Luni, 09 Ianuarie 2006 - 07:15 AM Aleg.RO: Coruptia dupa Basescu

Publicat de: Robert Veress 

Sfin Concluzia ar fi ca Romania nu (mai) e corupta, liderul de la Cotroceni cerandu-le aliatilor sa sara la beregata celor care mai indraznesc sa ne eticheteze astfel patria . Cu regret il informam pe dl presedinte ca, oricat s-ar stradui cei dispusi sa-i execute ordinul, tot n-ar putea astupa gaurile din vopsitele uluci ale „gardului“ ce inconjoara tara-mul mioritic. Faptul ca Romania ramane o tara corupta, cu un mediu neprielnic afacerilor, este demonstrat taman de studiul Bancii Mondiale si al BERD, pe care l-a invocat conducatorul statului in sprijinul teoriei sale. SFin va prezinta cateva detalii interesante din acest material, care i-au „scapat“ dlui Basescu.

De ce minte presedintele
Artificiul prezidential e urmatorul: a fost extras un singur rezultat, dintr-un amplu studiu efectuat in decursul anului 2005 si dat publicitatii pe 15 noiembrie 2005, de Banca Mondiala (BM) si Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD). Studiul, intitulat „Sondaj asupra Mediului de Afaceri si Performantelor Investitionale“ (Business Environment and Enterprise Performance Survey – BEEPS), a fost realizat prin chestionarea a peste 9.500 de reprezentanti ai tot atator firme din 26 de tari din Europa Centrala si Rasariteana, inclusiv Turcia si majoritatea statelor din fostul bloc sovietic.
Rezultatul extras de Traian Basescu din statisticile studiului pare, intr-adevar, spectaculos: mita in Romania, ca procent din vanzarile firmelor, ar fi scazut de la 2,6% in 2002 la 0,7% anul trecut. Dl Basescu interpreteaza acest rezultat ca pe o cvasidisparitie a favo-rurilor publice rasplatite prin spagi si pune acest fapt pe seama actiu-nilor cabinetului Tariceanu, caracterizat drept „cel mai bun guvern din 1990 in-coace“. Aici trebuie facute trei observatii. Prima: scaderea procentului din vanzari pe care firmele il cheltuiesc cu mita nu inseamna ca demnitarii nu mai „pun botul“ la spagi; eventual, se poate pretinde ca a scazut dimensiunea spagii pretinse.
A doua observatie: de la precedentul sondaj BEEPS s-au scurs trei ani, iar sondajul din 2005 a demarat in prima parte a anului. Aceasta inseamna, pe de o parte, ca sondajul din 2005 a consemnat evolutii ale caror merite revin guvernarilor succedate din 2002 pana in 2005 (implicit cabinetului Nastase); pe de alta parte, o buna parte din raspunsuri au fost obtinute la o data la care cabinetul Tariceanu abia incepea incalzirea, iar efectele guvernarii portocalii nu se faceau inca simtite.
A treia observatie: rezultatul citat de dl presedinte este insignifiant, chiar ridicol de invocat, daca este contopit in ansamblul studiului BM & BERD si comparat cu ce se intampla in restul Europei. De fapt, verdictul final al studiului este cu totul altul: s-au facut progrese, dar suntem departe de tinta.

Mediu de afaceri mai prost ca-n Albania
Procentul firmelor ce activeaza in Romania si pentru care coruptia ramane o problema in afaceri este de aproape 50% (!), peste media sud-est europeana si mult peste procentul din UE (38%). Acest procent s-a redus foarte putin de la precedentul BEEPS, din 2002.
Studiul mai arata ca mediul de afaceri este mai putin favorabil productivitatii decat cel din Ucraina, Georgia, Belarus sau Albania! Progresele in privinta reformelor structurale sunt de doua ori mai importante in Moldova, Ucraina, Georgia, Ungaria, Polonia, Cehia si Lituania, de trei ori mai mari in Armenia si de 4 ori in Serbia si Muntenegru. În aceasta privinta, ne comparam cu Uzbekistan, Tadjikistan, Azerbaidjan, Bosnia & Hertegovina, Es-tonia, Slovacia si Bulgaria. Procentul firmelor care platesc taxe de protectie este de 13% in Romania, fata de 9% - media sud-est europeana, respectiv 8,5% in Comunitatea Europeana. Procentul din vanzarile anuale pe care firmele il platesc ca taxa de protectie este de 0,25% la noi, mult peste media sud-est europeana.
In general, in privinta problemelor intampinate de firme in afaceri, Romania, ca si majoritatea celor 26 de tari incluse in BEEPS, a inregistrat progrese, mai mult sau mai putin semnificative. Sunt insa cateva capitole importante, unde se consemneaza regrese si care ne pozitioneaza intr-o postura delicata, chiar prin comparatie cu situatia din restul statelor din sud-estul Europei. Acestea sunt transporturile, educatia si aptitudinile muncitorilor, legislatia muncii si costurile cu forta de munca, obtinerea avizelor si licentierea afacerilor, reglementarile vamale si cele referitoare la comertul extern, sistemul de taxare. Analiza acestor regrese intareste constatarea facuta mai sus, respectiv ca sondajul s-a referit, cu precadere, la prima parte a lui 2005. Intre timp, au venit modificarile aduse Codului Muncii si introducerea cotei unice de impozitare, efecte care nu se regasesc in perceptia managerilor romani chestionati.

Cum a fost realizat BEEPS
BEEPS este un sondaj laborios, iar participantii au asigurata deplina confidentialitate: nu este dezvaluita nici identitatea firmei, nici a persoanei respondente, ceea ce presupune ca marja de eroare este redusa. Cu toate acestea, autorii si-au luat masuri de prevedere, anuntand ca „multe din aparentele schimbari produse de-a lungul timpului si diferentele dintre tari ar putea sa nu aiba valoare statistica“. Iarasi un „amanunt“ de care presedintele nu s-a impiedicat catusi de putin. In ce ne priveste, folosim datele din studiu, considerandu-le valoarea statistica cu rezerva de rigoare - si va invitam si pe dv. sa procedati la fel. Ceea ce nu inseamna ca admitem ca ne-am putea insela in privinta concluziei, fiindca este de domeniul evidentei: Romania ramane o tara corupta, in care majoritatea marilor corupatori si corupti sunt in libertate si isi vad de treaba. Licitatiile publice inca se trucheaza la greu, si e departe momentul in care contractele publice vor fi atribuite celor merituosi, fara ca acestia sa umple buzunarele celor de care tine cheltuirea banului public.
Ca si la precedentele sondaje BEEPS (din 1999 si 2002), distributia sectoriala a respondentilor BEEPS 2005 din fiecare tara a fost determinata de contributia sectoarelor economice respective la PIB. Au fost excluse din studiul final firmele care activeaza in sectoare afectate de politici de regularizare a preturilor sau/ si de supraveghere prudentiala din partea statului sau a organismelor financiare internationale, precum bancile, companiile producatoare si furnizoare de electricitate, companiile de transport feroviar etc. De asemenea, au fost excluse firmele care si-au inceput activitatea cu doar trei ani (sau mai putin) inainte de sondaj. Cel putin o zecime din firmele participante sunt microintreprinderi sau intreprinderi mici [citeste mai departe] »


(289 afișări)

 

Link-uri înrudite

· Alte știri din sursa
Săptămâna Financiară

· Alte știri de la Robert Veress 


Azi: Cea mai citită știre din sursa Săptămâna Financiară:

Coruptia dupa Basescu | Autentificare/Creare cont | 0 comentarii
Comentariile aparțin autorilor. Nu suntem responsabili pentru conținutul acestora.
Page created in 0.63485884666443 seconds.