Luni, 07 Iulie 2008 - 05:43 AM Aleg.RO: PD-L trece de la populari la populisti

Publicat de: ---

Sfin PD-L trece de la populari la populisti 04/07/2008 de Florin Rusu Dupa ce a parasit Internationala Socialista pentru PPE, partidul lui Traian Basescu a schimbat din nou doctrina, sustinând cu patos interventionismul statului în economie .
Sondajele arata ca scorul excelent (cel mai mare din istoria sa postrevolutionara) obtinut de PNL are la baza percep-tia românilor ca liberalii, si nu PSD-ul, au marit pensiile. Preluând din zbor ideea, PD-L a facut o noua jonglerie, trecând de la doctrina populara la cea populista: dupa ce s-au opus anul trecut cresterii pensiilor, acum le vor majorate anticipat.
PD-L, sustinut de presedintele Basescu, a fost partidul care s-a opus majorarii pensiilor de anul trecut. Motivul oficial - îngrijorarea fata de situatia macroeconomica a României. Motivul real: nota de plata a cresterii veniturilor pensionarilor sosea abia în 2009, când PD-L credea ca va veni la putere.
În prezent, democrat-liberalii cer atât cresterea salariului minim pe economie la 575 de lei (în timp ce guvernul liberal refuza sa ofere 540 lei promisi la începutul anului), cât si majorarea punctului de pensie de la 37,5 la 45% din salariul mediu de la 1 august, si nu de la 1 ianuarie 2009. Ba, mai mult, pluseaza solicitând ajutoare pentru energie si promit reducerea cotei unice în cazul în care ajung la putere. Oare ce a produs schimbarea?
Iar pledoaria interventionista a PD-L este exprimata chiar de fostul liberal Theodor Stolojan. „Aceste cresteri ale preturilor la energie si alimente nu sunt temporare. În consecinta, prin politicile publice, statul trebuie sa faciliteze aceasta ajustare la noile realitati determinate de economia mondiala“. Cu alte cuvinte, piata nu poate rezolva aceste probleme, este necesar sa intervina statul!
Mai mult ca sigur ca rezultatele alegerilor locale au zdruncinat semnificativ încrederea democrat-liberalilor ca vor guverna singuri. Ei joaca acum de fapt la doua capete. Dupa ce au vazut ca PNL a evitat soarta PNTCD de a deveni partid extraparlamentar prin încapatânarea de a majora pensiile cu orice pret, preiau tactica electorala a lui Tariceanu, în încercarea de a deturna catre ei cât se poate din electoratul liberalilor. Iar în cazul în care rezultatul scrutinului din toamna nu le va fi favorabil, împovareaza viitorul guvern, pentru a-i face viata grea.
Ce-i drept, nici pesedistii, nici conservatorii nu au fost zgârciti: vor un salariu minim mai mare decât cel oferit de PD-L (640 lei), TVA de 5% la alimente de baza si noi subventii pentru producatorii agricoli. Constiente ca accizele la produsele petroliere sunt o sursa importanta de venit a statului, niciunul dintre partide nu cere micsorarea acestora pentru a atenua scumpirea carburantilor.

Basescu, brat la brat cu Tariceanu
Total surprinzator, cele mai realiste pozitii au fost adoptate de presedinte si de premier, care pâna acum ne-au delectat cu certuri si populism. Presedintele Basescu a solicitat reprezentantilor Guvernului un set de masuri care sa se adreseze populatiei sarace, fara a afecta însa obiectivul reducerii inflatiei. În opinia sa, trebuie evitata tentatia, atât de catre Guvern, cât si de catre partidele parlamentare, de a raspunde prin solutii populiste, care ar avea ca rezultat direct punerea suplimentara în pericol a economiei nationale si a perspectivelor acesteia pe termen mediu si lung. „Îmi permit sa apreciez ca pozitia exprimata de presedintele Basescu, prin care a facut un apel la o atitudine ponderata (...) este salutara. Ramâne ca partenerii sociali, sindicatele, patronatele sa fie de acord cu acest punct de vedere si sa întelegem ca este spre binele general“, a declarat, la rândul sau, Tariceanu. Paradoxal, dupa ce a câstigat puncte electorale considerabile pe mâna unor masuri populiste, premierul pare decis sa pozeze în victima luptei cu sindicatele si cu partidele, prezentându-se drept unul dintre putinii aparatori ai stabilitatii economice.

Salariul minim - arma angajatilor cu venituri mari
Dar n-ar putea oare politicienii sa ne salveze de efectele cresterilor de preturi fara ca populatia sa suporte costurile? Pâna la urma, situatia e simpla: avem o inflatie de 8,5%, cu perspective de 9,5% în iulie, tot ce ar trebui sa faca politicienii ar fi sa majoreze pensiile si salariile cu un procent mai mare si totul s-ar rezolva. Macar cresterea salariului minim la 540 lei. Mai ales ca n-ar avea nici macar impact bugetar, daca ar fi sa ne luam dupa sindicalisti. „Din punctul de vedere al fondului de salarii, impactul este zero. Impactul exista pe buget, datorita faptului ca sunt înca 43 de legaturi între diferitele ajutoare sociale sau indemnizatii sociale, sau mecanisme sociale, care sunt legate prin diferite acte normative de salariul minim pe economie. În total, estimatul pe urmatoarele 6 luni ar fi un impact de aproximativ 100 de milioane de lei“, a declarat Bogdan Hosu, presedintele Cartel Alfa. Ajutoarele se refera la somaj si la alte indemnizatii existente în pachetele salariale. În acest moment, exista aproximativ 1,2 milioane de persoane încadrate în intervalul salarial 500-580 lei, sustine presedintele Cartel Alfa. Ministrul economiei si finantelor, Varujan Vosganian, e de alta parere si afirma ca, potrivit evaluarilor MEF, doar 2-3% din populatia activa are salariul minim pe economie. Vosganian sustine ca în spatele solicitarilor privind cresterea salariului minim pe economie se afla interesele angajatilor cu salarii mari, argumentând ca nivelul salarial al angajatilor cu studii superioare e legat de cel al salariului minim. „Dezbaterea pe salariul minim pe economie, desi aparent pare o discutie legata de persoanele cu salarii reduse, se adreseaza de fapt persoanelor cu salarii relativ mai mari“, afirma Vosganian. Ce a uitat sa ne precizeze ministrul este ca aceasta schema este valabila pentru institutiile si companiile de stat.

Guvernul controleaza oferta... de bani
Totusi, chiar nu se poate majora salariul minim si punctul de pensie? Doar asta a facut cabinetul Tariceanu anul trecut. Si a avut succes... cel putin în alegeri. „Foarte multi lideri politici s-au grabit sa arate cu degetul catre Guvern, ca responsabil pentru cresterea preturilor. În orice tara libera, cu economie de piata, Guvernul nu controleaza preturile, preturile sunt stabilite de legea cererii si ofertei”, a declarat premierul. Într-un punct are sigur dreptate: preturile sunt stabilite de cerere si oferta... de bunuri, dar si de bani. Cererea de bunuri este alimentata de oferta de bani. Iar oferta de bani se hraneste din bugetul public. În octombrie 2007, „Saptamâna Financiara” prezenta un scenariu putin agreat de guvernanti, într-un articol intitulat „Bugetul - ultima creatie lirica a Guvernului”. Se atragea atentia ca indicatorul cel mai discutabil luat în calcul în buget pentru 2008 ramâne rata anuala a inflatiei: 3,8% (în mai 2008 era 8,46%?!). Articolul avertiza ca nu mai avem de-a face cu un puseu inflationist, ci ca am intrat deja pe o spirala preturi-salarii. La acea vreme, toata lumea arata cu degetul spre seceta, nu numai guvernantii, ci si analistii si producatorii. Numai ca seceta am avut si în alti ani si dracul n-a fost atât de negru. În momentul în care s-a anuntat majorarea pensiilor, de pe pozitii macroeconomice, guvernatorul Isarescu sustinea ca, „atâta vreme cåt bugetul asigurarilor sociale va avea surplus sau un deficit mic, nu avem probleme“. Numai ca, de pe pozitii microeconomice, lucrurile par putin diferite. Pretul de echilibru - agregat al econometristilor de la Banca Nationala - nu se potriveste cu al pietei pentru ca în realitate acesta este rezultatul anticiparii de catre antreprenori a evolutiei pe viitor a cererii si ofertei. Majorarea pensiilor, dublata de cea a salariilor pun o presiune directa pe pretul alimentelor, produse preferate ale pensionarilor alaturi de energie. Dorind, cum este logic, sa-si maximizeze profitul si anticipând o crestere a cererii în urma majorarii pensiilor si salariilor din septembrie, comerciantii de alimente au saltat preturile. A urmat o noua majorare a pensiilor în noiembrie, apoi alta în ianuarie. Salariile, în special cele ale bugetarilor, au crescut la rândul lor. „Exista riscul intrarii într-o spirala inflationista, pe baza anticipatiilor atât ale antreprenorilor, cât si ale populatiei, care va dori sa fie protejata prin salarii mai mari. Lefurile mai mari înseamna si credite si pensii mai mari, acestea fiind legate de salariul mediu brut pe economie, deci de o crestere a cererii. Iesirea din cercul vicios se poate amâna la nesfârsit”, era concluzia SFin. Si astfel, „masurile menite sa atenueze socul cresterii preturilor, mai ales la nivelul persoanelor celor mai defavorizate” luate de guvernul Tariceanu s-au întors tocmai împotriva celor pe care voia sa-i protejeze.

Guvernul - o gaura neagra, nu un vulcan
Involuntar, premierul a confirmat acuzele celorlalti politicieni, potrivit carora Guvernul este responsabil pentru majorarea preturilor. „În aprilie 2008, fata de aceeasi perioada a anului trecut, câstigul salarial mediu brut a crescut cu 24,9%. Sunt însa domenii în care câstigurile au înregistrat cresteri si mai mari: învatamântul - 42,4%, cercetarea si dezvoltarea sau domeniul IT - 36%, sanatatea si asistenta sociala - 31,6%. În acest fel, veniturile reale pe ansamblul economiei au avut o crestere de 14%, însa sunt diferente. În învatamânt cresterea reala este de 29,5%, în domeniul sanatatii - 20,1% (toate domeniile campioane la majorari sunt cele de stat - sic!). În domeniul pensiilor, pensia medie de asigurari sociale a crescut de la 364 lei la 563 de lei, ceea ce înseamna un procent de 54,7%. Pensia pentru agricultori a însemnat o crestere de 79%, de la 140 lei la 240 lei”, s-a laudat premierul. Numai ca toate aceste sume reprezinta un exces de lichiditate aruncat pe piata. Iar excesul de oferta de bani alimenteaza excesul de cerere de bunuri. De aici pâna la inflatie nu mai e decât un pas, cu atât mai mult cu cât exista exces de cerere mai ales în domeniul energiei si produselor alimentare si pe pietele externe. Dar dupa ce principii face Guvernul majorarile în sectoarele de stat? Criteriul pietei, cel al productivitatii este inaccesibil statului, neexistând preturi, decât impuse, pentru serviciile sale. Un act normativ calculeaza productivitatea în cazul societatilor patronate de stat nu în termeni monetari, ci în unitati fizice - probabil în cantitatea de hârtii plimbate de colo-colo prin institutii. În domeniul privat, lucrurile sunt mult mai simple. În cazul Vulcan SA, care tocmai a împlinit 100 de ani de existenta, salariile au fost majorate cu 30% în 2007 si cu alte 23 de procente pe 1 ianuarie 2008. În plus, presedintele Vulcan, Peter Eisenkolb, le-a promis salariatilor ca în lunile iulie, august si septembrie vor putea beneficia de bonusuri de 10% din salariu daca vor mentine nivelul productiei la cel din luna iunie. Dar care sunt bazele economice pentru care în domeniul privat se pot acorda astfel de majorari de salarii? O crestere a cifrei de afaceri a Vulcan SA cu 30% în 2007, dublata de o majorare a productivitatii cu 10% numai pe primul trimestru al acestui an. În plus, pâna în 2010, ca urmare a cererii în crestere de utilaje si echipamente folosite în industria energetica, determinata de preturile în ascensiune ale energiei la nivel mondial, Vulcan estimeaza ca 70% din productie va fi exportata. Cum poate statul sa calculeze productivitatea functionarilor sai în absenta acestor indicatori monetari de productivitate nimeni nu poate sti. Poate ca anticipeaza o extindere a activitatii sale în economie cu 30% în detrimentul celei private. Si poate ca, prin intermediul inflatiei provocate de autoritati, va determina exportul a 70% din forta de munca autohtona în strainatate pâna în 2010.


(260 afișări)

 

Link-uri înrudite

· Alte știri din sursa
Săptămâna Financiară

· Alte știri de la ---


Azi: Cea mai citită știre din sursa Săptămâna Financiară:

PD-L trece de la populari la populisti | Autentificare/Creare cont | 0 comentarii
Comentariile aparțin autorilor. Nu suntem responsabili pentru conținutul acestora.
Page created in 0.51309180259705 seconds.