Bucurestiul, pe locul 5 in topul celor mai aglomerate orase din lume [1]

Bucurestiul, pe locul 5 in topul celor mai aglomerate orase din lumeBucurestiul se afla pe locul 5 în topul celor mai aglomerate orase din lume, cu un indice de congestie de 50%, în 2016 acesta crescând cu 7% fata de 2015, potrivit unui studiu publicat de producatorul olandez de sisteme de navigatie prin GPS TomTom

. Cea mai aglomerata zi din 2016 a fost 5 decembrie, iar bucurestenii petrec în medie 57 de minute pe zi în plus fata de conditii normale de trafic si 218 ore în plus pe an.În medie, bucurestenii petrec cu 50% mai mult timp în trafic decât în conditii normale de circulatie. La orele de vârf, situatia este si mai grava, dimineata pierzând cu 90% mai mult timp în trafic decât în conditii normale, iar seara cu  98% mai mult.Pe primul loc în clasamentul TomTom se afla Mexico City, cu un indice de congestie de 66%, în crestere cu 7% fata de 2015. Pe locul doi se afla Bangkok, cu un indice de congestie de 61%, în crestere cu 4% fata de 2015. Pe locul trei se afla Jakarta, cu un indice de congestie de 58, pe locul 4 se afla Chongping, cu un indice de congestie de 52%, în crestere fata de 2015 cu 14%. S-a ajuns într-o astfel de situatie deoarece Primaria Capitalei, Primariile de sector, Politia rutiera si Ministerul Transporturilor nu si-au facut treaba în ultimii ani.Noua ani fara investitii în RATBMai precis, în ultimii 9 ani, Primaria Capitalei nu a investit aproape deloc în dezvoltarea transportului în comun, nu s-au mai cumparat autobuze, tramvaie si troleibuze, flota este învechita, circa 40% fiind nefunctionala, mijloacele de transport în comun nu au benzi unice si ramân blocate în trafic. Astfel, nefiind siguri ca pot ajunge la timp la serviciu sau la scoala cu mijloacele de transport în comun, conexiunile nefiind bune (trebuie sa schimbi câteva mijloace de transport ca sa ajungi la munca/scoala), oamenii folosesc masina personala.Si în ceea ce priveste marile proiecte de infrastructura - pasaje, strapungeri, largiri strazi - lucrurile s-au miscat foarte greu. Primarul Sorin Oprescu abia a reusit sa termine pasajul Basarab, început înca din vremea mandatului de primar al lui Traian Basescu, s-au finalizat pasajele de la Mihai Bravu, de la Piata Presei Libere, de la Baneasa, însa o buna parte dintre lucrarile municipalitatii au întârzieri masive - Pasajul Piata Sudului, Pasajul Ciurel etc. În plus, municipalitatea a amânat o serie de proiecte anuntate înca de acum zece ani: largirea strazii Fabrica de Glucoza, largirea strazii Dimitrie Pompeiu, largirea strazii Prelungirea Ghencea, o alternativa la bd. Iuliu Maniu, pasajul de la Doamna Ghica, Pasajul de la Piata Delfinului etc. Astfel ca, desi multe zone din Bucuresti s-au dezvoltat, iar numarul de masini a crescut considerabil, reteaua stradala a ramas cea din vremea lui Ceausescu.O alta restanta a Primariei sunt pistele pentru biciclete. Primaria Capitalei, prin Administratia Strazilor, a platit 11 milioane de euro în 2008 si 2010 pentru amenajarea a 122 km de piste pentru biciclete. În 2012, Politia Rutiera a închis aproximativ 80% dintre aceste piste deoarece erau nefunctionale. Ministerul Mediului a dat înca din 2014 suma de 10 milioane de euro pentru realizarea a 100 km de piste pentru bicicleta în Bucuresti, însa nu s-a facut nimic cu banii pâna acum. Astfel s-a ajuns ca Bucurestiul sa aiba doar 7 km de piste pentru biciclete. Ce promite FireaNoul primar al Capitalei, Gabriela Firea, a anuntat ca va cumpara 400 de autobuze, 100 de tramvaie si 100 de troleibuze, un lucru de care Bucurestiul are mare nevoie, proiect deja aprobat de Consiliul General. Totusi, pâna vor sosi primele autobuze/tramvaie si autobuze, va trece cel putin un an, licitatia si livrarea primelor exemplare fiind o chestiune de durata.În plus, aceasta a anuntat ca va implementa o retea de benzi unice pentru RATB pe marile bulevarde din Capitala si va face 6 parcari park&ride. De pistele pentru biciclisti nu s-a mai auzit nimic - nici pe unde se fac, nici când vor începe lucrarile, ceea ce face probabil ca nici anul acesta bucurestenii sa nu aiba parte de asa ceva.Ministerul Transporturilor are si el partea lui de vina: lucrarile la noile magistrale de metrou se desfasoara foarte lent. În plus, nici acum Bucurestiul nu are o Sosea de Centura functionala, traficul de tranzit desfasurându-se prin Capitala, ca nicaieri în Europa.Locuri de parcare nu prea suntPrimarii de sector nu au facut locuri de parcare de resedinta pe masura cererii, astfel ca prima banda a marilor bulevarde si trotuarele, în special din cartierele de blocuri, sunt ocupate de masini.Politia rutiera, la rândul ei, nu îi sanctioneaza pe soferii care parcheaza/opresc neregulamentar si blocheaza traficul. Reamintim ca a fost nevoie de doi ani ca Guvernul sa aprobe regulamentul de ridicare a masinilor parcate neregulamentar.Acest regulament a fost publicat în Monitorul Oficial pe 22 decembrie 2016, iar autoritatile locale vor putea ridica masinile parcate neregulamentar pe carosabil, dupa 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial a Hotarârii de Guvern. Politia va dispune ridicarea, iar primariile vor ridica masinile.În Cluj si Oradea, primariile au început sa ridice masinile parcate neregulamentar. În Bucuresti, primarii nu au luat nicio masura în acest sens pâna acum.Plan exista, dar e neaprobatPlanul Mobilitate Urbana Durabila Bucuresti-Ilfov, practic strategia pe transport a acestei regiuni, vine cu solutii pentru fluidizarea traficului, însa documentul nu a fost aprobat deocamdata de Consiliul General al Municipiului Bucuresti. Documentul se afla în dezbatere publica si urmeaza a fi supus aprobarii CGMB în urmatoarea perioada. Totusi, primarii puteau lua masuri pentru fluidizarea traficului si separat, în absenta acestui document. Parlamentul european a adoptat, la 2 decembrie 2015, o rezolutie referitoare la 'mobilitatea urbana durabila”. Prin acest document, deputatii încurajau statele membre si orasele sa elaboreze planuri de mobilitate urbana durabila acordând prioritate modalitatilor de transport cu emisii scazute, vehiculelor propulsate de carburanti alternativi si care folosesc sisteme de transport inteligente, tinând seama totodata de nevoile specifice ale persoanelor cu mobilitate redusa. De asemenea, acestia s-au exprimat în favoarea unei politici în materie de parcare (spatii de parcare, utilizarea unor sisteme inteligente de parcare, tarifare adaptata) care sa  poata fi încadrata într-o politica urbana integrata, dar si în favoarea reducerii zgomotelor legate de trafic din orase. Comisia si statele membre au fost invitate: i) sa creeze o retea dedicata mobilitatii durabile, care sa integreze exemple privind bunele practici în materie de planificare teritoriala si utilizare a teritoriului (axata pe utilizarea în comun a autoturismelor, transportul public, mersul cu bicicleta si pe jos); ii) sa încurajeze orasele sa participe la Parteneriatul european pentru inovare privind orasele si comunitatile inteligente; iii) sa lanseze campanii de sensibilizare a publicului pentru promovarea unei mobilitati durabile.În plus, înca din 2014, la Parlamentul European se afla o propunere de rezolutie referitoare la promovarea retelelor de piste pentru biciclete. În aceasta este invitata Comisia Europeana sa defineasca o strategie pentru promovarea folosirii bicicletei înlocuind automobilul, de exemplu prin investitii în infrastructuri pentru biciclete si în servicii de închiriere a bicicletelor.
Publicat de : ---
Data publicării: 23 Feb 2017 - 05:35
 

Link știre   [1] https://www.fundatia-aleg.ro/index.php?name=News&file=article&sid=59554&titlu=Bucurestiul__pe_locul_5_in_topul_celor_mai_aglomerate_orase_din_lume