Marți, 14 Februarie 2006 - 06:52 AM Aleg.RO: Uriasele termopane protejate la Camera

Publicat de: Ada Mesesan, Claudiu

Cotidianul Adrian Nastase a reusit sa retrimita Ministerului Justitiei cererea de perchezitie a caselor de la Cornu si Zambaccian, unde procurorii se asteptau sa gaseasca, intre altele, termopane in valoare de 300 de mii de euro . Nastase a fost sprijinit direct de PSD si PRM si indirect de absenta si ignoranta reprezentantilor puterii. Abia dupa ce au votat cum le-a cerut Nastase, deputatii PNL si PD si-au dat seama ca cererea de perchezitie nu trebuia votata in Biroul Permanent, ci doar prezentata in plen si trimisa Comisiei Juridice.      Biroul Permanent al Camerei Deputatilor, alcatuit din 13 deputati apartinind tuturor partidelor parlamentare, a respins cererea ministrului Justitiei de a permite procurorilor DNA sa perchezitioneze casele lui Nastase din Zambaccian si comuna Cornu. La vot au fost prezenti doar zece deputati. Stafful Camerei, dominat de Adrian Nastase, a retrimis cererea de perchezitie lui Macovei, cerindu-i sa o reformuleze potrivit opiniilor lor juridice. 6-4 contra perchezitiei Votul membrilor Biroului Permanent, potrivit declaratiei lui Adrian Nastase, afost net favorabil acestuia. Patru deputati PSD, Nastase insusi, Miron Mitrea, Victor Ponta, Marin Diaconescu, unul de la PRM, Lucian Bolcas, si un deputat de minoritati, Miron Ignat, au votat pentru respingerea cererii Monicai Macovei, pe care au acuzat-o ca nu ar cunoaste Constitutia, deoarece ea a formulat cererea de perchezitie si nu seful Parchetului General, Ilie Botos. Patru deputati ai Coalitiei, Alin Albu si Ioan Oltean de la PD, Titu Gheoghiof de la PNL si Daniela Popa de la PC, au sustinut cererea ministrului Justitiei. Absente UDMR si PNL De la vot au absentat deputatul UDMR Hunor Kelemen si liderul PNL Dan Radu Rusanu. Kelemen s-a declarat bolnav, desi a venit la sedinta de plen, iar Rusanu a precizat nervos ca nu il intereseaza cererile de perchezitie, ci soarta unor grevisti din Calan. Rusanu a fost, insa, prezent la Biroul Permanent, parasind sala in momentul votului. In fapt, potrivit atit art. 72 din Constitutie invocat de PSD, dar mai ales potrivit articolului 193, al. 2 si 3 din Regulamentul Camerei Deputatilor, membrii Biroului Permanent nici nu trebuiau sa supuna la vot cerererea de perchezitie. Regulamentul Camerei precizeaza: „Cererea de retinere, arestare sau perchezitie se adreseaza presedintelui Camerei de catre ministrul Justitiei“. „Presedintele Camerei aduce la cunostinta deputatilor cererea, in sedinta publica, dupa care o trimite Comisiei Juridice care va stabili, prin raport, daca exista sau nu motive intemeiate pentru aprobarea cererii. Hotarirea comisiei se adopta in cel mult cinci zile de la sesizare, prin votul majoritatii deputatilor, prin vot secret“. PSD si PRM fac legea Deputatii PSD si PRM din Biroul Permanent au invocat, in sprijinul lui Nastase, art. 72, din Constitutie, in care se precizeaza ca cererea de perchezitie poate fi ceruta de Parchetul General. Ei au uitat, insa, ca DNA face parte din Parchetul General. Cel mai vehement deputat impotriva existentei DNA a fost deputatul PRM Lucian Bolcas: „DNA este strimb. DNA poate ancheta daca e o structura a Parchetului“. Desi i s-a reamintit ca DNA „este o structura a Parchetului General“, Bolcas a preferat sa evite un raspuns si sa-l pomeneasca „pe inculpatul Traian Basescu in dosarul «Flota»“. Adrian Nastase a preferat, autosuficient, sa-i atraga atentia lui Macovei ca nu cunoaste Constitutia. • PNL si PD se scuza Dupa ce au votat cum a dorit Nastase, deputatii PNL si PD au recunoscut ca cererea de perchezitie a caselor liderului PSD nu trebuia sa fie supusa votului Biroului Permanent. „Nastase ne-a prezentat cererea de perchezitie. Pe ea s-au ridicat discutii, daca e sau nu constitutionala. Eu am spus ca nu este atributul Biroului Permanent sa voteze cererea ministrului Justitiei, dar nu mi s-a dat un raspuns. Si colegul Albu de la PD a semnalat, dar nu am fost ascultati“, s-a plins deputatul PNL Titu Gheorghiof. „Nastase a spus ca asa interpreteaza el legile si ca cererea lui Macovei nu poate fi bagata direct in plen. Eu am spus ca nu e bine, ca nu avem ce vota in Biroul Permanent si sa trimitem cererea in plen. El a repetat: Nu, nu, nu. Ei erau mai multi, ce mai puteam face? Am votat pentru cererea ministrului, desi Regulamentul Camerei nu prevedea votul“, a comentat deputatul PD Alin Gheorghe Albu. „Nastase a propus votul. Ponta a sustinut, cu argumente juridice, ca nu e constitutionala cererea lui Macovei. Noi, de la coalitie, eram mai putini ca de obicei si reactiile noastre nu au mai fost auzite“, a recunoscut viceliderul PD Ioan Oltean. Victor Ponta, avocatul de conjunctura al lui Nastase, s-a jurat ca a respectat Regulamentul institutiei unde lucreaza: „Regulamentul e foarte clar si l-am respectat“. Premierul si seful PNL Calin Popescu Tariceanu a raspuns iritat intrebarilor jurnalistilor: „Eu sint premier (n.red. - desi este si deputat de 14 ani de zile). Parlamentarii trebuie sa raspunda pentru deciziile lor. Alta intrebare!?“ Nastase putea sa se abtina „In conditiile in care subiectul acestei solicitari este chiar presedintele Camerei si un om cu o functie inalta in stat, as spune, cu titlu personal, ca ar fi fost preferabil sa nu isi exprime votul pe aceasta chestiune“, a declarat ieri liderul PSD Mircea Geoana. Macovei acuza Camera Adrian Nastase sustine ca „solicitarea aprobarii perchezitieiunui parlamentar in functie reprezinta inca o incercare a ministrului actual al Justitiei de a disimula prin initiative socante anti-performanta in domeniul reformei Justitiei si al integrarii europene“. Monica Macovei acuza insa incalcarea regulamentului Camerei si o incercare de a impiedica ancheta in cazul Nastase. Piedica in calea anchetei Macovei considera ca presedintele  Camerei Deputatilor nu avea nici o pirghie legala de a trimite cererea privind perchezitia la Biroul Permanent. La rindul lor, deputatii Biroului Permanent nu aveau nici un drept de a vota retrimiterea solicitarii inapoi la minister. „Nu Constitutia spune cine trebuie sa semneze cererea pentru autorizarea perchezitiei, ci regulamentul Camerei Deputatilor“, a precizat Monica Macovei. In opinia sa, decizia „in mod sigur vrea sa impiedice ancheta“ in cazul Nastase. Macovei a mai apreciat ca refacerea solicitarii de autorizare a perchezitiei ar fi „incorecta“. Alta cerere, aceeasi semnatura Cel mai probabil, Macovei va semna o noua cerere de perchezitie a imobilelor lui Nastase pe care o va adresa presedintelui Camerei. Noua cerere de perchezitie, semnata tot de Monica Macovei, va contine in plus si contraargumente la fiecare dintre observatiile pe care le va fi facut Biroul Permanent al Camerei Deputatilor. (Cristina Hurdubaia) • Ultima ora: Alianta umilita din nou Coplesiti de ridicolul situatiei in care au fost pusi atit de Adrian Nastase, cit si de necunoasterea propriului Regulament, deputatii PNL si PD au incercat sa forteze votarea, in plen, a cererii de perchezitie a caselor liderului PSD. Nu au reusit. Au fost dominati, cu aroganta, de Adrian Nastase si de Victor Ponta. Reuniti intr-o sedinta ad hoc dupa esecul din Biroul Permanent, PNL si PD au stabilit sa ceara, pe seara, plenului Camerei sa respecte Regulamentul si sa voteze cererea de perchezitie a caselor lui Nastase, trimisa de Monica Macovei. Zis si facut. Dupa lecturarea de catre premierul Tariceanu a angajarii raspunderii pe legile Sanatatii, deputatul PNL Petre Ungureanu a cerut plenului sa excluda votul Biroului Permanent de la prinz si sa voteze solicitarea lui Macovei. Nastase nu a fost de aceeasi parere: „Asta nu e pe ordinea de zi! Victor Ponta va va prezenta o informare. Sa-l ascultam“. Si toti deputatii l-au ascultat pe Ponta, care le-a recitat aceleasi argumente: „Biroul Permanent nu este o casuta postala. Declaratia Monicai Macovei dezinformeaza si induce in eroare. Cererea de perchezitie trebuia semnata de Botos. Macovei invoca ca DNA a cerut perchezitia. Asta nu se poate. Macovei nu stie?“. Parlamentarii PNL si PD au vociferat. Fara vlaga. Nastase, cu ochelarii pe nas, a aprobat, dind din cap, spusele lui Ponta si a pus, sec, punct discutiei: „Problema nu este pe ordinea de zi. O vom discuta miercuri, la sedinta Biroului Permanent. Cei nemultumiti sa-si trimita nemultumirile la Biroul Permanent“. Potrivit mai multor lideri PNL si PD, deputatii coalitiei nu iau in calcul procedura de suspendare a lui Nastase pentru nerespectarea Regulamentului Camerei. Motivul: „Poate vom rezolva situatia miercuri, in Birou. Sa trimita Macovei o alta cerere semnata de Botos“. (A.M.) • Poate fi revocat? Revocarea din functie a presedintelui Camerei Deputatilor poate fi propusa la cererea a minimum o treime din numarul total al deputatilor daca: - incalca prevederile Constitutiei Romaniei; - incalca grav sau in mod repetat prevederile Regulamentului Camerei Deputatilor sau ale Regulamentului sedintelor comune ale Camerei si Senatului. Cine a dat mai mult in Zambaccian? Contractul de asociere dintre Adrian Nastase si Sergiu Sechelariu, pentru blocul din Zambaccian, a disparut de la firma constructoare. Acolo se prevedea ca, in schimbul terenului, Nastase primeste jumatate din cladire. Terenul il costase doar 11.000 de dolari. Irina Jianu, fosta adjuncta a lui Sechelariu, a fost pusa sub invinuire. Potrivit solicitarii DNA inaintate Camerei Deputatilor pentru incuviintarea perchezitiei in casele lui Adrian Nastase, acesta este invinuit ca ar fi primit foloase necuvenite de la Irina Jianu, fosta sefa a Inspectoratului pentru Siguranta in Constructii. In documentul DNA se arata ca Adrian Nastase ar fi primit „bunuri importate din China“ in valoare de peste 100.000 USD si „timplarie de aluminiu si lemn cu geam termopan“ de 1.200.000 RON pentru imobilele din Bucuresti, str. Zambaccian nr. 16 si din comuna Cornu – Prahova. Potrivit procurorilor anticoruptie, „in schimbul foloaselor mentionate, invinuitul Adrian Nastase, impreuna cu un alt functionar guvernamental, ar fi dispus numirea si mentinerea invinuitei Irina Paula Jianu in functiile de inspector general de stat si presedinte al Consiliului de Conducere la Inspectoratul de Stat in Constructii (ISC)“. Irina Jianu a fost asociata si mina dreapta a lui Sergiu Sechelariu la firma Conimpuls, iar intre anii 1999 – 2001 a coordonat lucrarile de constructie in str. Zambaccian. In 2001 a fost numita sefa ISC, dar, dupa cum sustine Sechelariu, ea a continuat sa se ocupe de blocul lui Nastase. Jianu a negat orice implicare in aceasta afacere dupa numirea la ISC si ca l-a mituit pe Nastase. Sergiu Sechelariu ne-a declarat ieri ca, in urma cu trei saptamini, a dat o declaratie de martor procurorilor DNA, alaturi de Vasile Deju, directorul Conimpuls, Dacica Dorneanu, directorul economic al firmei, si Emilia Otel, directorul tehnic. El s-a aratat increzator ca ancheta nu va descoperi nimic in neregula la Conimpuls si a adaugat: „Problema poate aparea in alta parte, ca au fost aduse materiale din alta parte, la alt pret si s-au pus acolo“. Nu a vrut insa sa spuna mai mult. Ce fel de asociere? Insusi contractul de asociere dintre Nastase si firma Conimpuls a lui Sechelariu pentru construirea cladirii din str. Zambaccian nr. 16 ridica numeroase semne de intrebare. In 2001, cind presa a scris pentru prima oara despre blocul lui Nastase din Zambaccian, liderul PSD spunea ca in acest parteneriat el a venit cu terenul, constructorul va ridica imobilul, iar la final vor face socoteala si, in functie de valoarea aportului fiecaruia, se va imparti cladirea. Nastase a reluat subiectul saptamina trecuta, spunind ca are o problema cu constructorul, care nu si-a facut treaba pina la capat si care, la calcularea valorii constructiei, nu a luat in seama si pretul terenului. Insa atit Sergiu Sechelariu, cit si Irina Jianu afirma acum ca in contractul de asociere se prevedea ca fiecare parte devine proprietar pe o jumatate din cladire. Ceea ce inseamna ca Nastase ar fi investit doar 11.000 de dolari, pretul platit pe teren, si ar fi stapinit 50% din imobil, care a fost estimat la 800.000 de dolari, la finalizare. Un cistig de 389.000 de dolari. In mod suspect, contractul de asociere a disparut de la sediul firmei Conimpuls, dupa cum ne-a declarat Sergiu Sechelariu. Ulterior, la o data inca necunoscuta, Sergiu Sechelariu a fost scos din asociere, drept pentru care si-a cerut banii pe ce a construit. Conimpuls si-a recuperat 29 din cele 34 de miliarde de lei care reprezinta costul cladirii din Zambaccian. Dintre acestea, conform lui Sechelariu, 24 de miliarde au fost platite de familia Nastase pe parcursul anul trecut, dupa ce s-a intors in firma si, spune el, a constatat ca asocierea fusese reziliata. „Banii i-am cerut de la familia Nastase, caci cu ea am incheiat intelegerea, nu cu ceilalti, care au devenit ulterior proprietari pe o parte din cladire“, a precizat Sechelariu. Cum imobilul a fost finalizat in martie 2004, rezulta ca grosul investitiei, dintre 1999 si 2004, a fost suportat de Conimpuls. Declaratiile de avere din 2004, 2005 si 2006 ale lui Adrian Nastase nu evidentiaza nici o datorie catre Conimpuls, dar nici platile facute pe parcursul anului trecut. Adrian Nastase a refuzat ieri sa mai ofere explicatii pe seama imobilului din Zambaccian. • Mitrea, invinuit in dosarul „Zambaccian“ Al patrulea invinuit in dosarul „Zambaccian“ este Miron Mitrea, fostul ministru al Transporturilor si fost sef al lui Sergiu Sechelariu si al Irinei Jianu. Ex-ministrul Transporturilor ne-a precizat ca a primit citatia in aceeasi zi cu Adrian Nastase.  „Cred ca ma cheama sa ma intrebe cum am numit-o pe Jianu. Eu sint ca trebuie sa explic cum a fost cu angajarea”, ne-a declarat Miron Mitrea. DNA a anuntat saptamina trecuta ca in acest caz sint cercetate sase persoane. Surse politice sustin ca pe linga Adrian si Dana Nastase, Irina Jianu si Miron Mitrea, mai sint cercetati si doi functionari, dintre care unul este un fost diplomat roman in China. Acesta a primit si el citatie. (Ada Mesesan, Florin Ciornei) Povestea blocului si a terenului Blocul din Zambaccian 16 si terenul de sub el au trecut printr-o multime de proprietari. Terenul a fost cumparat in 1994 de deputatul Gabriel Bivolaru, de la doi batrini care il obtinusera prin retrocedare. Acesta l-a vindut, in 1996, soacrei sale, Elena Sotec, care, la rindu-i, l-a pasat in februarie 1998 Athenei Marianthi Theodoru, mama Roxanei Bichel, pentru suma de 20 de milioane de lei vechi. Dupa doar o luna, pamintul a trecut in proprietatea Casei de Avocatura Adrian Nastase, pentru suma de 100 de milioane de lei vechi, echivalentul a 11.000 de euro. Dupa un an de zile, mai precis in noiembrie 1999, Casa de Avocatura a vindut terenul Danei Nastase, ca persoana fizica, pentru aceeasi suma. Este momentul in care familia Nastase devine proprietara pe teren cu 11.000 de euro. La ultima tranzactie, Casa de Avocatura a fost reprezentata de consilierul Roxana Bichel, cea care avea sa fie numita de Nastase, doi ani mai tirziu, vicepresedinte la APAPS. In acelasi an, 1999, familia Nastase si firma Conimpuls, a lui Sergiu Sechelariu, se asociaza in vederea construirii unui bloc de locuinte in Zambaccian. Constructia incepe in 2000, iar in 2001 Nastase il numeste pe Sergiu Sechelariu secretar de stat in Ministerul Transporturilor. Lucrarea este finalizata in martie 2004 si toti finantatorii se aduna sa semneze o declaratie notariala prin care isi impart blocul. Este momentul cind apare un nume nou, cel al lui Ion Alexandru Tiriac, care si-a adjudecat parterul si etajul 1, cu o cota de 45,6% din cladire. In locul firmei Conimpuls apare ca si proprietar al etajului 2 si, respectiv, al unei cote de 34,31%, firma Vertcon SA Bacau, tot a lui Sergiu Sechelariu. Sotii Nastase devin stapini peste etajul 3 (20,09% din cladire). Tot in 2004, lui Ion Alexandru Tiriac, fiul lui Ion Tiriac, i se deschide dosar penal pentru afaceri cu droguri. In aprilie 2005, Ion Alexandru Tiriac cedeaza prin „cesiune prin creanta“ cele doua etaje astfel: etajul 1 lui Andrei Nastase, fiul cel mare al lui Adrian Nastase, pentru 208.074 de euro, si parterul lui Xenophon Xenakis, un cetatean roman cu domiciliul in Grecia, pentru 169.837 de euro. Nici unul n-a dat banii pe loc. Andrei Nastase a avut ragaz pina pe 30 iunie 2005, iar grecul, pina in decembrie 2006. (Simona Popa) • De ce refuza Nastase perchezitia Adrian NAstase si-a motivat solicitarea de respingere a cererii de perchezitie prin niste neconcordante de natura tehnica. Fostul premier a precizat ca, desi ministrul Justitiei a vorbit, in cerere, despre articolul de lege care trimite la „luarea de mita“, in acelasi document a precizat ca e vorba de o alta infractiune, cea de „obtinere de foloase necuvenite“, ceea ce ar crea confuzie asupra motivelor pentru care a inceput urmarirea penala. Nastase mai spune ca pentru bunurile in valoare de 100.000 de dolari pe care le-ar fi primit el nu exista nici un element care sa le individualizeze: ce obiecte sint, de ce natura, ce cantitate si ce provenienta au si ca acest lucru ar putea favoriza abuzuri din partea anchetatorilor. Fostul premier critica si alegerea probatoriului perchezitiei si sustine ca aceasta ar fi putut avea loc doar daca el ar fi negat existenta obiectelor despre care se spune ca le-ar fi primit. Despre termopanele si geamurile caselor, Adrian Nastase afirma ca doar o expertiza de specialitate ar putea constata de cine sint facute si ca perchezitia nu era necesara in acest caz. „E chiar ridicol sa ceri perchezitie ca sa constati existenta usilor si a ferestrelor“, se justifica el si adauga ca normal era sa fie intrebat daca are sau nu obiecte din China, nu daca le-a ascuns. Nastase se intreaba, in finalul declaratiei, daca perchezitia era chiar necesara sau este doar un pretext pentru a se patrunde in casa lui si in viata sa privata. (S.P.) •


(529 afișări)

 

Link-uri înrudite

· Cotidianul
· Alte știri din sursa
Cotidianul

· Alte știri de la Ada Mesesan, Claudiu


Azi: Cea mai citită știre din sursa Cotidianul:

Uriasele termopane protejate la Camera | Autentificare/Creare cont | 0 comentarii
Comentariile aparțin autorilor. Nu suntem responsabili pentru conținutul acestora.
Page created in 0.71019601821899 seconds.