Luni, 23 Octombrie 2006 - 06:28 AM Aleg.RO: Deputatul Aurelian Pavelescu: «Robu sa ceara scuze romanilor si Bisericii Catolice»

Publicat de: Manuela Golea,Viorel

gardianul „IPS Ioan Robu ar trebui sa ceara scuze romanilor si Bisericii Catolice“, ne-a declarat deputatul Aurelian Pavelescu, vicepresedintele PNT, intr-un interviu acordat ziarului „Gardianul“ . Politicianul, de profesie avocat, ne-a spus ca turnura data de declaratiile recente ale Monseniorului Robu, arhiepiscop al Arhiepiscopiei Romano-Catolice de la Bucuresti, prin care sustinea ca actul Marii Uniri de la 1918 a fost „o extindere a Imperiului Roman asupra Transilvaniei“, a iritat, iar comunitatea romano-catolica a fost socata. Toate acestea nu pot „fi tratate drept o simpla gafa“, spune deputatul Pavelescu.
Robu lui Dumnezeu are Status romano-catolic!
Declaratiile IPS Ioan Robu, arhiepiscop al Bisericii Romano-catolice, cu privire la unele acte memorabile din istoria poporului roman, au aprins spiritele tuturor celor care mai credeau ca ideile revizioniste sunt de domeniul trecutului. A spune ca Marea Unire de la 1918 a fost “o extindere a Imperiului Roman asupra Transilvaniei” reprezinta o jignire monumentala fata de poporul roman care pune intr-o lumina proasta atat forurile catolice din Romania, cat si Vaticanul. Nesabuinta IPS Robu, care din dorinta de a apara cu orice pret Statusul Romano-catolic din Ardeal a “ajustat” istoria, tine, probabil de nestiinta. La urma urmei, Ioan Robu nu a lezat numai sentimentele nationale ale romanilor, indiferent de confesiune, ci si sentimentele catolicilor care credeau ca arhiepiscopul de Bucuresti le reprezinta interesele. In urma articolelor publicate de “Gardianul”, numerosi cititori au dorit sa-si exprime indignarea fata de afirmatiile arhiepiscopului Ioan Robu. Printre ei, numerosi istorici si credinciosi romano-catolici. Publicam integral scrisoarea deschisa adresata de istoricul clujean Iancu Motu, precum si unele reactii de pe ‘forumul” ziarului. Comentariile sunt de prisos.

Catre redactia « Gardianul»

Scrisoare deschisa Monseniorului Ioan Robu

De la prostie la pacatul trufiei

Monseniore,
Am citit plin de stupoare declaratiile pe care Înalt prea sfintia Voastra le-a dat ziarului Gardianul si care au aparut în data de 21 octormbrie 2006. Nu sunt specialist în probleme de ordin juridic si, ca atare, nu am sa fac nici un fel de referire la acel mult clamat Status romano-catolic din Ardeal. Nu o sa fac nici un fel de referire nici macar la problema proprietatilor pe care le solicita. De aceasta «afacere» trebuie sa se ocupe justitia. Deci nu eu, cu atât mai putin Domnia Voastra. Ca istoric însa, si înca unul cu stiinta si constiinta, am ramas stupefiat citind care Va sunt opiniile în legatura cu tara în care traiti, va desfasurati activitatea si pe care, din pacate, nu numai ca nu o cunoasteti dar o si sfidati. Din câte stiu, înaltii prelati ai Bisericii Apostolice Romåne sunt oameni cultivati, rafinati si nu prea obisnuiesc sa se amestece în problemele care nu privesc biserica. Mai mult, prin menirea lor de prelati fac opera de aplanare a oricaror conflicte potentiale sau reale. Din nefericire trebuie sa constat ca Î.P.S. Voastra face nota distonanta, desi sunteti una dintre cele mai înalte fete bisericesti apartinând de Biserica Romei. Altfel spus, prin cele declarate, V-ati plasat la nivelul unui biet preot din cine stie ce colt uitat de lume, uneori chiar si de Dumnezeu. Din câte am înteles la fel ati procedat si atunci când ati semnat nu stiu ce acte care autorizau anumiti constructori sa ridice o cladire enorma în fata Catedralei Sf. Iosif din Bucuresti. Dupa care, ati avut de beneficiat de revolta, indignarea mirenilor, indiferent de confesiune, în marea lor majoritate români. Ei au protestat, ei au ridicat glasul. Acum, pe fondul unor probleme care nu Va privesc deloc, dar absolut deloc – povestea cu Statusul romano-catolic – ati gasit de cuviinta sa Va pronuntati, ofensând grav nu numai sentimentele nationale ale românilor, indiferent de confesiune, dar producând, sunt sigur, consternare inclusiv în mediile catolice din România, daca nu cumva si de la Vatican. Pentru ca daca Arhiepiscopia catolica de Alba Iulia ori celelalte foruri catolice din România nu s-au luat cu mâinile de cap la citirea afirmatiilor facute la adresa statului român, înseamna ca sunt de-a dreptul sinucigase! Sa numiti fenomenul unirii din 1918 drept « imperialism» a fost o nesabuinta care tine, deja, de… trufie ! A cui? A celor, de pilda, care faceau afirmatii identice prin anii 1918-1919 si care, spre stiinta Sfintiei Voastre, nu erau atât iredentistii din Ardeal, cât… comunistii lui Kun Bela! Adica aceia care, atacând teritoriile românesti, au produs victime si printre români, si printre maghiari fara sa se mai gândeasca daca sunt catolici, ortodocsi ori de alta confesiune. Din nestiinta (si atunci ar fi fost mai bine sa studiati întâi, sau sa Va consultati consilierii) ori din alte motive n-ati facut decât sa reluati tezele bolsevicilor de la 1919 si de mai târziu. Adica sa faceti jocul acelora care au fost inamicul nr. 1 al Bisericii Apostolice pe tot parcursul secolului trecut. Probabil ca Î.P.S. Voastra a uitat si ca marele pontif care a fost Papa Ioan Paul al II-lea, avea cu totul alta parere în ceea ce-i priveste pe comunisti. Tot la fel ati comis acelasi pacat al trufiei vorbind despre lucruri care Va sunt, dupa cum observ, total straine. V-ati gândit, macar o secunda, la efectele asupra populatiei din Transilvania? Mai ales a celor care tin de Biserica Unita? Adica a celor care, prin traditie culturala si istorica sunt cei care au relansat populatia româneasca aflata în cadrul Imperiului Habsburgic, mai apoi a celui Austro-Ungar? V-ati gândit, macar o secunda, la ce patimi si la ce excese de tip verbal expuneti Biserica Catolica într-un mediu în care sensibilitatile nationale sunt înca o constanta? Ce sa spuna preotii, în biserici, ce sa faca aceiasi preoti în viata de zi cu zi când un prelat de nivelul Domniei Voastre face afirmatii pe care nimeni n-ar îndrazni sa le faca? Ce sa spuna Nuntiul Papal în România în fata, sunt sigur, a unui protest serios din partea Ministerului de Externe a României, sau a Ministerului Culturii si Cultelor, care de asemenea este nevoit sa înainteze un protest? Sa spuna ca Monseniorul Robu a semnat ca… primarul, ca si în cazul Catedralei Sf. Iosif?

Monseniore,
Probabil ca de la cele afirmate si publicate de catre ziarul Gardianul si pâna acum ati avut timp sa aflati ca România este, totusi, un stat suveran si un stat laic! Ca nu este permis nici unei fete bisericesti, indiferent de confesiunea din care face parte, sa se amestece în treburile statului ! Ca atare, ma întreb daca Vaticanul nu va considera necesar sa va solicite sa faceti ceva penitente tocmai din cauza pacatului trufiei. Pentru ca trufie este ceea ce ati comis ! O trufie care nu are nimic nobil, nimic rafinat, nimic subtil. Si, din câte cunosc, pacatul trufiei este unul dintre cele ce trebuie domolite prin posturi prelungite, rugaciuni si meditatie, multa, multa meditatie. Probabil ca solicitarile la care a fost supusa persoana Voastra, în importanta demnitate pe care o ocupati în cadrul Bisericii, au fost mult prea obositoare. De ce nu V-ati gândit la o retragere, pentru meditatie si refacere, într-una dintre minunatele manastiri catolice de prin vreun colt mai îndepartat de lume. Îndraznesc chiar sa cred ca însusi Suveranul Pontif, la aflarea - si sunt sigur ca va afla! - neplacutei vesti despre trufia Sfintiei Voastre va va sugera ceva asemanator. Iar daca nu o va face Sfântul Parinte vor trebui s-o faca autoritatile Statului român. Repet, pentru a ma face înteles mai bine: pentru ca Statul român este un stat laic, suveran si care nu poate admite ca un membru al unei organizatii, fie ea si Biserica Apostolica Romana, sa se amestece în treburile interne, mai mult sa aduca ofense grave autoritatii de stat. Daca suntem sau nu de acord, noi, mirenii, adica civilii Î.P.S. Voastra, cu politica interna, cu ceea ce se petrece în statul nostru este treaba noastra, nu a Î.P.S. Voastre !

Monseniore,
Când Sfântul Parinte Ioan Paul al II-lea a venit în România a fost o mare bucurie pentru toti oamenii care stiu ce reprezenta ideea ecumenismului promovata de marea personalitate care a fost Marele Pontif. Acum, când Î.P.S. Voastra s-a pronuntat cum s-a pronuntat, îmi dau seama ca nu întotdeauna Creatorul îsi ofera harurile cele mai de pret si pentru cei care-l slujesc. Ma gândesc aici la harul întelepciunii care ar trebui, cel putin teoretic, sa vina odata cu vârsta. Iar daca întelepciunea nu este dublata si de cunoastere, mai ales în cazul unor înalte fete bisericesti, nu se va ajunge, niciodata, sa se mute din loc muntii. Nici macar cu profunda credinta. Ca sa nu mai vorbesc de cazuri în care credinta e oarba, habotnica si agresiva.

În ceea ce ma priveste Monseniore, ca român greco-catolic din Ardeal nu pot decât sa constat ca ati avut nefericita ocazie de a ne pune, pe noi, înca o data într-o situatie cel putin penibila.

Prof. Iancu Motu, istoric21 oct.2006 Cluj

Concluziile Comisiei Istorico-juridice instituite de statul romån in perioada interbelica

Deputatul Aurelian Pavelescu, vicepresedinte PNT: Se incearca constituirea unui stat confesional

Gardianul: De cand ati inceput sa fiti preocupat de Statusul Romano-Catolic Ardelean?
- Aurelian Pavelescu: Am inceput sa studiez problema Statusului Romano-Catolic in urma cu un an, dupa ce am fost sesizat de clujeni. Inca de atunci am dat si primele semnale de ingrijorare in presa si am avertizat Autoritatea Nationala pentru Restituiri. Mi-am continuat cercetarile in conditii anevoioase, documentatia fiind greu accesibila. Intre timp am provocat si am sustinut dezbaterea publica in alte doua cazuri, la fel de spinoase: problema Fundatiei Ortodoxe Gojdu si problema Catedralei Catolice Sf. Iosif din Bucuresti. Este de notorietate sustinerea mea fata de cele doua chestiuni, acordul privind Fundatia Gojdu fiind aprobat de Parlament in beneficiul Bisericii Ortodoxe, iar demersurile politice privind Catedrala Sf. Iosif fiind incununate de succes prin reactiile facvorabile ale Parlamentului, dar si ale lui Hans Gert Pattering, seful crestin-democratilor din PPE, precum si al lui Dominique De Villepin, primul-ministru francez. Am amintit aceste lucruri pentru a dovedi ca nu abordez chestiunea Statusului Romano-Catolic de pe pozitia unui partizanat religios, ci exclusiv de pe pozitii juridice.

- Ce baza juridica are existenta Statusului Romano-Catolic?
- Concluziile mele cu privire la Statusul Romano-Catolic si revendicarile Bisericii Romano-Catolice din Transilvania sunt clare: Statusul Romano-Catolic nu a fost niciodata proprietar al respectivelor imobile revendicate, detinand provizoriu un drept de administrare. Totodata, nici nu poate pretinde un alt fel de drept. In acest sens invoc hotararile judecatoresti definitive ale mai multor instante din Transilvania (Cluj si Sibiu) din perioada interbelica care nu au fost pana astazi anulate de alte hotarari judecatoresti si care stabilesc ca proprietatea asupra imobilelor din centrul Clujului apartine statului roman in calitate de stat succesor, potrivit Tratatului de la Trianon, 1920.

Aceleasi hotarari stabilesc fara dubiu ca Statusul Romano-Catolic nu a avut personalitate juridica. Pe de alta parte, ma refer la concluziile Comisiei istorico-juridice infiintate de stat in perioada interbelica din care au facut parte specialisti in drept, romano-catolici, greco-catolici si ortodocsi, concluziile fiind redactate de cea mai mare autoritate juridica a Romaniei din toate timpurile, Istrate Micescu.

- IPS Robu invoca, in afirmatiile sale privind Statusul Romano-Catolic, legile feudale, Aprobatele si Compilatele, Concordatul din 1927, Acordul de la Roma din 1932...

- Sunt surprins de afirmatiile Monseniorului Robu deoarece inainte de toate, aceste acte normative sunt de mult timp abrogate in totul, fiind juridic inexistente. Concordatul si Acordul de la Roma au fost desfiintate expres prin Decretul 151/1948 in conditiile in care n-au fost niciodata puse in aplicare de statul roman, chiar in perioada unei aparente validitati, cele doua acorduri fiind contestate de autoritatile statului pana in 1948, cand au fost denuntate numai formal.

- Nu credeti ca Biserica Romano-Catolica va spune ca Decretul 151 este unul comunist?
- Incercarea de a duce problema pe taram politic este evidenta, dar actul de denuntare din punct de vedere juridic nu poate fi pus in discutie si nici nu a fost contestat vreodata dupa 1990 de Vatican, care nu sustine existenta Concordatului in prezent.

De altfel, Constitutia Romaniei din 1991 si cea actuala stabilesc in mod clar, potrivit art. 29 si art. 73, ca regimul general al cultelor si organizarea acestora se stabilesc numai prin lege votata de Parlament, iar nu prin acorduri externe, cum este Concordatul incheiat cu Vaticanul.

- Cum calificati sustinerile IPS Robu de natura juridica?
- Facand referire la Concordat, Monseniorul Robu se asaza in afara Constitutiei si a ordinii de drept, orice demers juridic realizat in temeiul Concordatului sau Acordului de la Roma fiind lovit de nulitatea absoluta si urmand a fi desfiintate de statul roman in orice moment.

- Cum s-a ajuns in aceasta situatie, s-au incalcat Constitutia si ordinea de drept?
- Este vorba, in opinia mea, de demersuri frauduloase, statul roman fiind indus in eroare in mod sistematic, putandu-se vorbi de o adevarata conspiratie. Spre exemplu, este de-a dreptul revoltator ca un judecator de la Mc. Ciuc a pronuntat o hotarare intemeindu-se pe Concordat si pe Acord, cu toate ca acestea au fost abrogate expres acum 60 de ani si sunt interzise prin Constitutie.

- Considerati ca toate demersurile, inclusiv hotararea de la Mc. Ciuc, fac parte dintr-un plan anume?
- Sunt convins ca da, finalitatea acestui plan fiind aceea de infiintare a unui adevarat stat confesional constituit in Cluj, in aria teritoriala a centrului istoric care este revendicat, pe formele statului feudal, bazat pe dreptul de proprietate care devine un drept teritorial. Este posibil ca aceasta actiune sa fie conjugata cu efortul UDMR de a obtine pentru comunitatea maghiara o autonomie teritoriala. Acest stat confesional si feudal maghiar apare ca un stat paralel cu statul roman, constituit pe legi feudale si abrogate. Invoca, ca argument, revendicarea de catre Biserica Catolica maghiara, care s-a substituit Statusului Romano-Catolic, a sute de imobile asezate compact in centrul Clujului.

- Cum s-a ajuns la o asemenea dimensiune a fraudei, daca ii putem spune asa?
- Nu stiu daca este vorba de complicitate sau incompetenta din partea statului roman si nici nu mai conteaza, dar statul roman are o imensa vinovatie incepand cu autoritatile centrale, locale si serviciile secrete.

- In acest context, cum calificati declaratiile Arhiepiscopului Ioan Robu?
- Apreciez declaratiile Monseniorului Robu ca neputand fi tratate drept o simpla gafa, asa cum am fi tentati sa intelegem. Actiunile juridice, sistematice si elaborate desfasurate pe o perioada indelungata de Arhiepiscopia de la Alba Iulia, dovedesc ca Monseniorul Robu se plaseaza in mod constient pe pozitii revizioniste si etniciste maghiare, pozitii exprimate in plan politic si de Gyorgy Frunda, Marko Bela sau Jozsef Csapo. Imi pare nespus de rau ca Monseniorul Robu s-a lasat antrenat in acest joc care nu are nici o legatura cu dorintele comunitatii credinciosilor romano-catolici din Romania si nici cu politica Vaticanului de deschidere ecumenica. Sunt absolut convins ca proiectul unui stat confesional etnic cu centrul la Cluj este o fantasma pusa in aplicare de cercuri politice ecumenice si ecleziastice interne, in traditia feudala din Transilvania, de autonomie fata de Vatican, dar si fata de Coroana imperiala habsburgica.

- Sunteti deputat. Chiar nu faceti nimic in acest sens, din pozitia dvs. de parlamentar?
- Voi interpela in zilele urmatoare Ministerul de Interne, Ministerul Culturii si Cultelor si voi cere Nuntiaturii de la Bucuresti pozitia fata de sustinerile Monseniorului Robu, iar pe de alta parte voi solicita institutiilor statului sa puna capat acestor actiuni indreptate impotriva ordinii de drept si a Constitutiei.

- Cum credeti ca vor reactiona credinciosii romano-catolici si celelalte culte?
- Potrivit semnalelor pe care le am, comunitatea romano-catolica a fost la randul ei socata de declaratiile Monseniorului Robu. In cea mai delicata situatie, insa, se afla comunitatea greco-catolica, care a contribuit esential la infaptuirea Marii Uniri de la 1918 si care este adanc legata de ideea unitatilor romanilor, fiind purtatoarea unei traditii de secole de lupta pentru unitate si de inimaginabile sacrificii. Legati de Roma prin ierarhie, greco-catolicii sunt pur si simplu bulversati de situatie, Monseniorul Robu punandu-i intr-un fel sa aleaga intre Romania si o buna relatie cu romano-catolicii. Este necesara interventia ferma si urgenta a Vaticanului pentru clarificarea problemei.

- Ati fost varful de lance in sprijinirea Bisericii Romano-Ctolice si, personal, al Monseniorului Ioan Robu in chestiunea Catedralei Sf. Iosif. Va considerati dezamagit sau tradat?

- M-am implicat si ma voi implica intotdeauna in cauze pe care le consider juste, iar cauza Catedralei Sf. Iosif este o cauza justa. Am sprijinit catedrala si comunitatea catolica si nu am nici un regret ca am colaborat cu Monseniorul Robu, care a avut o prestatie ireprosabila. Il voi sustine in continuare in aceasta problema.

Totusi, nu pot sa nu-i transmit dezamagirea ca s-a asezat pe o pozitie radical anti-romaneasca in chestiunea Statusului Romano-Catolic, negand cel mai mare eveniment din istoria noastra, Marea Unire de la 1918.

- Cum si-ar putea spala pacatele Ioan Robu fata de istoria Romaniei?
- Ii solicit arhiepiscopului sa consulte juristi si istorici impartiali din Romania si din strainatate in chestiunea Trianonului si a Marii Uniri, precum si in problemele constitutionale si sa aiba curajul sa recunoasca ca a gresit, atat in fata romanilor, cat si in fata Bisericii Catolice, pe care o respect cu sinceritate.

Lista cladirilor revendicate in Cluj de Arhiepiscopia Romano-Catolica de Alba Iulia
Str. O. Petrovici nr. 5 – Liceul de muzica “S. Toduta”;
Str. O. Petrovici nr. 3;
Str. V. Deleu nr. 2-4 – Liceul de muzica “S. Toduta”;
Str. Fagului nr. 1-17;
Str. Fagului nr. 1;
Str. Decebal nr. 8;
Piata Mihai Viteazul nr. 9 vechi;
Piata Mihai Viteazul nr. 9 A vechi;
Str. Universitatii nr. 11;
Str. Universitatii nr. 7-9 – Kogalniceanu nr. 2 – Universitatea “Babes Bolyai”;
Str. Universitatii nr. 10;
Str. Berariei nr. 8
Str. Govora nr. 15 (azi str. Scolii nr. 35);
Str. Brutarilor nr. 22;
Str. E. Grigorescu nr. 37-39 – Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului, Centrul de plasament Prichindel;
Str. Avram Iancu nr. 17;
Str. Avram Iancu nr. 13-15 – Partial Liceul de coregrafie;
Str. E. Eacovita nr. 16;
Str. Iuliu Maniu nr. 1-3 Piata Unirii nr. 30;
Str. Iuliu Maniu nr. 4;
Str. Kogalniceanu nr. 2 – Liceul Romano-Catolic;
Str. Kogalniceanu nr. 7 – Biblioteca O. Goga;
Str. Kogalniceanu nr. 1 – Universitatea Babes-Bolyai;
Str. Manastur nr. 8;
Str. Manastur nr. 10;
Str. Manastur nr. 14;
Str. Manastur nr. 16;
Str. Manastur nr. 18;
Piata Unirii nr. 15 – Scoala Bob;
Piata Unirii nr. 16;
Piata Unirii nr. 29 – Hotel Melody;
Str. Bolyai nr. 7;
Str. Primaverii nr. 10 (fost Lingurarilor);
Calea Floresti nr. 1;
Str. Salciilor nr. 15;
Str. Donath nr. 184 (fost 160);
Str. Cosbuc nr. 1 – Scoala ajutatoare nr. 1;
Str. Pasteur nr. 1 – Clinica neurologie, psihiatrie;
Str. Pasteur nr. 41 – Ciresilor nr. 19;
Str. Crisan nr. 25;
Str. Horea nr. 31 – Facultatea de Litere Universitatea Babes Bolyai;
Bd. 21 decembrie 1989 nr. 32;
Bd. 21 Decembrie 1989 nr. 75;
Bd. 21 Decembrie 1989 nr. 126-132;
Bd. 21 Decembrie 1989 nr. 136-138 – Camin de batrani;
Str. Memorandum nr. 9;
Str. Emil Isac nr. 19 – Liceul economic;
Str. Dragalina nr. 5;
Str. Maramuresului nr. 189;
Str. Maramuresului nr. 187;
Piata Marasti nr. 2-4;
Teren Dupa Hoia;
Teren Dupa Hoia
Teren La Vale nr. 4;
Teren str. Uliului (Vulturului);
Teren La Dealul Stelutei;
Teren Drum la Dealul Stelutei;
Teren La fata din Valea Chintaului;
Casa si teren La Dealul Stelutei;
Teren La Dealul Stelutei;
Teren La Fata de la Coada Telacului;
Teren Colonia Breaza;
Teren La Pietroasa;
Teren La Miriste;
Teren str. Dobrogei nr. 53-63;
Teren la Gela;
Teren la Dosul de la Coada Teleacului;
Teren la Dosul de la Valea Chintaului;
Teren la Valea Treia



(608 afișări)

 

Link-uri înrudite

· Alte știri din sursa
Gardianul

· Alte știri de la Manuela Golea,Viorel


Azi: Cea mai citită știre din sursa Gardianul:

Deputatul Aurelian Pavelescu: «Robu sa ceara scuze romanilor si Bisericii Catolice» | Autentificare/Creare cont | 0 comentarii
Comentariile aparțin autorilor. Nu suntem responsabili pentru conținutul acestora.
Page created in 0.65503716468811 seconds.