Marți, 13 Septembrie 2005 - 07:55 AM Aleg.RO: "S-a reintrodus controlul politic asupra Justiției"

Publicat de: ---

azi Fostul ministru al Justiției, senatorul Cristian Diaconescu a acordat, agenției Mediafax un interviu în care susține că eliminarea amestecului politicului în justiție a fost și este cea mai importantă solicitare a partenerilor europeni, iar introducerea acestui procedeu prin recentele modificări legislative "este o greșeală politică gravă". Peste o lună, Uniunea Europeană va redacta un raport privind stadiul reformelor în România. Care credeți că va fi radiografia sistemului judiciar în contextual schimbării legilor privind magistrații?
Legile pentru magistrați au fost făcute de puterea politică pe fundalul unui război declarat între Ministerul Justiției și sistemul puterii judecătorești. Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul Înaltei Curți, Curtea Constituțională, Parchetul Național Anticorupție, întregul sistem judecătoresc a fost calificat de președinte, ministrul Justiției și diverse personaje politice ca fiind putrede, corupte, ineficiente, politizate. Dacă așa stau lucrurile, întrebarea legitimă a Uniunii Europene va fi: "Cine aplică legile pentru reforma justiției?". Iar răspunsul este unul singur: Puterea judecătorească.
Solicitarea majoră a UE este ca puterea executivă și cea judecătorească să coopereze, să se sprijine reciproc pentru transformarea justiției din România în sens european. Justiția română are judecători, procurori, funcționari, ofițeri de poliție judiciară și personal auxiliar, care muncesc din greu, sunt cinstiți și demni, unii dintre ei riscându-și chiar viața pentru ca și în România să se facă dreptate. Sunt și dintre cei care nu au ce căuta în puterea judecătorească. Linia de demarcație nu o pot trasa decât magistrații înșiși.
Ceea ce nu înțeleg este de ce magistrații nu reacționează, de ce nu se opun celor care le limitează drepturile?! Legile europene privind justiția asigură nu numai dreptul, dar chiar obligația pentru judecători și procurori de a nu accepta nici un fel de presiune. Câteva zeci de judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție au cerut să părăsească sistemul, sunt nemulțumiri enorme la instanțe și cu toate acestea magistrații nu își exercită dreptul elementar la independență. În absența unei reacții naturale în fața politicului care încalcă principiul drepturilor câștigate chiar în legătură cu corpul magistraților, ce speranțe mai poate avea cetățeanul că va obține dreptatea în instanțe?!
Dacă legile privind Consiliul Superior al Magistraturii, statutul magistraților și de organizare judiciară ar fi avut prevederile actuale, credeți ca parlamentarii europeni ar fi declarat închis, la sfârșitul anului trecut, Capitolul 24 JAI?
Categoric nu. Eliminarea amestecului politicului în justiție a fost și este cea mai importantă solicitare a partenerilor noștri europeni. Am eliminat, prin lege, această posibilitate în 2004 și am reintrodus-o în 2005. În opinia mea, este o greșeală politică gravă, deoarece, dincolo de scopurile urmărite, dovedim în acest fel că puterea în România nu se poate abține să nu se amestece în organizarea sistemului judiciar.
În statele aflate la vestul României, în special în cele recent ieșite din comunism, justiția independentă reprezintă un criteriu de funcționare a statului de drept și a democrației moderne. La est de România se aplică sistemul consacrat astăzi la București. Orice comentariu este de prisos.
Potrivit recentelor modificări ale legilor privind magistrații, procurorii generali, adjuncții acestora și șefii secțiilor din cadrul PNA și Parchetului Înaltei Curți de Casație și Justitie sunt revocați din funcție de președintele țării, la propunerea ministrului Justiției și cu avizul nesemnificativ al Consiliului Superior al Magistraturii. Nu intervine mult blamata imixtiune în actul de justiție?
Țările foste comuniste care doresc să se integreze în UE își asumă o serie de standarde privind funcționarea statului de drept mai ales în domeniul justiției. Prin mecanismul de numire a conducerii Parchetului Înaltei Curți - legiferat la jumătatea acestui an - revenim la un sistem de control politic asupra carierei magistraților, care a fost criticat sistematic în perioada 1999-2004, atât de opinia publică din România, cât și de Comisia Europeană. În 2004, în Raportul de țară, UE se pronunță clar și fără echivoc: "România trebuie să asigure, în 2005, implementarea consecventă a cadrului juridic privind independența totală a sistemului judiciar". S-a procedat invers. Răspunsul UE îl vom citi în raportul de țară, pentru 2005.
Nu este o încălcare a legii fundamentale faptul că trierea procurorilor pentru funcțiile rămase vacante din PNA și Parchetul instanței supreme se face de către ministrul Justiției, procurorul general al instituției și un psiholog, CSM neavând nici un rol în promovarea respectivilor magistrați?
Este evident o încălcare flagrantă a prevederilor constituționale. Dar este tot atât de evident că cei aflați la putere au nevoie "să orienteze" anchetele penale, să facă poliție politică și să protejeze clientela politică. Cineva o să-mi replice că pe vremea PSD-ului se întâmpla la fel. Poate că așa este, dar marea diferență este că noi am schimbat legile și am pus stavilă politicului în relația cu justiția. Premeditat, această stavilă a fost înlăturată. Se încearcă mimarea respectării principiilor și standardelor în procedura de numire a conducătorilor parchetelor. Ministrul Justiției să știe că nu păcălește pe nimeni.
În legătură cu organizarea și funcționarea structurilor parchetelor am beneficiat de expertiză europeană de foarte bună calitate din partea Spaniei și Italiei. În octombrie 2004, eficientizarea luptei împotriva corupției, precum și a instituțiilor implicate a făcut obiectul unei înțelegeri cu miniștrii de justiție din Franța, Germania și Austria. În mod concret, o echipă internațională, compusă din practicieni de marcă - condusa de un magistrat francez - urma să analizeze în profunzime sursele corupției, funcționarea instituțiilor românești și să propună soluții. Experiența ar fi fost deosebit de utilă, deoarece cu dificultăți similare - mai ales în ceea ce privește lupta împotriva corupției la nivel înalt - s-au confruntat, în diverse etape istorice, majoritatea partenerilor noștri. Proiectul a fost inclus în pachetul de înțelegeri România-UE, iar în 2005 s-a preferat expertiza Freedom House (Pentru auditarea PNA -n.red.).
Cum comentați procedura de selecție a procurorilor pentru funcțiile de conducere vacante din cele două Parchete?
CSM-ul a fost creat și funcționează în toate țările care au aderat la UE în 2004, inclusiv în România și Bulgaria. Atribuțiile sunt relativ similare, iar utilitatea acestei instituții rezultă din necesitatea de avea o garanție de independență pentru sistemul judiciar, în țările care s-au desprins de comunism cu un deficit clar de democrație și autonomie a actului de justiție. Este obligatoriu ca această instituție să funcționeze în România, ca reprezentant al autorității judecătorești.
Tot ceea ce s-a făcut în această perioadă a fost gândit împotriva CSM, inclusiv declarațiile publice ale unor demnitari politici. Faptul că unii reprezentanți din CSM au probleme de moralitate trebuie rezolvat folosindu-se mecanismele democratice. Până în acest moment, membrii CSM cu probleme au rămas linistiți în instituție, iar competențele CSM au fost drastic reduse. În 2004, am primit critici serioase din partea societății civile și a asociațiilor de magistrați, deoarece descentralizarea bugetului nu a ajuns până la ultima limită a instanțelor de fond. În 2005, nu numai că situația nu s-a schimbat, dar CSM nu mai are nici măcar competențele constituționale minimale. În acest moment, instituția este menținută numai de fațadă, ca să dea bine în Europa.
În anii precedenți dacă un dosar al unui procuror se finaliza cu achitarea inculpatului pe care l-a deferit justiției sau cu restituirea dosarului la parchet, aceste soluțiii erau etichetate "rebuturi" profesionale. Actualul procuror general al PNA, Daniel Morar, are în CV-ul său o achitare, soldată cu o condamnare a statului roman la CEDO. Care ar mai fi criteriile de selecție pentru funcțiile de vârf ale magistraturii în acest context? Credeți ca sunt văzute aceste lucruri la Bruxelles?
De domeniul evidenței este că numirea la conducerea PNA s-a făcut pe baza unei propuneri unice, formulată de ministrul Justiției, care în mod evident are responsabilitatea integrală a acestei alegeri. Este o numire politică, indiferent de rezultatele profesionale ulterioare. Evident că cei de la Bruxelles vor analiza și vor decide, dar mai important este că în loc să învățăm din greșelile trecutului le repetăm, cu încăpățânare, obsesiv, aproape ca într-un vis urât.


(610 afișări)

 

Link-uri înrudite

· Azi
· Alte știri din sursa
Azi

· Alte știri de la ---


Azi: Cea mai citită știre din sursa Azi:

"S-a reintrodus controlul politic asupra Justiției" | Autentificare/Creare cont | 0 comentarii
Comentariile aparțin autorilor. Nu suntem responsabili pentru conținutul acestora.
Page created in 0.64114499092102 seconds.