Miercuri, 08 August 2007 - 05:26 AM Aleg.RO: Partea întunecata a Parlamentului

Publicat de: ---

Gândul 8 .08.2007

Intreaga activitate a senatorilor si deputatilor se desfasoara la lumina. Dar legislativul are si o parte întunecata, ascunsa bine de ochii publicului, fara de care activitatea parlamentara ar intra în blocaj. Deciziile de care depind cei 469 de demnitari se iau în subterane, la 15 metri sub nivelul zero al Palatului Parlamentului, de catre numai 100 de oameni. Ei sunt „alesii” care robotesc zi si noapte prin beciurile palatului, avand grija ca demnitarii sa aiba aer, apa si electricitate la discretie. Cei mai încercati sunt baietii din centrala de ventilatie, care trebuie sa sufle prin conducte turbioni de aer proaspat si racoros, pentru ca altfel „Mintile se încing si-atunci aoleuuu! ce urla beneficiarii din sala”, explica Dinu Zamfirescu, inginer coordonator al centralei. Cel mai greu e cand sunt sedintele camerelor reunite. Atunci „trebuie sa luam masuri din timp, pentru ca în sala de plen este lume multa, caldura, transpiratie, umiditate ridicata si stres mare, ca sunt legi mai importante”.

Desi megacentrala de ventilatie întinsa pe 3000 m? poate debita 50.000 metri cubi de aer proaspat pe ora, este nevoie de minim 12 ore pentru ca aerul din sala de plen sa devina suportabil. Pentru ca noaptea usile salilor sunt sigilate, dimineata, la ora 7, cand i se permite accesul în sala de plen, inginerul Zamfirescu verifica daca temperatura se încadreaza în parametrii recomandati: 23-24 de grade. Dupa ce rasufla usurat, începe „circul zilnic, în care toti ne saboteaza, fiindca noi asupra salii nu avem nici o putere”. Primele inculpate sunt îngrijitoarele care „la prima ora aprind luminile si tin usile deschise sa faca curat, si degeaba introducem aerul racit, ca se face circulatie naturala si aerul rece se pierde pe coridoare. Apoi intra în scena jurnalistii, cu care de reportaj, cabluri, care nu mai permit usilor sa se închida”. In final se-aduna deputatii cu alaiul lor de musafiri „care mai intra, ies si de regula uita usile deschise”.

Daca mai e si canicula afara, atunci sala începe sa se încinga si „fereasca Dumnezeu sa se ajunga la 27-28 de grade, ca am pus-o! Foarte greu reusesti s-o mai cobori la 23-24 de grade, avand în vedere inertia zidurilor salii, care sunt placate cu stucatura din lemn si tesaturi care tin caldura, afara de faptul ca sunt lampadarele cu sute de becuri care încalzesc sala si mai mult”. Atunci suna alarma în subsol, sub forma de tarait de telefon: „De obicei nu mai mult de cateva zeci de telefoane pe zi”, în care parlamentarii panicati de conspiratii reclama ca sunt boicotati: „Un deputat sau senator mai solid, mai nervos sau mai agitat, ne suna: „Domne, ce-i caldura asta? Mai dati drumul la ventilatie. Peste cateva minute, suntem reclamati de vreun parlamentar friguros, „care sta într-o zona unde sufla aerul mai tare, ca introducerea aerului se face pe jos, pe sub scaune. Ne ia: „Am probleme cu încheieturile si mi-e frig la

picioare. E prea rece în sala. Sa mai oprim ventilatia”. Noi le explicam: „Fratilor, daca oprim ventilatia acuma, 2-3 ore nu mai facem nimic, ca se încalzeste aerul pe tubulatura. Ce putem face e sa încercam sa mai reducem din parametri ca sa-i multumim pe toti. Si uite asa trec si iarna, si vara”. Alteori, baietii de la ventilatie si-i pun în cap pe maharii ai mari: „Acum cateva zile, un modul de comunicare cu calculatorul mi-a facut figuri. Era chiar la cabinetul domnului Vacaroiu. Eu am venit la 7, stiam de problema si am rezolvat-o. Cand m-am reîntors în subsol, subofiterul de la usa lui domn Vacaroiu m-a anuntat ca a dat sefa de cabinet telefon sa dam drumul la ventilatie ca vine domn presedinte si n-are aer proaspat. Dar ventilatia mergea de cu seara. O oprisem eu de 10 minute pana am schimbat modulul. Dar a simtit ea ca nu baga aer, fiindca atunci cand merge ventilatia se umfla perdelele” si s-a speriat probabil ca domnul Vacaroiu a fost neglijat. Inginerul Zamfirescu a observat ca, în rest, parlamentarii-s niste gentilomi, care au deprins rapid principiul separarii puterilor în stat si nu-si baga nasul în treaba lor: „Niciodata, vreun parlamentar n-a pus piciorul la subsol, în centrala de ventilatie. Doar presedintele comisiei de receptie a centralei, domnul Berceanu, s-a interesat de noi. Dar dansul n-a participat decat o singura data la receptia partiala. Bine, nu aici. Dansul nici acum nu stie unde e centrala”.

Subsolurile adapostesc si punctele de alimentare cu electricitate ale Palatului Parlamentului, niste încaperi tapetate cu scheme si leduri, de unde se monitorizeaza în permanenta ca demnitarii sa fie tot timpul luminati de cele aproape 100.000 de becuri din palat. Consumul este pe masura: „N-a depasit niciodata 1,2 Megawati pe zi”, explica Dumitru Musa, sef serviciu la directia tehnica, convins ca vinovate sunt „lampadarele care ajung sa aiba si 700 de becuri unul”. Vestea buna e ca aproape 30% dintre becuri s-au înlocuit cu halogeni economicosi. Numai ca, paradoxal, de cand s-au pus halogeni, consumul a crescut, deoarece „becurile economice nu se mai ard”, stand aprinse mai mult timp. Nici cu agentul termic nu-i de glumit, consumul celor 469 de senatori si deputati, împreuna cu alaiurile lor, fiind acoperit de „cea mai mare centrala termica din Europa de sud-est”, care produce 28-30 gigacalorii pe ora. Pentru necunoscatori, Dumitru Musa traduce: „Punctul asta termic poate sa încalzeasca întreg cartierul Titan”. Iar cu apa rece consumata într-o zi „s-ar putea alimenta în jur de 200.000 de persoane”. Acestea „sunt consumuri echilibrate”, un pic depasite vara, din cauza ca se mai uda si florile si apa rece e si un agent al ventilatiei. „Centrala de ventilatie înghite cam 5.000 m? de apa pe zi care, din cauza ca instalatia de refolosire a apei nu functioneaza, cand se-ncalzeste la 30 de grade se duce la canal, ca n-o mai poti s-o duci în instalatia de racire”. Un alt factor care duce la cresterea consumului de apa rece pe timpul verii sunt parlamentarii, care beau mai multa apa vara decat iarna. Bineînteles, nu de la robinet, ci minerala, din sticla, însa „se duc mai des la wc si trag apa mai des”.

Cei 180 de oameni care fac functional Palatul Parlamentului, din care numai 100 sunt cu surubelnita si cu cheia în mana, sunt coplesiti de beneficii: „Ne dam si noi mari ca lucram la Camera Deputatilor. O data am pus pe masina un ecuson din ala de acces, si cand am parcat-o în fata blocului era sa-mi sparga masina un doctor, care l-a vazut si s-a aprins: ?Fir-ati ai naibii cu parlamentul vostru cu tot?. El e doctor în medicina, a facut studii în Canada si Franta si, exasperat de Parlament si de parlamentari, s-a luat de mine. Dar noi suntem angajati civili. Suntem ultimii oameni, folositi la carat de covoare, mobilier, apa din toate canalele si moloz”.


(383 afișări)

 

Link-uri înrudite

· Alte știri din sursa
Gândul

· Alte știri de la ---


Azi: Cea mai citită știre din sursa Gândul:

Partea întunecata a Parlamentului | Autentificare/Creare cont | 0 comentarii
Comentariile aparțin autorilor. Nu suntem responsabili pentru conținutul acestora.
Page created in 0.55764889717102 seconds.