentru mentinerea stabilitatii macroeconomice (inflatie scazuta, sustenabilitate fiscala) si, nu in ultimul rand, o contributie considerabila a productivitatii multifactoriale la cresterea economica.

Experienta acestor tari confirma, daca mai era nevoie, ca nu exista substitut pentru reforme, politici macroeconomice coerente si castiguri de productivitate in demersul de obtinere a unei cresteri economice solide. In toate cazurile durabilitatea convergentei reale s-a bazat pe impingerea frontierei posibilitatilor tehnologice printr-o combinatie intre dezvoltarea infrastructurii de transport si comunicatii, investitii in educatie si cercetare-dezvoltare, piete ale muncii flexibile care sa faciliteze realocarea intersectoriala a fortei de munca si protectia drepturilor de proprietate.

Pe aceste coordonate este construit si proiectul ?Romania competitiva?, acesta propunandu-si, in esenta, deblocarea potentialului de dezvoltare a tarii si stimularea productiei in toate regiunile sale, precum si modernizarea Romaniei prin cresterea calitatii institutionale si a competitivitatii economice.

Al doilea reper. Importanta consolidarii unui cadru legislativ si de politici economice compatibil cu regulile europene a fost relevata o data in plus de contextul creat ca urmare a rezultatului referendumului din Marea Britanie. Luarile de pozitie ale reprezentantilor autoritatilor si partidelor politice din Romania au reafirmat fara echivoc atasamentul fata de valorile si regulile Uniunii Europene. Cu toate acestea evenimentele din ultimul an au aratat ca respectarea principiilor europene nu a constituit regula. Reamintesc in acest sens discutiile legate de caracterul pronuntat prociclic al masurilor de relaxare fiscala; in acest caz nu a fost vorba neaparat despre oportunitatea relaxarii fiscale in sine, ci mai curand despre dozajul si esalonarea in timp a masurilor, in conditiile in care inscrierea economiei pe o traiectorie ascendenta era deja evidenta. Dupa cum se cunoaste, unul dintre principiile guvernantei economice din Uniunea Europeana este ca perioadele de crestere economica sa fie folosite pentru reducerea stocului datoriei publice, ceea ce reclama surplusuri primare. Cu alte cuvinte, politica fiscala trebuie sa evite conduite prociclice, care sa exacerbeze fluctuatiile ciclului economic.

Un alt exemplu relevant este cel al initiativelor legislative din domeniul financiar bancar. Este adevarat ca statutul BNR trebuie imbunatatit, dar in nici un caz in directia propunerilor legislative anuntate recent. Dimpotriva. Si in cazul debitorilor ipotecari directivele europene prevad masuri clare de protectie, insa initiativele legislative promovate in Romania s-au indepartat de prevederile acestora.

Al treilea reper. Cel de-al treilea reper pe care il am in vedere se refera la rolul esential care revine calitatii institutiilor in determinarea performantei economiei pe termen lung, teza cu larga sustinere in literatura de specialitate. Precizez de la bun inceput ca nu am in vedere doar institutiile guvernamentale, ci ma refer la institutii ale economiei de piata in sens larg.

Calitatea institutiilor si dezvoltarea economica sunt interdependente, insa prima este cea care genereaza aparitia cercului virtuos. Existenta unor institutii puternice este cel mai bun indicator al dezvoltarii structurale si al capacitatii unei natiuni de a crea bunastare pe termen lung. Si in acest caz experienta istorica este relevanta ? numeroase studii de specialitate demonstreaza ca tarile cu calitate institutionala ridicata sunt si cele care avanseaza mai rapid din perspectiva tehnologiei si a productivitatii, generand crestere economica durabila. Se intampla astfel intrucat antreprenorii se simt protejati in economii care ofera predictibilitate, in care le sunt garantate drepturile de proprietate, in care nu doar ca exista reguli clare ale jocului, dar sunt si respectate. Una dintre cele mai importante astfel de reguli este disciplina financiara, care ar trebui sa se manifeste la nivelul tuturor agentilor economici (individ, companie, stat). Am cazut deja de acord ca durabilitatea cresterii economice este intrinsec legata de productivitate si competitivitate. Ducand rationamentul mai departe, aceasta din urma este la randul sau dependenta de buna functionare a mecanismelor economiei de piata, imposibila in lipsa disciplinei financiare in sens larg, incluzand aici disciplina fiscala, disciplina contractuala, disciplina de plata.

Nu pot decat sa salut faptul ca proiectul de strategie despre care vorbim astazi trateaza cu atentia cuvenita calitatea institutiilor, considerand-o un factor indispensabil al dezvoltarii economice pe termen lung. Nu doar marimea impozitelor conteaza, ci si povara birocratiei, domnia legii, timpul si costurile cu obtinerea de avize si autorizatii. Politicile destinate mediului de afaceri trebuie sa ofere solutii structurale, care sa aduca transparenta, predictibilitate si competitivitate. Un mediu de afaceri prietenos, favorabil investitiilor, este un element-cheie al progresului si dezvoltarii durabile a Romaniei.

Documentul lansat astazi este un proiect. Cred ca reprezinta insa o buna baza de discutie pentru consultarile ce urmeaza a se derula in lunile urmatoare intre reprezentantii tuturor partilor interesate. Imi exprim speranta ca va rezulta o strategie viabila, care sa poata fi asumata de toti actorii din mediul politic, economic si social. In absenta unui angajament comun, evolutiile vor fi punctuale, necoordonate si lipsite de capacitatea de a reduce disparitatile economice, diferentele intre urban si rural, vitezele de dezvoltare diferite intre regiuni, intre economia Romaniei si cea globala. In aceste conditii, discutarea unei strategii de aderare la zona euro ar fi lipsita de fundament.

Costin Borc:

Stimat auditoriu,

Am sa incerc sa fac intai o referire la procesul de constructie al acestui proiect de strategie economica. La inceputul guvernarii, pentru a sparge barierele dintre ministere si a stimula colaborarea in echipa, am avut acele sedinte de guvern informale, in fiecare sambata dimineata. Doua din aceste reuniuni, chiar printre primele, au fost dedicate discutiilor pe teme economice, pentru a defini temele pe care vrem sa le abordam, ce ar trebui sa cuprinda un proiect de strategie, cum sa se desfasoare consultarile si care ar fi calendarul unui astfel de demers.

Aceste reuniuni au conturat cateva din domeniile care ar trebui dezvoltate, cum ar fi, fara sa fiu exhaustiv, agricultura, industriile creative, industria auto, IT&C, tot ce este legat de economia verde, cat si faptul ca Guvernul nu isi doreste nici sa impuna si nici sa dea lectii, ci doar sa propuna un document ce poate si chiar trebuie completat intr-un larg proces de consultare.

Urmatorul pas a fost de a ne sfatui cu un "focus-group" format din 25-30 de persoane din cele mai diverse straturi ale societatii, mari companii, antreprenori, lideri de opinie, organizatii non-guvernamentale. Le multumesc din suflet pentru contributiile lor care ne-au ajutat atat de mult sa avansam in acest proces.

Am discutat in intalnirile pe care le-am avut despre marile falii care despart Romania. Rural vs Urban, Abandon scolar vs Performanta Universitara, discrepantele tot mai evidente intre regiuni si intre categorii sociale. Ne-am propus ca inainte de a concepe tinte, planuri de actiune si bugete, sa gasim acele principii unificatoare care sa genereze o crestere economica sanatoasa capabila sa atenueze disparitatile tocmai mentionate.

In grupuri distincte de lucru am incercat, in liniile cu probleme identificate, sa identificam si sa crestem potentialul competitiv al Romaniei rurale si urbane si, in paralel, sa trasam liniile unor principii integratoare care sa gaseasca sinergiile de dezvoltare pentru cele doua.

Vreau sa ma opresc, in continuare, doar cateva dintre ideile care au reiesit din discutii. Unele dintre ele se regasesc si in documentul supus consultarilor viitoare.

Asadar, cand vorbim despre Romania rurala, inteleasa intr-un sens mai larg printr-un nivel scazut al calitatii vietii si al pregatirii fortei de munca, ne gandim la o agricultura ecologica / organica si revigorarea peisajului natural-cultural prin eco-turism sau reinvierea mestesugurilor traditionale in cheie creativ, dar si la crearea de noi locuri de munca prin reprofesionalizarea fortei de munca ? revitalizarea scolilor profesionale.

De asemenea, cand abordam aceste idei din punctul de vedere al unei Romanii urbane, ne dorim dezvoltarea de know-how si expertiza locala in domenii prioritare date de dinamica pietei (ex: sectoarele creative si IT&C), crearea de oportunitati pentru revigorarea capitalului romanesc prin sustinerea antreprenoriatului local, precum si descentralizarea economica si administrativa care ar ajuta si alte orase din Romania sa atraga mai multe investitii si sa se dezvolte

 

Printre liniile integratoare au fost idei care au avut ca element central saltul calitativ ? un salt pe care Romania trebuie sa il faca de la o tara in curs de dezvoltare  la o tara dezvoltata. Sa incurajam cultura si spiritul antreprenorial,  ingredientul care poate crea o punte naturala intre cunoastere si resurse si poate revitaliza si spatiul rural si mic urban romanesc.  

Printre intrebarile puse au fost multe referitoare la VALORI :  Ce ne uneste si ce ne defineste ca natiune, care sunt acele valori pe care le avem in comun indiferent de ceea ce ne desparte. Si care sunt acele valori aspirationale spre care tindem si unde vrem sa fim intr-un deceniu sau doua. Am vorbit despre RESPONSABILITATE, INTEGRITATE, CURAJ, TRANSPARENTA, PROFESIONALIM ? care sa ne ghideze in fiecare zi, pe fiecare dintre noi.

Din toate discutiile au reiesit si doua principii care transced planul de reforme si a caror principala menire este sa contribuie la reducerea decalajelor amintite :

ACCESIBILITATEA, inteleasa ca acces facil la servicii de baza care tin de calitatea vietii si

INTERCONECTAREA, care presupune simplificarea proceselor, incurajarea unei atitudinii colaborative, dar si marirea sanselor de schimburi economice interne si cu pietele externe.

Toate masurile din documentul ?Romania competitiva? converg catre o idee comuna : Incurajarea productiei oriunde in Romania - concept care implica nu doar crearea tuturor conditiilor necesare care tin de infrastructura critica, precum educatie, sanatate, energie, transport, comunicatii, ci si un alt mod de a ne raporta la dezvoltarea economica.

Calitatea unei viziuni si a unui proces transformational este atat de buna pe cat de bine este inteleasa si acceptata de cat mai multi parteneri si de cat de clare si realiste sunt masurile si planurile de actiune care o acompaniaza.

In lunile care au trecut am directionat efortul nostru in aceste doua directii. Pe de-o parte am discutat cu ministerele 16 fise cu masuri, calendar si buget specific, iar in ceea ce priveste pregatirea unui consens, am discutat intregul document atat cu Presedintia Romaniei, cu Banca Nationala cat si cu Academia Romana.

Documentul pe care vi-l propunem astazi este o sinteza unui proces de colaborare inter-institutionala si speram ca in urma discutiilor si consultarilor ce vor avea loc sa serveasca ca fundament unei viziuni economice care sa asigure dezvoltarea si prosperitatea Romaniei.?

 

 


Publicat de : ---
Data publicării: 06 Iul 2016 - 05:43
 

Link știre   [1] https://www.fundatia-aleg.ro/index.php?name=News&file=article&sid=55579&titlu=Doamnelor_si_domnilor_cetateni_romani__acestea_sunt_cele_5_000_de_cuvinte_?istorice?_care_vor_face_Romania_mai_competitiva_si_vor_aduce_prosperitate