Ministrul de finante se amageste sau ne amageste?

     Semnalele de pe piata interna, dar si cele de pe pietele internationale, arata tot mai mult ca "fantezia" bugetara a noului guvern va fi foarte scumpa pentru Romania, iar "pretul" pe care il vom plati va deveni evident mult mai repede decat ne-am fi asteptat

.
     Mult laudata stabilitate macroeconomica se va dovedi, in curand, ca nu a fost decat o perioada de calm aparent, pe fondul evolutiilor de pe pietele internationale, fara o baza robusta pentru mentinerea ei pe termen mediu si lung.
     Vantul potrivnic nu a inceput sa bata doar de la adoptarea noului buget. Inca de acum doi ani s-a observat o "decuplare" a dobanzii de politica monetara de costurilor de finantare ale guvernului pe termen lung (vezi graficul).
     Dupa ce Banca Nationala a redus dobanda de politica monetara de la 2,75% pana la 2,5% in prima luna din 2015, randamentul mediu al obligatiunilor guvernamentale de 10 ani a scazut la minimul istoric de 2,62%. Reducerile ulterioare au mai "ajutat" doar costurile de finantare pe termen scurt, in timp ce randamentele obligatiunilor de 5 si 10 ani au oscilat in jurul unei tendinte usor crescatoare si au ajuns acum la maximul ultimilor doi ani si jumatate.
     Pentru bugetul de stat, primele semnale serioase de avertizare au venit in T4 2016, cand Trezoreria nu a reusit sa atraga nimic din sumele programate la 4 licitatii ale titlurilor de stat, iar la 13 licitatii din 2016 sumele atrase au fost mai mici decat cele programate.
     Anul 2017 a inceput si mai rau. Deja s-au inregistrat trei licitatii esuate pentru titlurile de stat si trei cazuri in care sumele atrase au fost mai mici decat cele programate.
     Ultima emisiune esuata a fost ieri, pentru titlurile cu ISIN-ul RO1624DBN027, avand maturitatea in aprilie 2024 si un cupon de 3,25%.
     Cu mai putin de o luna in urma, in cadrul aceleiasi emisiuni RO1624DBN027 au fost atrase 300 de milioane de lei, toata suma programata, la un randament mediu de 3,51%. La licitatia precedenta, din noiembrie 2016, suma atrasa a fost de 154 de milioane de lei, in conditiile unei sume programate de 300 de milioane, la un randament mediu de 3,13%.
     Esecul de la inceputul acestei saptamani vine in conditiile in care si saptamana trecuta s-a incheiat la fel pentru piata primara a obligatiunilor guvernamentale. Atunci Trezoreria nu a reusit sa vanda nimic din ISIN-ul RO1620DBN017, cu maturitatea in februarie 2020 si un cupon de 2,25%.
     In aceeasi zi, ministrul de finante Stefan Viorel a declarat ca "la fiecare emisiune de obligatiuni a statului roman exista suprasubscriere, randamentele sunt competitive, deci nu avem motive de ingrijorare".
     Cum sta situatia de la inceputul anului pe piata emisiunilor primare? Conform datelor de la BNR, din cele 18 licitatii de la inceputul anului doar 14 au fost suprasubscrise.
     Oare ministrul de finante nu cunoaste aceasta situatie? Iar daca o cunoaste, pe cine incearca sa ama-geasca, pe el sau pe noi?
     In ceea ce priveste deprecierea semnificativa a leului fata de euro, ministrul Stefan Viorel a precizat ca exista factori externi, cum ar fi politica administratiei Trump, pers-pectivele UE sau Brexit-ul, dar si factori interni, cum ar fi comentariile despre stabilitatea tarii si politica BNR.
     "Poate chiar Banca Nationala incearca sa testeze limita de suportabilitate si devalorizarea se va corecta intr-un timp foarte scurt de timp", a declarat ministrul de finante, conform unei stiri Agerpres.
     Pentru ca institutia monetara independenta a statului nostru sa revina la sentimente mai bune si sa opreas-ca aceste "teste", insusi presedintele Camerei Deputatilor si-a manifestat sustinerea neconditionata pentru guvernatorul Mugur Isares-cu, cunos-cut si sub numele de cod "Manole".
     Pornind, probabil, de la principiul "dai in mine, dai in fabrici si uzine", Liviu Dragnea a declarat ca "atacurile impotriva BNR afecteaza cursul de schimb", iar "o instabilitate la Banca Nationala produce o instabilitate macroeconomica, o instabilitate financiara".
     Dar cum poate fi vorba despre stabilitate, cand aceasta depinde de un singur om sau de o singura institutie?
     Sustinerea declarata pentru guvernatorul BNR nu va conduce, din pacate, si la manifestarea "bunavointei" BNR in ceea ce priveste costurile de finantare ale guvernului. Chiar daca ar dori sa reduca dobanda de politica monetara, institutia monetara a statului roman este mult prea mica pentru a lupta pe doua fronturi, unul reprezentat de forte externe redutabile, iar celalalt de politica fiscala iresponsabila.
     Atat pe frontul extern cat si pe cel intern, speculatorii de pe piata valutara reprezinta cel mai mic pericol, insa acest lucru nu va impiedica autoritatile sa ii transforme, din nou, in tapi ispasitori.
     Chiar daca "speculatorii" de pe piata interna pot fi "imblanziti" de catre BNR, evolutia dobanzilor de pe pietele internationale va conduce la cresterea presiunilor pentru avansul acestora si pe piata interna, pe fondul mentinerii tendintei de depreciere a monedei nationale.
     Economistii de la BCE au revizuit in crestere prognoza de inflatie pentru 2017, dupa ce datele oficiale pentru februarie 2017 arata cresteri anuale ale preturilor de peste 2% pentru majoritatea tarilor din zona euro.
     In urma recentelor date macroeconomice din Statele Unite, analistii de la Goldman Sachs si-au reevaluat prognozele privind cresterea dobanzii de politica monetara. Dupa majorarea considerata certa la sedinta Federal Reserve din aceasta saptamana, vor urma cel putin alte doua cresteri, in iunie si septembrie.
     Un economist de la JP Morgan considera ca dobanda de politica monetara va atinge un nivel neutru de 3% in 2019.
     Chiar si membrii Consiliului Guvernatorilor BCE au schimbat opinii cu privire la "modul in care poate fi comunicata iesirea din programul neconventional de stimulare" la ultima sedinta de politica monetara, fiind analizata inclusiv optiunea cresterii dobanzii de referinta inainte de finalizarea programului de relaxare cantitativa, dupa cum scrie Bloomberg.
     La sfarsitul saptamanii trecute, randamentul obligatiunilor SUA de 10 ani era cu peste 30% mai mare decat in perioada similara din 2016, ajungand pana aproape de 2,6%, iar randamentul obligatiunilor Germaniei a crescut cu peste 72%, pana aproape de 0,5%, conform datelor de la Investing.com.
     In aceeasi perioada, randamentul mediu al obligatiunilor guvernamentale ale Romaniei au crescut cu peste 26%, pana la 4,15%.
     Oare cat va mai dura "fantezia" bugetara a actualului guvern si ce explicatii vor fi oferite propriilor alegatori, cand acestia vor intreba cat mai trebuie sa-l astepte pe Godot?   
Publicat de : ---
Data publicării: 14 Mar 2017 - 05:46
 

Link știre