Luni, 07 August 2006 - 08:13 AM Aleg.RO: Basescu vrea sa refaca tabloul sovietic al serviciilor de informatii

Publicat de: Ionel Dancu

curentul

La nivel declarativ, presedintele Traian Basescu este un sef de stat pro-occidental . Pozitionarea sa pe axa Londra - Washington, precum si demersurile intreprinse pentru aderarea Romaniei la UE ar trebui sa fie dovezi incontestabile ale simpatiilor sale in materie de politica externa. Totusi, dincolo de declaratii, Basescu pare sa pastreze in suflet nostalgia tatucului, a liderului popular (vezi baile de multime estivale), dar autoritar, adesea dictatorial. Acest fapt este scos in evidenta de recentul pachet legislativ privind siguranta nationala, intocmit de presedinte cu sprijinul serviciilor de informatii autohtone.

Daca aruncam o privire in statele membre ale Uniunii Europene, vesnicele modele pe care le invoca politicienii nostri, este clar ca Basescu incearca sa ne serveasca alta Marie, dar cu aceeasi palarie. Basescu spune ca reformarea strategiei de securitate a Romaniei, din care fac parte serviciile de informatii, este una dintre prioritatile sale. De fapt, el nu vrea decat sa pastreze controlul asupra comunitatii informative, pentru ca, in tarile europene cu traditie si in cele care au aderat recent la UE, dirijarea serviciilor secrete de informatii este la mana guvernului, si nu a presedintelui. In Germania, Cehia, Ungaria, Polonia, Grecia, Italia, Luxemburg, Marea Britanie, Olanda, Spania, Portugalia, primul-ministru are principalele atributii in organizarea si coordonarea comunitatii informative.

Exista totusi si un model pe placul lui Basescu, dar, spre ghinionul sau, se afla spre rasarit, in Comunitatea Statelor Independente, mostenitoarea fostei URSS.

Astfel, suprematia sefului statului in planificarea strategica in domeniul serviciilor informative nu se mai gaseste astazi decat in tari precum Ucraina, Federatia Rusa sau Moldova, si nu in tarile democratice, membre ale NATO si UE, statut spre care aspiram si noi in ultimii 16 ani.

Doctrina nationala de aparare cu care Basescu apare in fata poporului reface de fapt tocmai acel sistem pe care seful statului pretinde ca vrea sa il ingroape: o republica mai mult prezidentiala decat parlamentara, care i-ar oferi presedintelui statului posibilitatea de a-si manifesta din cand in cand mici puseuri dictatoriale.

La sedinta CSAT de acum doua saptamani, presedintele Traian Basescu semnala ca legile sigurantei nationale, cu accent pe legile privind functionarea SRI si SIE, sunt invechite si "nu mai corespund nevoilor de securitate nationala a Romaniei". Numai ca daca Basescu ar vrea sa modernizeze intr-adevar strategia de securitate nationala, atunci ar trebui sa cedeze si monopolul comunitatii informative guvernului. Lucru greu de crezut, avand in vedere rivalitatile dintre cele doua palate.

Una din disputele majore dintre presedintele Traian Basescu si premierul Calin Popescu Tariceanu se poarta pe conducerea, dirijarea si administrarea serviciilor de informatii. Basescu nu vrea sa piarda controlul asupra comunitatii informative in fata Palatului Victoria si spune ca reformarea strategiei de securitate a Romaniei, din care fac parte serviciile de informatii, este una dintre prioritatile sale. Este textul pe care toti presedintii postdecembristi l-au folosit insa ca magnet de atragere a simpatiei "neamului" si care de fiecare data a ramas fara rezultate.

Situatia existenta in tarile care au aderat la UE, tari pe care politicienii Romaniei care s-au succedat la putere le-au oferit mereu in discursurile lor drept exemple de urmat, demonstreaza ca actuala configuratie a controlului politic asupra comunitatii informative romanesti inca seamana cu acela din fosta URSS.

Guvernul tocmai a "mesterit" o lege-cadru a securitatii nationale, potrivit careia doua dintre serviciile informative, Serviciul de Paza si Protectie (SPP) si Serviciul de Telecomunicatii Speciale, trec in subordinea Palatului Victoria, lucru deloc pe placul presedintelui Traian Basescu. Totusi, statele care fac parte din familia europeana la care Romania se zbate sa adere practica un control mai liberal asupra comunitatii de informatii, in care guvernul are atributii deloc neglijabile in administrarea serviciilor informative si a securitatii nationale.

Germania

In Germania, serviciul de informatii poarta denumirea de Serviciul Federal de Informatii (BND) si reprezinta o autoritate federala suprema in domeniul de activitate al sefului Biroului cancelarului federal.

Beneficiarul datelor detinute de BND este guvernul federal, care ia decizii in domeniul politicii externe, al apararii, al politicii de securitate. Mecanismele de control ale serviciilor secrete germane sunt atat guvernamentale, cat si parlamentare.

Activitatea curenta este supravegheata de Cancelaria Federala, prin intermediul unui ministru de stat, care coordoneaza activitatea serviciilor secrete si care se subordoneaza direct cancelarului. Controlul parlamentar se exercita in principal prin Comisia Parlamentara de Control, existenta in cadrul Bundestagului, care supravegheaza asupra tuturor serviciilor secrete.

Cehia

In sistemul de securitate ceh, presedintele tarii si parlamentul nu au aproape nici un rol in controlul serviciilor informative. Guvernul coordoneaza si raspunde pentru activitatea serviciilor de informatii. Presedintele poate trasa sarcini serviciilor insa numai cu cunostinta guvernului. De asemenea, guvernul numeste directorii tuturor serviciilor de informatii ale Cehiei: Serviciul de Securitate si Informatii este numit de guvern, Institutul pentru Relatii Externe este numit de ministrul de interne cu acordul guvernului si Serviciul de Informatii militare este numit de ministrul apararii cu acordul guvernului. Referitor la parlament, el primeste de la guvern informari cu privire la activitatea celor trei servicii.

Ungaria

In Ungaria, toate serviciile de informatii sunt coordonate de guvern. Executivul coordoneaza serviciile civile de siguranta nationala prin intermediul unui ministru desemnat si serviciile militare de siguranta prin ministrul apararii. Referitor la rolul parlamentului, acesta isi exercita controlul asupra serviciilor de informatii ungare printr-o comisie speciala.

Polonia

Serviciile informative poloneze se subordoneaza direct prim-ministrului si acesta defineste activitatile agentiilor si primeste de la directorii agentiilor rapoartele de activitate. In Polonia exista si o structura de tip CSAT, si anume Comitetul pentru Servicii Speciale, care este sub autoritatea Consiliului de Ministri. Premierul numeste directorii serviciilor dupa consultari cu presedintele si Comitetul.

Grecia

Serviciul National de Informatii (EYP) este o agentie civila publica independenta care este direct raspunzatoare primului-ministru. EYP este condus de un guvernator numit si demis de primul-ministru.

Italia

Cele mai importante organisme insarcinate cu politica generala a serviciilor de informatii si siguranta din Italia sunt conduse de seful guvernului. Premierul prezideaza Comitetul Interministerial pentru informatii si siguranta, ii este subordonat Comitetul Executiv al Serviciilor de Informatii si Siguranta, iar secretariatul comitetului este condus de un functionar al administratiei de stat, functionar numit de premier. Și in Italia parlamentul este informat privind politica informativa si de siguranta.

Luxemburg

Serviciul de Informatii al statului Luxemburg este plasat sub autoritatea prim-ministrului. Numirea in functie a directorului se face la propunerea sefului guvernului prin decret prezidential. Exista de asemenea un control bugetar parlamentar asupra Serviciului de Informatii, prim-ministrul avand sarcina de a prezenta acest raport.

Marea Britanie

Serviciul de Siguranta Nationala britanic este sub autoritatea unui secretar de stat, care desemneaza seful serviciului. Serviciul Secret de Informatii, cel mai cunoscut serviciu secret britanic, este parte componenta a Ministerului de Externe. Serviciul de Securitate, al doilea serviciu secret ca importanta din Marea Britanie, este si el in subordinea Ministerului de Interne, dar nu face parte din acesta. Controlul asupra serviciilor secrete este realizat de guvern printr-o Comisie ministeriala de coordonare a activitatii de informatii si o Comisie permanenta a subsecretarilor pentru serviciile de informatii. Supravegherea parlamentara in Marea Britanie este slab reprezentata, doar Serviciul Secret de Informatii fiind verificat de o comisie nepermanenta.

Olanda

Primul-ministru coordoneaza Serviciul General de Informatii si Securitate si Serviciul Militar de Informatii de Securitate. Pentru cele doua servicii raspund ministrul de interne si ministrul apararii, care prezinta un raport anual in fata ambelor Camere ale parlamentului.

Spania

Comunitatea de Informatii a Spaniei este supravegheata de o comisie pentru probleme de informatii, imputernicita de guvern. Informatiile culese de serviciile informative sunt furnizate guvernului, organismul responsabil cu analizele, studiile si informatiile referitoare la integritatea teritoriala a Spaniei fiind Centrul National de Informatii. Centrul este subordonat ministrului apararii, directorul Centrului fiind numit la propunerea primului-ministru, prin decret prezidential.

Portugalia

Organul de consultare si coordonare in materie de informatii este prezidat de primul-ministru. Acest aparat poarta denumirea de Consiliul Suprem de Informatii, care se reuneste la convocarea premierului.

Controlul serviciilor de informatii din Portugalia este asigurat de un Consiliu de control, ales de parlament.

Inapoi spre Uniunea Sovietica

Suprematia sefului statului in organizarea, coordonarea si planificarea strategica in domeniul securitatii nationale, implicit si a serviciilor informative, nu se mai gaseste astazi decat in tarile din fosta Uniune Sovietica, si nu in tarile democratice, membre ale NATO si UE. Ucraina, Federatia Rusa si Moldova sunt trei din tarile Comunitatii Statelor Independente (CSI), o alianta a fostelor republici ale Uniunii Sovietice, rezultata in urma procesului de destramare a fostei URSS.

In Europa, doar in Ucraina si Moldova guvernul nu are atributii reale referitoare la serviciile de informatii. Serviciul de Securitate al Ucrainei este subordonat presedintelui si este controlat de Rada Suprema a Ucrainei, parlamentul unicameral al Ucrainei, iar in Moldova, Serviciul de Informatii si de Securitate este coordonat de presedinte si este supus controlului parlamentar. Serviciul este condus de un director numit de parlament, la propunerea presedintelui, pentru eliberarea lui din functie fiind nevoie de propunerea presedintelui sau a parlamentului. In Moldova, directorul Serviciului participa la sedintele guvernului.

In Federatia Rusa, conducerea centrala a organelor de stat pentru asigurarea securitatii este realizata de catre presedinte, iar Sovietul Suprem al Federatiei Ruse, echivalentul romanesc al parlamentului, controleaza activitatea de garantare a securitatii.

Belgia cea echilibrata

Dintre statele membre UE, doar in Belgia presedintele si primul-ministru sunt pe picior de egalitate in tratarea problemei securitatii nationale.

Acest sistem il au si Bulgaria, si Croatia, dar nici una nu face parte din UE, ambele fiind in curs de aderare.

Serviciile informative belgiene nu se subordoneaza nici presedintelui, nici premierului, ci direct justitiei. Insa elaborarea documentelor specifice organizarii si administrarii Sigurantei Statului intra in atributiile regelui, iar primul-ministru controleaza un Comitet Ministerial, care stabileste politica generala de informatii si determina prioritatile sigurantei statului.

In Bulgaria, presedintia si guvernul isi impart atributiile. Consiliul Consultativ pentru Securitate Nationala, un fel de CSAT, este condus de presedintele statului, iar Serviciul National de Securitate, care inglobeaza toate serviciile de informatii, este condus de un director subordonat ministrului de interne, deci guvernului.

Consiliul de Securitate Nationala este cel mai inalt for decizional referitor la siguranta nationala a Croatiei. Regula este ca, in interiorul lui, presedintele si primul-ministru stabilesc, de comun acord, coordonarea activitatii serviciilor de securitate. Pentru aceasta, in modelul croat, Consiliul este convocat in acelasi timp de presedinte, impreuna cu primul-ministru, celor doi fiindu-le garantate principalele puteri de decizie in Consiliu: presedintele prezideaza reuniunea, iar deciziile sunt adoptate si contrasemnate de presedinte si prim-ministru.

Franta versus SUA

Controlul politic asupra serviciilor de informatii din Romania a fost preluat dupa modelul francez. Daca politicienii nostri ar arunca insa o privire peste Ocean, in ograda Statelor Unite ale Americii, de exemplu, ar observa ca SUA, tara care a si folosit pentru prima oara termenul de comunitate informativa, sunt un exemplu mult mai bun de urmat decat cel parizian in domeniul controlului informatiilor care privesc securitatea nationala.

Mai eficient ca in Europa

SUA au patru servicii informative principale: CIA, serviciu de informatii, FBI, serviciu de contrainformatii, NSA, serviciu de spionaj stiintific, si serviciile secrete militare.

CIA este o agentie guvernamentala, care nu apartine nici unui minister si este un departament de contraspionaj. Directorul CIA este coordonatorul intregii comunitati informative si este numit de presedinte, cu aprobarea Senatului.

FBI este parte componenta a Ministerului Justitiei, directorul serviciului de contrainformatii fiind numit dupa acelasi algoritm ca directorul CIA.

FBI este un departament care se ocupa de impunerea Constitutiei americane si a legilor federale, de arestari si perchezitii si de asistare a Procuraturii federale in instrumentarea in instanta a cazurilor referitoare la siguranta nationala.

NSA si serviciile secrete militare apartin Ministerului Apararii si sunt coordonate in mod direct de Comitetul intrunit al sefilor de State Majore.

Toata aceasta comunitate informativa este coordonata de Consiliul National de Securitate, condus de presedintele SUA, si care aduce putin cu CSAT-ul condus de Traian Basescu. Din Consiliul National de Securitate fac parte ministrul apararii, ministrul finantelor, directorul CIA, presedintele Comitetului intrunit al Șefilor de State Majore si consilierii prezidentiali pentru probleme de securitate nationala si informatii externe.

Supravegherea serviciilor informative ale SUA este realizata de mai multe organisme. Comisia consultativa a presedintelui pe probleme de informatii externe evalueaza calitatea, cantitatea si corectitudinea activitatii de informatii. Comisia presedintelui de supraveghere a activitatii de informatii raporteaza presedintelui orice activitate care incalca Constitutia, legislatia, decretele sau directivele prezidentiale. Comisia Speciala a Senatului pentru probleme de informatii verifica natura si sfera de cuprindere a activitatilor de informatii desfasurate de diferite ministere si agentii ale SUA si poate chema pentru audieri si interpelari pe conducatorii serviciilor secrete. De asemenea, analizeaza aprobarile de buget pentru serviciile secrete. Comisia Speciala Permanenta a Camerei Reprezentantilor pentru probleme de informatii are aceleasi competente cu comisia federala din Senat, dar cu atributii mai largi in domeniul aprobarii bugetului.

Pe langa supravegherea exercitata de catre legislativ si executiv, comunitatea informativa americana este supusa si controlului curtilor federale, care reprezinta puterea judecatoreasca.

Franta, copy-paste

Comunitatea informativa a Frantei este formata din cinci centre informative, care corespund intocmai serviciilor de informatii mioritice. Romania insa nu a preluat si controlul acestor centre informative, in Franta guvernul avand doua astfel de servicii in administrare.

Directia Generala a Securitatii Externe din Franta este corespondentul SIE si este condusa de un director numit de presedinte. Se ocupa cu culegerea si analiza informatiilor si organizeaza operatiuni speciale. Directia de Supraveghere a Teritoriului, asemanatoare SRI, este subordonata Ministerului de Interne. Are in competenta contrainformatiile si prevenirea terorismului. Politia de Siguranta, SPP-ul nostru, este parte a Ministerului de Interne si are atributii in arestari si perchezitii. Centrul de Comunicatii Radio-electrice (STS) nu este subordonat nici unei institutii si actioneaza in domeniul mijloacelor de comunicatii guvernamentale si militare. Privitor la Serviciile Secrete Militare, ceea ce la noi este Directia Generala de Informatii a Apararii (DGIA), ele fac parte din Ministerul Apararii.

Controlul asupra serviciilor secrete in Franta este realizat de trei comisii: cea care controleaza activitatea de supraveghere a convorbirilor telefonice si care raspunde in fata primului-ministru, comisia de aparare, coordonata direct de presedinte, si Comisia Speciala de Contrainformatii, care se ocupa cu supravegherea activitatilor de contrainformatii si care nu este atribuita nici unei institutii.


(382 afișări)

 

Link-uri înrudite

· Alte știri din sursa
Curentul

· Alte știri de la Ionel Dancu


Azi: Cea mai citită știre din sursa Curentul:

Basescu vrea sa refaca tabloul sovietic al serviciilor de informatii | Autentificare/Creare cont | 0 comentarii
Comentariile aparțin autorilor. Nu suntem responsabili pentru conținutul acestora.
Page created in 0.64940309524536 seconds.