Organizare și funcționare - Camera Deputaților

1.Constituirea Camerei Deputaților
2.Alegerea președintelui Camerei Deputaților și a membrilor Biroului Permanent
3.Atribuțiile președintelui Camerei Deputaților
4.Biroul Permanent al Camerei Deputaților
5.Grupurile parlamentare
6.Comitetul ordinii de zi
7.Comisiile parlamentare
8.Statutul deputaților
9.Procedura legislativă
 

Constituirea Camerei Deputaților

Camera Deputaților nou-aleasă se întrunește în ziua și la ora stabilite prin actul de convocare emis de Președintele României, în conformitate cu prevederile Constituției.
Până la alegerea Biroului Permanent, lucrările Camerei Deputaților sunt conduse de cel mai în vârstă deputat, în calitate de președinte de vârstă, asistat de 4 secretari desemnați din rândul celor mai tineri deputați.
Pentru validarea mandatelor Camera Deputaților alege în prima sa ședință o comisie compusă din 30 de deputați, care să reflecte configurația politică a Camerei, așa cum aceasta rezultă din constituirea grupurilor parlamentare.
Propunerile pentru stabilirea numărului de deputați care revine fiecărui grup parlamentar se fac de către liderii acestor grupuri și se transmit secretarilor.
Președintele de vârstă prezintă Camerei aceste propuneri în ordinea mărimii grupurilor parlamentare, iar Camera Deputaților hotărăște asupra lor cu votul majorității deputaților prezenți.
Camera Deputaților se întrunește în ședință, de drept, în a 5-a zi de la constituirea Comisiei de validare, pentru dezbaterea raportului acesteia. Raportul Comisiei de validare se prezintă Camerei Deputaților de către președintele acesteia.
Validarea sau invalidarea mandatelor de deputat se face cu votul majorității deputaților prezenți.
Camera Deputaților este legal constituită după validarea a două treimi din mandatele de deputat.


Alegerea președintelui Camerei Deputaților și a celorlalți membri ai Biroului Permanent

După constituirea legală a Camerei Deputaților se aleg președintele Camerei Deputaților și apoi ceilalți membri ai Biroului permanent al acesteia. Președintele Camerei Deputaților este și președintele Biroului permanent, din care mai fac parte 4 vicepreședinți, 4 secretari și 4 chestori.
Biroul permanent se alcătuiește prin negocieri între liderii grupurilor parlamentare, respectându-se configurația politică a Camerei, așa cum rezultă din constituirea grupurilor parlamentare.
Președintele Camerei Deputaților este ales pe durata mandatului Camerei Deputaților, prin vot secret, cu buletine de vot, pe care sunt înscrise numele și prenumele tuturor candidaților propuși de grupurile parlamentare. Fiecare grup parlamentar poate face o singură propunere.
Este declarat ales președinte al Camerei Deputaților candidatul care a întrunit votul majorității deputaților.
Dacă nici un candidat nu a întrunit, după două tururi, votul majorității deputaților, se organizează noi tururi de scrutin, în urma cărora va fi declarat președinte al Camerei Deputaților candidatul care a obținut majoritatea voturilor deputaților prezenți.
O dată cu alegerea președintelui Camerei, activitatea președintelui de vârstă încetează.


Atribuțiile președintelui Camerei Deputaților

  • convoacă deputații în sesiuni ordinare sau extraordinare;
  • conduce lucrările Camerei Deputaților, asistat obligatoriu de 2 secretari, și asigură menținerea ordinii în timpul dezbaterilor, precum și respectarea regulamentului;
  • acordă cuvântul, moderează discuțiile, sintetizează problemele puse în dezbatere, stabilește ordinea votării, precizează semnificația votului și anunță rezultatul acestuia;
  • conduce lucrările ședințelor Biroului permanent;
  • convoacă Comitetul ordinii de zi, prezidează lucrările acestuia și îi supune spre aprobare proiectele ordinii de zi și programul de lucru ale Camerei;
  • sesizează Curtea Constituțională în condițiile prevăzute la art. 146 lit. a), b), c) și e) din Constituția României;
  • asigură trimiterea de îndată la Senat, spre dezbatere, a proiectelor de lege adoptate sau respinse de Cameră, sau, după caz, Președintelui României, spre promulgare, a legilor votate, în termenele stabilite de lege;
  • reprezintă Camera Deputaților în relațiile interne și externe;
  • îndeplinește orice alte atribuții prevăzute de prezentul regulament, precum și însărcinările date de Camera Deputaților.

Biroul Permanent al Camerei Deputaților

Biroul permanent al Camerei Deputaților are următoarele atribuții:

  • propune Camerei data începerii și data încheierii sesiunilor parlamentare;
  • solicită președintelui Camerei convocarea unei sesiuni extraordinare;
  • supune aprobării Camerei Deputaților regulamentul acesteia, precum și propunerile de modificare;
  • prezintă Camerei Deputaților spre aprobare proiectul de buget al acesteia și contul de încheiere a exercițiului bugetar;
  • pregătește și asigură desfășurarea în bune condiții a lucrărilor Camerei Deputaților;
  • primește și distribuie proiectele de legi, propunerile legislative și rapoartele comisiilor parlamentare, în ordinea depunerii acestora, și hotărăște, în cazul inițiativelor legislative, reținerea lor spre dezbatere și adoptare ca primă Cameră sesizată sau trimiterea la Senat a celor pentru care Camera Deputaților este Cameră decizională;
  • întocmește proiectul ordinii de zi a ședințelor Camerei și programul de lucru al acesteia;
  • organizează relațiile Camerei cu parlamentele altor state și cu organizațiile parlamentare pe baza consultării, în funcție de natura acțiunilor avute în vedere, a Comitetului director al Grupului Român al Uniunii Interparlamentare, a grupurilor parlamentare, a Comisiei de politică externă și a altor comisii permanente, informând Camera Deputaților asupra măsurilor stabilite, inclusiv cu privire la componența nominală a delegațiilor;
  • supune spre aprobare Camerei Deputaților componența delegațiilor permanente la organizațiile parlamentare mondiale sau regionale, pe baza consultării grupurilor parlamentareși cu respectarea configurației politice a Camerei;
  • aprobă statul de funcții și regulamentul serviciilor Camerei Deputaților; supune aprobării Camerei structura serviciilor acesteia;
  • conduce și controlează serviciile Camerei Deputaților;
  • aprobă regulamentul privind paza și accesul persoanelor în sediul Camerei Deputaților:
  • îndeplinește orice alte atribuții prevăzute de prezentul regulament, alte dispoziții legale sau însărcinări date de Camera Deputaților.

Grupurile parlamentare

Grupurile parlamentare sunt structuri ale Camerei Deputaților. Ele se pot constitui din cel puțin 10 deputați care au candidat în alegeri pe listele aceluiași partid sau ale aceleiași formațiuni politice.
Deputații unui partid sau ai unei formațiuni politice nu pot constitui decât un singur grup parlamentar.
Deputații care au candidat pe listele unei coaliții electorale și fac parte din partide sau formațiuni politice diferite pot constitui grupuri parlamentare proprii ale partidelor sau formațiunilor din care fac parte.
Deputații unor partide sau formațiuni politice care nu întrunesc numărul necesar pentru a forma un grup parlamentar, precum și deputații independenți se pot reuni în grupuri parlamentare mixte sau se pot afilia altor grupuri parlamentare constituite.
Deputații care reprezintă organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, altele dacât minoritatea maghiară, pot constitui un singur grup parlamentar.
În prima sa ședință, fiecare grup parlamentar procedează la desemnarea conducerii proprii, alcătuită din lider și, după caz, din unul sau mai mulți locțiitori.
Liderul grupului prezină Camerei denumirea acestuia, precum și componența lui numerică și nominală.
Succesiunea prezentărilor se stabilește de către președintele de vârstă al Camerei, în ordinea mărimii grupurilor parlamentare.
Președintele Camerei Deputaților împreună cu liderii grupurilor parlamentare repartizează locurile în sala de ședințe pentru fiecare grup parlamentar. Formarea de grupuri parlamentare ale unor partide care nu au obținut mandate în urma alegerilor este interzisă.
Orice modificare intervenită în componența unui grup parlamentar se aduce la cunoștință președintelui Camerei Deputaților sub semnătura liderului grupului și, după caz, a deputatului.
Președintele Camerei Deputaților informează deputații, în ședință publică, asupra modificărilor intervenite în componența grupurilor parlamentare. Grupurile parlamentare îndeplinesc un rol major în activitatea Camerei Deputaților atât în ceea ce privește constituirea organelor de lucru și de conducere, cât și în ceea ce privește definirea atitudinii și a poziției politice a deputaților față de proiectele de lege supuse dezbaterii.
Astfel, grupurile parlamentare, prin președinți sau prin reprezentanții lor, au următoarele atribuții:

  • fac propuneri pentru componența Comisiei de validare a mandatelor de deputat;
  • propun candidați pentru alegerea președintelui Camerei Deputaților și pentru alegerea membrilor Biroului permanent, în limita locurilor ce le revin;
  • prezintă opțiunea deputaților din respectivul grup pentru a face parte din comisiile permanente, avansează propuneri pentru funcțiile din birourile acestora și desemnează deputații care vor face parte din alte comisii ale Camerei Deputaților, cu respectarea configurației politice a Camerei Deputaților.
  • pot cere revocarea membrilor Biroului permanent sau a membrilor birourilor comisiilor permanente, propuși de grupul respectiv;
  • participă la stabilirea ordinii de zi și pot cere modificarea ordinii de zi a ședințelor în plen ale Camerei Deputaților;
  • pot prezenta amendamente și pot cere încheierea dezbaterii asupra unei probleme puse în discuția Camerei Deputaților;
  • pot solicita verificarea întrunirii cvorumului în cursul ședințelor în plen;
  • Grupurile parlamentare, în funcție de ponderea lor în Camera Deputaților, au la dispoziție logistica necesară în vederea desfășurării activității, autoturisme, personal de secretariat și de specialitate, potrivit hotărârii Biroului permanent.

Comitetul ordinii de zi

Comitetul ordinii de zi este alcătuit din liderii grupurilor parlamentare sau din locțiitorii acestora și are următoarele atribuții

  • aprobă ordinea de zi a ședințelor Camerei Deputaților și programul de lucru al acesteia, precum și modificările sau completările aduse ordinii de zi sau programului aprobat;
  • organizează dezbaterile prin alocarea pentru fiecare grup parlamentar, în funcție de ponderea sa în numărul total al deputaților, a timpului afectat pentru luările de cuvânt în ședința Camerei; alocarea timpului afectat dezbaterilor este obligatorie la dezbaterile politice și facultativă la dezbaterile unui proiect de lege sau unei propuneri legislative;
  • poate include în ordinea de zi dezbaterea unui proiect de lege sau a unei propuneri legislative la care termenul de depunere a raportului a fost depășit.

Comitetul ordinii de zi hotărăște cu majoritatea rezultată din ponderea votului fiecărui membru prezent. Ponderea este dată de proporția grupului parlamentar reprezentat de lider în numărul total al deputaților. Președintele Camerei nu are drept de vot.
La lucrările Comitetului ordinii de zi participă ca invitat reprezentantul Guvernului și, dacă este cazul, președintele comisiei parlamentare care a depășit termenul de depunere a raportului.


Comisiile parlamentare

Camera Deputaților constituie comisii permanente și poate institui comisii de anchetă sau alte comisii speciale. Se pot constitui, de asemenea, comisii de mediere sau alte comisii comune cu Senatul. Comisiile permanente sunt formate dintr-un număr de 13 - 40 de deputați, cu excepția Comisiei pentru regulament, care se compune din câte un reprezentant al fiecărui grup parlamentar. Numărul membrilor comisiilor permanente se stabilește, pentru fiecare caz, de Camera Deputaților. Numărul membrilor și componența nominală a comisiilor de anchetă sau speciale se aprobă o dată cu constituirea acestora. Un deputat face parte, în mod obligatoriu, dintr-o singură comisie permanentă dintre cele prevăzute la art. 58, cu excepția membrilor Comisiei pentru regulament și ai Comisiei pentru tehnologia informației și comunicațiilor, care pot face parte și dintr-o altă comisie permanentă.

Alcătuirea comisiilor Camerei Deputaților se face cu respectarea configurației politice a Camerei. Pentru fiecare comisie, numărul de locuri care revine fiecărui grup parlamentar sau deputaților independenți se stabilește de Camera Deputaților, la propunerea Biroului permanent. Membrii comisiilor sunt desemnați prin acordul liderilor grupurilor parlamentare, cu respectarea configurației politice a Camerei. În cazul în care nu există dezacord asupra desemnării membrilor în comisii potrivit alin. 1, Camera va aproba componența comisiilor cu votul deschis al majorității deputaților prezenți. Dacă grupurile parlamentare nu ajung la un acord asupra componenței uneia sau mai multor comisii, Biroul permanent propune și Camera hotărăște, cu votul majorității membrilor prezenți, asupra candidaturilor susținute de fiecare dintre grupurile parlamentare, respectându-se configurația politică a Camerei.

Ședințele comisiilor nu sunt publice. În mod excepțional comisiile pot hotărî invitarea la dezbateri a reprezentanților presei, precum și condițiile în care lucrările pot fi transmise la radio sau televiziune, dacă acest lucru nu aduce atingere unor interese de stat care recomandă păstrarea secretului acestor dezbateri. Miniștrii au acces la lucrările comisiilor. Dacă li se solicită participarea, prezența lor devine obligatorie. Guvernul trebuie înștiințat, prin președintele Camerei, de data la care au loc ședințele acestora. La ședințele comisiilor au dreptul să participe deputații și senatorii care au făcut propuneri care stau la baza lucrărilor acestora (autori de propuneri legislative, de amendamente etc.) precum și, la cererea președintelui comisiei, specialiști ai Consiliului Legislativ. Comisiile pot invita să participe la ședințe persoane interesate, reprezentanți ai unor organizații neguvernamentale și specialiști.

Pentru ca ședințele comisiilor să aibă loc în mod legal este necesară participarea majorității membrilor care le compun. Hotărârile comisiilor se adoptă cu votul majorității membrilor prezenți. Președinții comisiilor permanente, în acord cu președintele Camerei, vor urmări ca, pe timpul desfășurării sesiunilor, o zi pe săptămână sa fie consacrată exclusiv activității în comisii. La începerea dezbaterii unei lucrări aflate pe ordinea de zi comisia desemnează, la propunerea președintelui, unul sau mai mulți raportori dintre membrii săi. Aceștia vor asigura redactarea raportului sau a avizului comisiei, care va fi supus aprobării acesteia. Rapoartele și avizele vor cuprinde, în mod obligatoriu, pe lângă opinia majorității membrilor comisiei, și părerea contrară motivată a celorlalți deputați din comisie.

Votul în comisie este, de regulă, deschis. În anumite situații, hotărâte prin vot de membrii acesteia, se poate recurge și la vot secret. Cu privire la desfășurarea ședințelor comisiilor se încheie procese-verbale, care pot fi consultate de deputați. La sfârșitul fiecărei ședințe, prin grija biroului comisiei, se redactează un comunicat de presă. Sinteza lucrărilor fiecărei comisii se publică săptămânal în Monitorul Oficial al României, partea a II-a. Sinteza cuprinde problemele dezbătute, rezultatul votului asupra articolelor și proiectelor de lege, numele și prenumele celor absenți. Comisia, în cazuri justificate, va putea hotărî stenografierea dezbaterilor acesteia.


Statutul deputaților

Statutul deputatilor este prevazut în Constitutie si în Regulamentul Camerei. Calitatea de deputat este incompatabila cu exercitarea oricarei functii publice de autoritate, cu exceptia celei de membru al Guvernului. Deputatii de bucura de imunitate si de garantarea libertatii de exprimare a opiniilor publice si votului. Imunitatea parlamentara poate fi ridicata la cererea ministrului justitiei, cu încuvintarea Camerei, dupa ascultarea deputatului în cauza.

INCOMPATIBILITATI

Potrivit articolului 68 din Constitutie, nimeni nu poate fi în acelasi timp deputat si senator, iar calitatea de deputat sau de senator este incompatibila cu exercitarea oricarei functii publice de autoritate, cu exceptia celei de membru al Guvernului. Constitutia prevede, totodata, ca alte incompatibilitati se stabilesc prin lege organica. Deputatul care se afla într-unul din cazurile de incompatibilitate va trebui sa demisioneze din functiile care sunt incompatibile cu mandatul de deputat, în termen de zece zile. Termenul de zece zile curge de la data aparitiei cazului de incompatibilitate. Dupa expirarea acestui termen, deputatul care continua sa se afle într-unul din cazurile de incompatibilitate este considerat demisionat din functia de deputat.

Locul devenit vacant va fi ocupat de supleantul imediat urmator de pe lista partidului, formatiunii politice ori coalitiei acestora pentru care a candidat. Regulamentul Camerei Deputatilor prevede, în acest sens, ca pâna la validarea mandatului supleantului, partidul sau formatiunea politica pentru care acesta a candidat trebuie sa confirme în scris apartenenta sa la partidul sau formatiunea respectiva.

Schimbarile intervenite în activitatea deputatului, în timpul exercitarii mandatului sau, se aduc la cunostinta Biroului permanent al Camerei în termen de zece zile de la data aparitiei acestora.

IMUNITATEA PARLAMENTARA

Deputatii si senatorii beneficiaza de imunitate parlamentara, care are ca scop asigurarea protectiei acestora împotriva urmarilor judiciare si garantarea libertatii de gândire si actiune ale acestora.

Deputatii beneficiaza de imunitate de la data eliberarii certificatului doveditor al alegerii, sub conditia ca mandatul lor sa fie validat. Imunitatea se pastreaza pe toata durata mandatului de parlamentar.

În temeiul imunitatii parlamentare, deputații pot fi urmăriți și trimiși în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi percheziționați, reținuți sau arestați fără încuviințarea Camerei Deputaților, după ascultarea lor. Urmărirea și trimiterea în judecată penală se pot face numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Competența de judecată aparține Înaltei Curți de Casație și Justiție. Cererea de reținere, arestare sau percheziție se adresează președintelui Camerei Deputaților de către ministrul justiției. Săvârșirea sau descoperirea ulterioară a unor noi fapte penale determină introducerea unei noi cereri de reținere, arestare sau percheziție.

În caz de infracțiune flagrantă, deputații pot fi reținuți și supuși percheziției. Ministrul justiției îl va informa neîntârziat pe președintele Camerei Deputaților asupra reținerii și a percheziției. În cazul în care Camera constată că nu există temei pentru reținere, va dispune imediat revocarea acestei măsuri. Dispoziția de revocare a reținerii se execută de îndată prin ministrul justiției.

Președintele Camerei aduce la cunoștință deputaților cererea de reținere, arestare sau percheziție, în ședință publică, după care o trimite de îndată Comisiei juridice, de disciplină și imunități spre examinare, care va stabili prin raportul său dacă există sau nu există motive temeinice pentru aprobarea cererii. Hotărârea comisiei se adoptă, în cel mult 5 zile de la sesizare, prin votul majorității membrilor acesteia. Votul este secret. Ministrul justiției va înainta Comisiei juridice, de disciplină și imunități toate documentele pe care aceasta le solicită; în caz de refuz comisia se va adresa Camerei Deputaților, prin intermediul Biroului permanent, pentru a hotărî cu privire la acest refuz. Cererea împreună cu raportul comisiei, se înaintează grupului parlamentar din care face parte deputatul în cauză. Grupul își va exprima punctul de vedere cu privire la cerere într-un raport scris, în termen de 5 zile de la data sesizării grupului. În cazul deputaților care nu fac parte din nici un grup parlamentar, aceștia pot să depună la Biroul permanent punctul de vedere cu privire la cerere.

Raportul comisiei împreună cu raportul grupului parlamentar se înaintează Biroului permanent și se supun dezbaterii și aprobării Camerei Deputaților. Camera Deputaților se va pronunța asupra măsurii în cel mult 20 de zile de la sesizare, cu votul majorității membrilor prezenți

LIPSA RASPUNDERII JURIDICE PENTRU OPINIILE POLITICE SI PENTRU VOTURILE EXPRIMATE (INDEPENDENTA OPINIILOR)

Constitutia prevede, de asemenea, ca deputatii nu pot fi trasi la raspundere juridica pentru voturile sau pentru opinile politice exprimate în exercitarea mandatului încredintat de alegatori. Aceasta înseamna ca deputatii sunt liberi sa-si exercite votul în concordanta cu propria lor constiinta si ca, de asemenea, sunt liberi sa-si exprime opiniile politice, în scris sau oral, în sedintele Camerelor sau în comisii, ori alt cadru oficial de exercitare a mandatului, cu privire la propuneri legislative sau proiecte de lege, proiecte de hotarâri, întrebari, interpelari, declaratii etc.
Beneficiind de independenta opiniilor, deputatii sunt datori sa circumscrie acest drept doar la actele si faptele pe care le fac în exercitarea mandatului. Sunt exceptate de la regimul independentei opiniilor orice alte discursuri publice, opinii exprimate în afara Parlamentului, cu titlu personal, si orice alte comentarii care nu au legatura cu mandatul de deputat.


Procedura legislativă

Procedura de adoptare a legilor este aceeași în ambele Camere ale Parlamentului. Parlamentul României adoptă legi, moțiuni și hotărâri. Legile adoptate de forul legislativ sunt legi constituționale (prin care se modifică Constituția), legi organice și legi ordinare. Inițiativa legislativă apartine Guvernului, deputaților, senatorilor, precum și unui număr de 250.000 de cetățeni cu drept de vot, în condițiile prevăzute de Constituție.

Etapele principale ale procedurii legislative sunt: inițiativa legislativă, examinarea proiectelor de lege în comisii parlamentare, dezbaterea în ședințe plenare, votul, procedura de mediere, controlul constituționalității legilor și promulgarea acestora de către Președintele României.

DEZBATEREA ÎN COMISII PARLAMENTARE

Proiectele de legi sau propunerile legislative se supun dezbaterii Camerei Deputaților cu avizul Consiliului Legislativ. După primirea și înregistrarea acestora, Biroul permanent al Camerei le distribuie parlamentarilor și le trimite comisiilor permanente pentru examinarea în fond sau pentru avizare.

După primirea proiectelor de legi sau a propunerilor legislative, deputații precum și Guvernul pot face amendamente motivate în scris la proiectele sau propunerile legislative respective, potrivit regulamentului Camerei. Amendamentele se supun examinării comisiilor competente și concluziile acestora se adaugă la raportul întocmit anterior.

Comisia permanentă sesizată în fond va întocmi un raport care va cuprinde propuneri cu privire la amendamentele prezentate, la adoptarea sau respingerea proiectului de lege sau a propunerii legislative examinate.

Raportul întocmit de comisia sesizată în fond se difuzează de către Biroul permanent membrilor Camerei și Guvernului.

Proiectele de lege și propunerile legislative, pentru care s-a întocmit un raport din partea comisiei sesizate în fond, se înscriu pe ordinea de zi a Camerei.

DEZBATEREA ÎN PLEN

După aprobarea ordinii de zi de către Cameră, proiectele de lege și propunerile legislative se supun dezbaterii și adoptării, în succesiunea în care ele au fost înscrise în ordinea de zi.

Derularea procedurii legislative în plenul Camerei comportă o dezbatere generală asupra proiectului de lege sau a propunerii legislative și o dezbatere pe articole. Dezbaterea generală este procedată de prezentarea de către inițiator sau de către reprezentantul acestuia a motivelor care au condus la promovarea inițiativei legislative. Intervenția inițiatorului este urmată de prezentarea raportului comisiei permanente sesizate în fond. Raportul este prezentat de un raport desemnat de comisie. După prezentarea raportului, președintele dă cuvîntul deputaților, în ordinea înscrierii lor la cuvânt. Inițiatorul are dreptul să ia cuvântul înainte de închiderea dezbaterii generale.

În faza dezbaterilor generale asupra inițiativei legislative, nu pot fi propuse și nici adoptate amendamentele. Dacă în raportul comisiei permanente sesizate în fond se propune respingerea inițiativei legislative, după închiderea dezbaterii generale președintele Camerei cere acesteia să se pronunțe prin vot.

După epuizarea dezbaterii generale, Camera trece la dezbaterea pe articole a inițiativei legislative, cu modificările propuse în raportul comisiei permanente sesizate în fond.

La discutarea fiecărui articol pot lua cuvântul deputații pentru a-și exprima propia opinie sau pe cea a grupului din care face parte, precum și inițiatorul. În luările de cuvânt, pot fi făcute doar amendamente ce privesc probleme de redactare sau care nu aduc atingerea fondului problemei discutate și care sunt de mică importanță.

Discutarea articolelor începe cu amendamentele. Amendamentele trebuie să se refere la conținutul unui singur articol. În cazul în care amendamentele au consecințe importante asupra proiectului de lege sau propunerii legislative, se poate hotărî trimiterea acestuia, spre avizare, comisiilor competente. Inițiatorul amendamentului are dreptul să fie ascultat în cadrul comisiei.

Camera se pronunță prin vot distinct asupra fiecărui articol.

La cererea Guvernului sau din proprie inițiativă, Camera poate adopta proiecte de lege sau propuneri legislative în procedura de urgență, stabilită potrivit propriului regulament.

VOTAREA PROIECTULUI DE LEGE

La încheierea dezbaterii pe articole a fiecărui proiect de lege sau a fiecărei propuneri legislative, se trece la votarea finală a acestora. Proiectele sau propunerile de revizuire a Constituției se adoptă cu majoritate de cel puțin 2/3 din numărul membrilor fiecărei Camere. Legile organice se adoptă cu votul majorității membrilor fiecărei Camere. Legile ordinare se adoptă cu votul majorității membrilor prezenți din fiecare Cameră.

Proiectele de lege și propunerile legislative adoptate de una din Camere se semnează de președintele acesteia și se înaintează celeilalte Camere, în vederea dezbaterii și adoptării. Dacă aceasta din urmă respinge proiectul de lege sau propunerea legislativă, el se trimite pentru o nouă dezbatere Camerei care l-a adoptat. O nouă respingere este definitivă.

MEDIEREA

Prevederile privind medierea se aplică numai în cazul legilor constituționale. Dacă una din camere adoptă un proiect de lege sau o propunere legislativă într-o redactare diferită de cea aprobată de cealaltă Cameră, președinții Camerelor vor iniția, prin intermediul unei comisii paritare, procedura de mediere. Comisia de mediere încearcă eliminarea textelor aflate în divergență prin redactarea unei reglementări unitare a celor două Camere. Propunerile comisiei de mediere se înscriu într-un raport care este supus dezbaterii și adoptării în cele două Camere, în ședințe separate.

În cazul în care Camerele își însușesc raportul Comisiei de mediere, legea se trimite spre promulgare.

În cazul în care Comisia de mediere nu ajunge la un acord cu privire la problemele aflate în divergență ori dacă una din Camere nu aprobă raportul Comisiei de mediere, în întregime sau parțial, textele aflate în divergență se supun dezbaterii în ședința comună a celor două Camere, potrivit regulamentului acestor ședințe.

 


Versiune printabilă | Trimite pe eMail | Hits: $hitCount$ | $editThis$
Page created in 0.35040998458862 seconds.