Cum ar trebui discutata conversia creditelor in franci elvetieni la cursul istoric. Cu ce date ar trebui sa vina bancile pentru a vedea care sunt ?pierderile? celor cu imprumuturi in franci, fata de c [1]

Autor: Cristian Hostiuc 09

.10.2016

Catalin Zamfir - PNL, Ana Birchall - PSD si avocatul Gheorghe Piperea sunt hotarati sa treaca prin Parlament legea privind posibilitatea conversiei in lei a creditelor in franci elvetieni la cursul istoric al francului. Cei mai multi sustin ca aceasta conversie sa fie facuta la cursul din momentul acordarii creditului de catre banca.

Daca ne uitam cum au evoluat lucrurile la Legea darii in plata, putem paria pe vointa initiatorilor, partidelor si Parlamentului de a vota o asemenea lege, mai ales ca nimeni nu-si permite un vot negativ in campania electorala.

Tinute pe margine, bancile nu sunt de acord cu aceasta conversie, invocand pierderile pe care le-ar suferi. Sergiu Oprescu, presedintele Asociatiei Romane a Bancilor spune ca Legea darii in plata este un mic val fata de aceasta noua lege. (Conducerea ARB despre conversia creditelor in valuta la curs istoric: Avem credite in valuta date populatiei de 11 mld. ?. Va imaginati ce va fi pe piata daca o sa-i schimbam pe toti in lei)

Avem credite in valuta date populatiei de 11 miliarde de euro. Va imaginati ce va fi pe piata cand o sa-i schimbam pe toti in lei?, spune Oprescu.

Conversia ar determina o pierdere imediata pentru banci din diferenta de curs valutar si creeaza probleme si cu inchiderea pozitiilor valutare, a mentionat el.

Bancherii cred ca toata lumea, incepand de la parlamentari pana la clientul care a luat creditul, trebuie sa stie ce inseamna inchiderea pozitiilor valutare, cum se va modifica bilantul unei banci in functie de aceasta conversie si ce pierdere va rezulta pentru banca in final.

Asta arata ca inca sunt doua lumi paralele.

Din pacate, pana in prezent nicio banca, niciun bancher, nici Asociatia Romana a Bancilor si nici Consiliul Patronatelor Bancare nu a venit in fata publicului, a parlamentarilor, cu o simulare a evolutiei in timp a unui credit ipotecar sau de consum in franci elvetieni, in euro sau in lei, din momentul acordarii pana in prezent.

Pe piata bancherii arunca cu cifre mari, dar nu au pus pe masa o simulare care sa arate care sunt ?pierderile? celor care au luat credite in franci, in euro, versus cei care au luat imprumuturi in lei si care nu au suferit o pierdere valutara in cresterea cursului francului sau al euro.

Cand se pune in discutie conversia la un curs istoric, trebuie vazute si ?pierderile? fiecaruia in timp, asta poate pentru a-i aduce pe toti pe picior de egalitate.

ZF a calculat pentru prima data in 2015 care a fost evolutia in timp a celor trei credite, intre 2007 si ianuarie 2015. (In ciuda protestelor si a cresterii cursului francului de acum, pana acum cei care au luat credite in franci elvetieni au platit mai putin decat cei cu imprumuturi in euro sau lei)

La un credit de 50.000 de euro, echivalent in euro, lei, franci elvetieni pe o perioada de 30 de ani, cel mai mult au platit cei cu imprumuturi in lei ? 152.000 de lei, urmati de cei cu imprumuturi in euro ? 149.000 de lei, si cei cu imprumuturi in franci ? 143.000 de lei.

Un calcul al BNR, facut la solicitarea ZF, pe un credit ipotecar de 60.000 de euro in perioada 2006-2015 (pe 15 ianuarie 2015 a fost celebra crestere a cursului francului elvetian), arata ca cei care au luat un credit ipotecar in lei au platit 195.431 de lei, cei care au luat un credit ipotecar in euro au platit 178.985 de lei, iar cei care au luat un credit ipotecar in franci elvetieni au platit 181.928 de lei.

In toate aceste calcule, ce nu s-a luat in considerare este valoarea la zi a soldului in euro si in franci, comparativ cu cele in lei, unde sunt schimbarile cele mai mari.

Dar din punct de vedere al platilor, ?pierderile? celor care au luat credite in franci elvetieni nu sunt asa mari.

Problema tuturor celor cu credite ipotecare in valuta, in special cei care au franci elvetieni, este legata de valoarea la zi a soldului, comparativ cu pretul de piata al apartamentului, unde se inregistreaza o scadere de 30-50%.

Daca bancile si BNR, care au armate de analisti, ar pune pe piata calcule exacte pana la zi cu platile facute atat pentru dobanda, principal cat si sold, ar exista o baza de discutie serioasa in ceea ce priveste conversia la un curs istoric, nu cifre mari, aruncate de bancheri in incercarea de a speria pe cineva si a stopa legea.

Dupa cum au evoluat discutiile la Legea darii in plata, nici Zamfir, nici deputatul Gheorghe Piperea si nici opinia publica nu sunt speriati de cifrele apocalitice prezentate de banci.

Nici cresterea cursului valutar de saptamana trecuta, de la 4,44 la 4,5 lei pentru un euro, pusa pe seama schimbarii pozitiilor valutare din cauza Legii conversiei nu va speria pe nimeni.

Daca vor sa aiba discutie serioasa, pe date concrete, bancherii ar trebui sa vina in fata Comisiei parlamentare economice cu aceste cifre si sa propuna ei un curs de conversie egalizator pentru toata lumea, ca sa nu fie ?mai rau?.

Asta nu inseamna ca parlamentarii vor accepta acest lucru, dar macar au incercat, venind cu cifre exacte.

Saptamana trecuta, Martin Wolf, cel mai cunoscut comentator al Financial Times, ziarul economic al Europei, spunea ca pana acum actionarii bancilor au platit pierderile crizei si a deciziilor luate inainte (celebrele amenzi pe care le incaseaza zilnic bancile ? vezi cazul Deutsche Bank) si nu managerii bancilor, care si-au pastrat functiile desi deciziile au fost ale lor.


Publicat de : ---
Data publicării: 10 Oct 2016 - 05:29
 

Link știre   [1] https://www.fundatia-aleg.ro/index.php?name=News&file=article&sid=56940&titlu=Cum_ar_trebui_discutata_conversia_creditelor_in_franci_elvetieni_la_cursul_istoric__Cu_ce_date_ar_trebui_sa_vina_bancile_pentru_a_vedea_care_sunt_?pierderile?_celor_cu_imprumuturi_in_franci__fata_de_c