Codul electoral ar trebui sa constituie una dintre prioritatile inceputului de legislatura | OPINIE [1]

S-au stins comentariile despre alegeri, noua putere s-a instalat atat la Palatul Victoria, cat si la Palatul Parlamentului

. S-au stabilit comisiile permanente si cele speciale, Parlamentul a avut deja doua sesiuni extraordinare, aratand care-i sunt prio­ritatile: majorarea pensiilor, cautarea miliardelor lipsa din buget, anularea ordonantelor date de Guvernul Ciolos...

A disparut din schema Comisia comuna pentru Cod electoral (am sa-i zic asa, desi in legislatura trecuta a avut un titlu mult mai complicat). Si n-as zice ca n-ar fi avut de lucru. Mai intai, pentru ca Legea alegerii presedintelui si cea pentru Parlamentul European au ramas nemodificate, pline de hibe (amintesc numai modul de constituire a sectiilor de vot din strainatate, care a dus la scandalul din noiembrie 2014). De asemenea, votul prin corespondenta este reglementat (prost, am explicat in mai multe randuri de ce) numai pentru alegerile parlamentare, nu si pentru cele prezidentiale si cele europarlamentare, unde impactul sau ar trebui sa fie mult mai mare. Legile modificate in 2015 au fost supuse probei practice in cele doua scrutine din 2016 si s-a dovedit ca exista in ele prevederi care trebuie neaparat corectate. E vorba mai ales despre alegerile parlamentare, unde votul in strainatate, atat in sectii, cat si prin corespondenta, a fost carpit prin ordonanta de urgenta si tot nu e multumitor.

Nu in ultimul rand, anul trecut au existat numeroase luari de pozitie, intemeiate pe fond, despre necesitatea revenirii la alegerea in doua tururi a primarilor si a scaderii pragurilor electorale; nu au fost luate in considerare in numele principiului sanatos ca regula nu trebuie schimbata in timpul jocului, adica legea electorala nu se modifica cu mai putin de un an inaintea alegerilor.

Am inteles ca, atunci cand s-a pus problema reinfiintarii acestei comisii, reprezentantii majoritatii au argumentat ca eventualele proiecte de legi electorale vor putea fi analizate in comisiile juridice. Dar aceste comisii sunt aglomerate cu o groaza de alte proiecte de lege (practic, aproape toate trec pe aici), deci procesul legislativ va fi foarte lent; in plus, discutarea pe rand, intai la Camera Deputatilor, apoi la Senat, ar produce alte intarzieri.

Riscul este ca, daca se discuta punctual fiecare proiect de lege, cu initiatori diferiti, sa se perpetueze situatia actuala, in care exista discrepante (mai mult sau mai putin de detaliu, cum ar fi alcatuirea listelor electorale, constituirea birourilor electorale, desfasurarea campaniei etc.) intre legile care reglementeaza diferitele scrutine. Asta duce la confuzii, complica procesul de instruire a Corpului expertilor electorali, cetatenii au si ei nedumeriri in privinta felului in care isi pot exercita dreptul de vot. De asta e bine ca modificarile legilor electorale sa fie analizate unitar, de catre o comisie specializata.

Ideal ar fi sa se renunte la existenta mai multor legi care sa reglementeze procesele electorale – avem acum patru legi pentru patru tipuri de alegeri, plus cea a referendumului, plus cea a finantarii campaniilor electorale, plus inca niste capitole din alte legi. Ele ar trebui unificate intr-un Cod electoral unitar. Dar asta e o intreprindere complicata, care nu poate fi facuta in graba.

In Romania, legile electorale s-au modificat intotdeauna sub presiunea timpului.

Imi amintesc de legea alegerilor parlamentare, al carei proiect a fost dospit vreo trei luni intr-o subcomisie, dupa care a fost prezentat (122 de articole) membrilor Comisiei comune in dimineata zilei in care au dat votul final si in urmatoarele doua zile a primit votul Camerei si al Senatului.

Dimpotriva, o lege electorala, poate mai mult decat oricare alta, trebuie supusa unei ample dezbateri cu societatea civila, pentru ca ea defineste raportul dintre alegator si ales – fundamentul democratiei.

Aparent, nu-i graba: pentru prima data dupa mult timp, avem doi ani si jumatate (pana la alegerile pentru Parlamentul European din mai 2019) fara alegeri. Dar timpul nu-i asa de lung daca tinem cont de recomandarea Comisiei de la Venetia (devenita obligatorie printr-o decizie a CCR) ca legile electorale sa fie promulgate cu cel putin un an inaintea scrutinului. Comisia comuna ar trebui infiintata imediat; ea ar trebui sa stabileasca, in urma consultarii societatii civile, principiile de baza, dupa care ar trebui ca cineva (Autoritatea Electorala Permanenta sau un grup de experti desemnat ad-hoc) sa redacteze proiectul de lege, care sa fie discutat capitol cu capitol in Comisie, iar forma finala a Codului sa fie supusa unei largi dezbateri publice pentru cel putin trei luni. Dupa cum se vede, nu-i deloc prea mult timp, demersul trebuie inceput imediat.

Zilele acestea, mai multe organizatii civice au adresat o scrisoare presedintilor celor doua Camere si presedintilor tuturor grupurilor parlamentare, prin care se solicita infiintarea Comisiei comune si mandatarea ei pentru a elabora Codul electoral. Sper sa existe un raspuns responsabil.   

 

comenteaza sau vezi comentarii /* (c)
Publicat de : ---
Data publicării: 19 Ian 2017 - 06:07
 

Link știre   [1] https://www.fundatia-aleg.ro/index.php?name=News&file=article&sid=58722&titlu=Codul_electoral_ar_trebui_sa_constituie_una_dintre_prioritatile_inceputului_de_legislatura_|_OPINIE