Marți, 25 Noiembrie 2008 - 04:57 AM Aleg.RO: Conferință de presă a Președintelui Traian Băsescu

Publicat de: ---

AMOS News <IMG style="WIDTH: 137px; HEIGHT: 101px" height=250 hspace=10 src="http://emaramures.ro/userfiles/Image/Foto%20Romania/Presedintie/Traian-Basescu.jpg" width=192 align=left>Președintele României, Traian Băsescu, a susținut luni, 24 octombrie a.c., la Palatul Cotroceni, o conferință de presă pe teme de actualitate. Vă prezentăm integral textul conferinței: 
 
“Bună seara,

Am observat că deplasările mele în țară au stârnit oarecare controverse - o fi, n-o fi campanie, ce-o fi? - și vreau să vă spun oficial că nu este vorba de niciun fel de campanie. Ar fi fost absolut nejustificat ca, într-un moment în care se prefigurează tot mai clar efecte ale crizei pentru economia românească și pentru forța de muncă angajată în economia românească, Președintele să stea la Cotroceni și să aștepte să vadă ce spun ziariștii sau politicienii aflați în campanie.

 De asemenea, vă pot spune că am experiența discuțiilor cu reprezentanți ai industriei și pot să vă spun că, de regulă, problemele ridicate vizează, de cele mai multe ori, probleme de fiscalitate sau probleme de modificări de legi, și de prea puține ori problematica aplicată a unei mari societăți sau alta. Din acest motiv, m-am deplasat într-un număr mare de societăți, și voi continua să fac acest lucru, până când noul guvern va fi instalat, să îi pot preda portofoliul de informații și de puncte de vedere, în așa fel încât programul de guvernare pe care îl va aproba Parlamentul să fie unul mai puțin teoretic și să fie un program care, într-adevăr, să poată ajuta economia românească, să diminueze impactul crizei economice globale, criză economică ce are ca efect criza financiară.

Deci, suntem într-o criză economică la nivel global, generată de criza financiară. În societățile în care m-am deplasat am constatat că sunt trei tipuri de probleme: una, și cea mai importantă, este piața, problema piețelor externe și interne, care s-au contractat urmare a diminuării cererii. Sigur, diminuarea cererii este efect al crizei financiare care nu mai finanțează nici consumul de pe piețele externe și nici consumul de pe piețele interne. O a doua mare problemă este legată de finanțarea producției, deci și cei care au comenzi au dificultăți tot mai mari în a-și finanța producția, și cea de-a treia problemă este legată de nivelul scăzut al calificării forței de muncă ce se angajează în toate societățile, fără excepție, indiferent că discutăm de Sidex Galați, de Șantierul Naval din Galați, din Mangalia sau din Constanța, de Nokia sau de Combinatul Siderurgic de la Câmpia Turzii. Peste tot, problema slabei calificări a forței de muncă, ce a venit în ultimii ani, este una din problemele pe care le ridică managerii. Sigur că, în discuțiile cu managerii societăților, discuții care s-au făcut, de regulă, împreună cu sindicatele, s-au evidențiat și soluții.

Spre exemplu, pentru Combinatul Siderurgic Galați este esențial ca șantierele navale să continue executarea contractelor pe care le au. Vă enumăr problemele și, pe urmă, o să dezvolt câteva din ele. Pentru industria chimică, cu Societatea fanion "Azomureș", esențial este ca agricultura să contracteze îngrășăminte chimice pentru anul viitor. Pentru “Dacia” Pitești, măsurile le-ați văzut deja. În urma discuțiilor cu managementul, au fost două măsuri de urgență, având în vedere că, după informațiile pe care mi le-au dat cei din conducerea “Dacia” Pitești, în ultimele șase luni au intrat 1,2 milioane mașini second hand, soluțiile pe care managementul de la Dacia; Pitești le-a văzut au fost: scutirea de taxa de primă înmatriculare și redistribuirea cotelor neconsumate de pe alte tipuri de autoturisme - pentru că toate mărcile au avut alocată o anumită cotă, aceste lucru s-au făcut. Sau la Oltchim Râmnicu-Vâlcea - marea problemă, dincolo de restricționarea pieței, era furnizarea de etilenă de la Arpechim Pitești, companie care ține de OMV-Petrom. Am discutat, ca și în cazul “Dacia”, cu premierul, deja procedura de transfer către “Olchim” Râmnicu-Vâlcea a instalației de etilenă de la Arpechim s-a declanșat. Din câte am înțeles, astăzi, Consiliul de Administrație de la Oltchim Râmnicu-Vâlcea a și aprobat preluarea instalației de etilenă și polipropilenă.

De unde am tras concluziile legate de fiannțare ca fiind esențiale? Spre exemplu, la șantierele navale sunt acoperite cu contracte confirmate și după declanșarea crizei, până - funcție de șantier - până în anii 2012 la 2014. Șantierele navale au produse nave cu ciclu lung de producție. Dacă navele în execuție, și care trebuie livrate în prima parte a anului viitor, au finanțarea asigurată, navele ce urmează să înceapă a fi construite din primăvara anului viitor nu mai au finanțarea de producție asigurată. Deci, finanțarea producției șantierelor navale este esențială, pentru ca, la anul, în primavară, să înceapă debitarea tablei pentru a executa comenzile și, implicit, să poată să dea comenzi la "Sidex" Galați. Aceste lucruri au rezolvări. Din acest motiv, avem Exim Bank, aici discutăm de producție de export, iar guvernul trebuie să ia măsuri ca Exim Bank să fie suficient de capitalizat pentru a putea finanța producția, în mod deosebit la unitățile care au ciclu de producție lung, valabil și pentru "1 Mai" Ploiești. Probleme de producție, atâta timp cât au contracte, ar fi păcat să împiedicăm aceste companii să-și deruleze contractele și, implicit, să păstreze forța de muncă.

La Azomureș, acolo unde e o chestiune de piață, cheia menținerii în funcțiune a combinatului – în condițiile în care piața externă s-a contractat foarte puternic - este ca asociațiile producătorilor agricoli, în negociere cu combinatul, să stabilească o cantitate de îngrășăminte necesară agriculturii românești în anul viitor și s-o plătească din subvenția pe care agricultura o primește la hectar. Am convingerea că avem nevoie de producție mai mare, utilizarea îngrășămintelor de la Azomureș și din restul industriei chimice românești, dacă se face în cotele stabilite de Uniunea Europeană, nu afectează calitatea de produs agricol ecologic. În ceea ce privește Educația, constat că ceea ce până acum susțineam teoretic, în baza raportului Comisiei Prezidențiale pentru Analiza Sistemului de Educație, se manifestă extrem de dur la nivelul companiilor. Tinerii angajați sunt, în cea mai mare parte a lor, inapți să execute activități de calitate, fie că este vorba de șantiere navale, repet, fie că este vorba de combinate chimice sau de combinate siderurgice sau de societăți constructoare de mașini.

Din acest motiv și productivitatea este foarte scăzută, iar procesul de pregătire profesională este unul care, prin ultimele decizii, dincolo de reforma inițiată la sfârșitul anilor 90, care au adus sistemul de educație în această situație, dar dincolo de erorile de așa-zisă reformare a educației românești în momentul de față, cu banii europeni, pregătirea profesională a salariaților o fac firme acreditate care n-au nicio legătură cu marile companii, care nu au posibilitatea să-i pregătească din punct de vedere practic pe sudorii pentru șantierele navale, pe chimiștii din societățile chimice, pe cei care sunt angajați în sistemul de societăți care sunt implicate în construcții de mașini - nu mai vorbim de cei care sunt angajați în electronică, în tehnologie de vârf. Practica actuală trebuie discutată, dacă este cumva o condiție a Uniunii Europene, trebuie discutată și reorientată către societățile comerciale mari din România, în așa fel încât programul de pregătire profesională să fie adaptat în mod direct nevoilor pe care societățile din economia românească le au.

Am mai observat în cursul acestor deplasări la agenții economici mari, în general toate companiile aveau în jur de trei mii de salariați, altele și mai mult, un parteneriat între managment și sindicat, un parteneriat care începe să se înfiripe, și un parteneriat care am recomandat să fie una din soluțiile de supraviețuire a societăților - în momentul de față, patroni și sindicate au ca interes major menținerea locurilor de muncă. Aceasta este prioritatea zero. Se vorbește despre posibilitatea prăbușirii investițiilor - am văzut promovată această idee. Nu cred în ea, și ea mi-a fost confirmată ca fiind neadevărată chiar la companiile pe care le-am vizitat. La Ford Craiova nu se pune problema reducerii vitezei investiției. În a doua parte a anului viitor, Fordul va scoate primele mașini de la Craiova. De asemenea, nu se reduce programul investițional nici la Azomureș – investitorul străin, acționarul majoritar își continuă programul de investiții, de modernizare a combinatului.

Cel mai impresionant mi s-a părut Șantierul Naval Mangalia, unde a fost declanșat un program de investiții de aproape 200 de milioane de dolari. Deci, ceea ce eu am văzut direct în economie, și voi continua să mă deplasez în mari societăți, contrazice, parte, din previziuni. Aș spune, și nu văd de ce nu aș face-o public, sigur, acționarul majoritar de la Șantierul Naval Mangalia, care în momentul de față este al patrulea constructor de nave din Europa, a declanșat un program investițional extrem de vast, pentru a mări capacitatea șantierului, în așa fel încât să facă față unui program de contractări în continuare pentru după anul 2013. Greutatea realizării investiției cade pe partenerul coreean, care deține 51%, față de 49% din societate, cât deține AVAS. Este o soluție mult mai ieftină, de a asigura lichidități șantierului pentru a realiza această investiție, care face din Șantierul Naval Mangalia cel mai mare șantier naval din Europa, dacă investiția se realizează, și ea a început. Dar, dincolo de creditul pe care îl asigură partea coreeană, managmentul românesc, managementul este românesc, propune o altă variantă care mi se pare de luat în considerație, și anume o mărire de capital, de câte 100 milioane dolari a fiecărei părți, menținându-se proporția, 51-49, sigur, cu această diferență de două procente, dar o mărire de capital care, cumulat, să dea 200 demilioane de dolari, ceea ce în raport cu costul ridicat al creditelor, ar da o perspectivă extrem de favorabilă Șantierului Naval Mangalia.

Vă pot spune că, în momentul de față, s-a contractat o macara de 1.200 de tone, care se aduce din Statele Unite, pentru ca în Docul Uscat nr. 2 să se poată angaja și construcții de nave de foarte mare tonaj, prin transformarea Docului de Reparații în doc de construcții noi. V-am dat aceste câteva elemente ca să vă conving că oamenii din economie, din marile societăți nu și-au oprit proiectele, că îndrăznesc să privească viitorul și, un lucru pe care l-am auzit și este extrem de adevărat, ei spun, managerii, că marii câștigători ai acestei crize globale vor fi aceia care la încheierea crizei vor fi pregătiți să furnizeze producție de cea mai bună calitate piețelor. Și aș trage concluzia că sunt și crize care la capătul lor pot să nu te aducă vlăguit dacă se face o politică inteligentă, ci pot să te aducă extrem de bine pregătit pentru relansarea piețelor, pentru depășirea crizei. La Combinatul siderurgic din Turda, una din marile probleme care mi-au fost ridicate a fost legată tot de piața internă și, într-adevăr, acest combinat poate avea producția asigurată la un nivel acceptabil, ca de altfel și Combinatul Siderurgic Galați pe seama industriei navale, dacă se relansează programul construcției de locuințe și programul de dezvoltare a infrastructurii.

Cred că și unul și altul stau în puterea unei politici guvernamentale să declanșeze aceste politici, care oricum sunt destul de anunțate și de partidele aflate în campanie electorală. De asemenea, o soluție foarte bună pentru a angaja constructorii care nu mai sunt implicați în mari proiecte imobiliare este lansarea unui program de termoizolare a blocurilor. O să-mi spuneți, "bine, domnule Președinte, e ușor de spus construcții de locuințe, dar de unde?". Vă pot spune că în momentul de față sunt două bănci comerciale extrem de deschise să continue programele de construcții de locuințe, vă pot spune că în ultimele două luni foarte multe dosare de credit la aceste două bănci și probabil un ușor suport,repet, un ușor suport al guvernului ar cataliza lansarea unui program de construcții de locuințe. Sigur, nu vorbim de construcții de vile monumentale. Vorbim de construcții de locuințe pentru tinere familii care au capacitatea să câștige bani, nu foarte mulți, dar sunt două bănci, cărora li se poate alătura și CEC-ul și care pot lansa programe de construcții de locuințe. Deci cele două bănci despre care vă vorbesc sunt bănci care de două luni deschid foarte multe dosare de finanțare construcții de locuințe, nu locuințe de lux.

De asemenea, programele de infrastructură, încep să devin relativ optimist cel puțin în două segmente. Programele de infrastructură cu bani europeni - este Ministerul Mediului care are deja nouă, repet, nouă proiecte aprobate de Comisia Europeană dintre care patru se află în procedură de licitație. Cele nouă proiecte cumulează circa un miliard de euro. Deci încă în primăvară cel puțin patru din aceste proiecte pot fi în execuție și ele cumulează aproape o jumătate de miliard de euro, bani nerambursabili. De asemenea, în ceea ce privește programele de autostrăzi, un proiect este în evaluare la Comsia Europeană. Să sperăm că foarte curând Comisia Europeană va aproba proiectul. Este vorba de primul tronson al autostrăzii de pe Coridorul 4 Paneuropean, Nădlac-Timișoara, de fapt, în funcție de unde ești, timișorenii spun Nădlac-Timișoara, arădenii spun Nădlac-Arad; proiectul trece printre ele și vor fi legate cu câte o bretea ambele orașe, deci primii 60 de kilometri, precum și proiectul pentru câteva centuri de municipii, parte a viitoarei autostrăzi de pe Coridorul 4. Și aici sumele se apropie de o jumătate de miliard, care va putea fi pus la dispoziție de Uniunea Europeană la anul.

De asemenea, astăzi am aprobat memorandumul prin care Banca Europeană de Investiții pune la dispoziția României un miliard de euro, bani care vor fi utilizați pentru cofinanțarea proiectelor cu finanțare europeană: cele de mediu, cele de infrastructură și IMM-urile. Aș spune că o măsură care ar putea fi luată de un guvern imediat după instalare, dincolo de capitalizarea suficientă a EximBank-ului, care să asigure finanțarea pentru societățile care exportă, o măsură care ar fi extrem de utilă într-o perioadă relativ dificilă ar fi garantarea riscului de export, lucru care nu contravene niciunei reguli europene și nu afectează ideea de ajutor de stat, nu se încadrează la ajutor de stat. Ce înseamnă asta? Foarte multe societăți trebuie să-și assume riscul valutar, poate să contracteze producția, fie că e producție care se realizează în termen scurt sau pe termen mediu și lung la o rată de schimb leu-euro, leu-dolar și până la încasarea banilor sau până la livrarea producției, cursul de schimb să-l ducă pe exportator în pierdere și atunci se poate lua măsura de garantare a riscului de export, a riscului ratei de schimb.

Sigur, aici societatea are confortul că în cazul în care moneda națională se apreciază între timp, guvernul îi plătește diferența de la cursul din ziua contractării sau de la cursul la care s-a contractat exportul până la cursul din ziua încasării. Aici poate fi influență favorabilă sau nefavorabilă. Rămâne de discutat cu agenții economici dacă acceptă atunci când câștigă din curs să dea guvernului măcar o parte din ce au câștigat, dacă guvernul totuși își asumă riscurile în cazul unei aprecieri a monedei naționale pentru mărfuri exportate. Sigur, în tot acest pachet care, repet - eu v-am dat elemente care să arate că un program guvernamental nu se poate limita la a spune "reducem sau creștem TVA-ul sau CAS-ul", pentru că poți să reduci CAS-ul, el se reduce; dacă nu luăm măsurile care trebuie, pentru ca marile societăți comerciale să continue să producă, CAS-ul se reduce la zero, pentru că șomerii nu mai plătesc CAS și ai făcut zero CAS-ul. Și vă rog să înțelegeți foarte bine că nu sunt în contradicție cu nicio măsură, ba consider că măsurile Guvernului au fost bune, dar fondul problemei nu este acum, pentru marii agenți economici, în reducerea cu două procente a TVA-ului sau a CAS-ului.

Fondul problemei este legat de asigurarea unei piețe interne minimale care să mențină producția în asigurarea finanțării producției, pentru că nimeni nu are bani din profit ca să facă producție, care se încasează la 30 de zile, și calificarea personalului, calificarea eficientă a personalului. Poate că aceste perioade de reducere de producție, dacă adaptăm rapid sistemul de calificare a personalului la criză, această perioadă de reducere de producție poate fi utilizată în creșterea nivelului de pregătire profesională a salariaților pe domenii, a salariaților din societățile mari. Acum o să mă întrebați, domnule Președinte... Și dacă nu mă întrebați o să vă provoc eu să mă întrebați, "dar 70% din PIB-ul României, după cum se spune la toate televizoarele, este produs de IMM-uri. Ce ați căutat dumneavoastră în întreprinderile mari?". Păi, am căutat următorul lucru: cel puțin 50% din IMM-uri sunt dependente, sunt furnizori pentru marii agenți economici din România. Eu nu spun că acest lucru este bun sau rău, este o realitate a economiei noastre. 50% din IMM-uri din România sunt dependente, sunt furnizori pentru marile societăți comerciale, care și-au externalizat la vremea restructurărilor foarte multe din activitățile interne.

Dacă o societate mare, cum este Sidex Galați, cum este Dacia Pitești, cum este Șantierul Naval Mangalia, am greșit, aceștia sunt în plină producție, sau cum este Combinatul Siderurgic de la Câmpia Turzii, poate să reziste o perioadă îndelungată menținându-și forța de muncă, societățile mici, furnizorii pentru aceste mari unități nu rezistă nici o lună. De aceea menținerea în funcțiune a marilor societăți comerciale este esențială și pentru multe din IMM-uri. De aceea m-am dus în întreprinderile mari, pentru că ele au efect de antrenare pentru foarte multe locuri de muncă din întreprinderi mici și mijlocii. Foarte mulți spun că nu avem o direcție și vreau să vă contrazic, vreau să-îi contrazic public pe toți cei care spun România nu are un plan, nu are un program. Vreau să vedeți documentul, se numește Planul național de dezvoltare 2007-2013. Este documentul finanțat de Uniunea Europeană, este planul de dezvoltare al României până în 2013, iar banii pe care îi primim de la Uniunea Europeană pentru agricultură, pentru infrastructură, pentru educație, pentru mediu sunt bani care se primesc atâta timp cât respectăm acest angajament de dezvoltare.

Vă pot spune că, urmare a crizei la nivel european, se ia în discuție o adaptare a Planului național de dezvoltare. Deci, țările care consideră că, urmare a crizei, s-au schimbat prioritățile sau au apărut și ale priorități, pot începe cu Comisia Europeană discuțiile legate de ajustarea Planului național de dezvoltare. Ce înseamnă acest lucru? Și eu vă dau un exemplu dintre cele pe care chiar le-am menționat mai înainte, nu vreau să epuizez toate zonele în care România își poate concentra forța de muncă disponibilă, dar am vorbit de termoizolarea blocurilor. Deci, în situații de crize este bine să facem lucruri utile. Dincolo de dezvoltare de IMM-uri, finanțare IMM-uri, dincolo de construcții de locuințe, dincolo de dezvoltarea infrastructurilor, termoizolarea blocurilor în România poate fi o soluție de antrenare a constructorilor care nu au de lucru, urmare a stopării marilor proiecte imobiliare. În planul național de dezvoltare nu este finanțare pentru un astfel de program și atunci ceea ce ar avea de făcut România ar fi să înceapă negocierile cu Comisia Europeană să decidă de la ce capitole se reduc sumele alocate în favoarea programului de izolare termică a blocurilor.

Eu cred că poate fi unul din cele mai eficiente programe, pentru că ar reduce consumurile energetice pe locuințe, chiar dacă acum au scăzut prețurile la hirdocarburi, dar este esențial să ne diminuăm cosumurile energetice. Dacă în industrie aceste procese au început, în consumul casnic am făcut zero în ultimii ani și a fost lăsat strict la latitudinea proprietarilor. Cred că în situație de criză, pe de o parte, am antrena forță de muncă, pe de altă parte, am genera programe care ar duce la reducerea consumurilor energetice. Acestea ar fi câteva lucruri pe care eu le-am înțeles în urma discuțiilor cu managerii și cu sindicatele din societăți. Vă pot spune că a fost o singură societate la care nu m-am întâlnit nici cu liderii sindicali, dintr-o neînțelegere de program. Ei erau la o întrunire a federației din care făceau parte, în rest, în toate societățile discuția a fost "sindicat și administrație". Aș spune că această criză economică globală afectează România, dar avem soluții să facem ca efectele crizei să fie diminuate, în România. Ne trebuie un guvern eficient și o administrație eficientă, în general. Trebuie să reglementăm tot ce trebuie de reglementat, tot ce înseamnă birocrație excesivă.

Sute de avize, sute de autorizații. Controalele se pot face și în execuție. Sigur, unul din obiectivele pe care eu voi dori să îl obțin, în discuțiile cu cel ce va fi desemant pentru funcția de Premier, va fi legat de continuarea reformelor. Reforma administrației și în mod deosebit chestiune vitală: reforma sistemului de educație și a sistemului de sănătate. Deci, sistemele de finanțare pe care România le are la dispoziție, bani europeni nerambursabili, banii de la Banca Europeană de Investiții. Repet, astăzi am aprobat memorandumul ca guvernul să semneze un accord de finanțare cu un miliard de euro. Deci, avem bani să lansăm programele care să angreneze forță de muncă, programele de infrastructură, programele de mediu, programele de dezvoltare a IMM-urilor în mediul rural, pentru a valorifica producția agricolă acolo, programele de construcții de locuințe, programele de izolare termică a blocurilor, dacă le vom cere Uniunii Europene, deci avem bani să ne dezvoltăm, dar nu avem dreptul, ca sub scuza crizei, să oprim programele de reformă în România: educație, sănătate, administrație.

De asemenea, guvernul care se instalează, care se va instala, sper eu, până la Crăciun, va trebui să vină cu o nouă concepție bugetară, o concepție specifică crizei, care înseamnă economisirea banului public în sistemul public, și nu intru în detalii ce înseamnă economisirea banului public în sistemul public. Aș vrea să mai fac o ultimă observație legată de criză. Am văzut apologeți ai stângii țipând: "Iată colapsul capitalismului! Să venim noi, comunismul, să punem lucrurile la punct". Socialismul biruitor, care ne-a lăsat vreo 50 de ani în urmă, cred că este una din marile erori și sigur, apologeții economiei de stat și ai societății controlate și-au găsit un moment prielnic să se manifeste. Este o eroare, mi-aș permite să spun și îi rog pe economiști să mă scuze dacă eu greșesc și pe dumneavoastră vă rog să mă scuzați dacă eu greșesc, nu sunt un economist, sunt doar un inginer. Aș face observația că această criză financiară cu efecte în economia globală nu este decât o reacție a forțelor pieței la pierderea controlului și la desprinderea de realitate. Am vrut să cheltuim infinit mai mult decât aveam, nu vorbesc de români, deși și noi trebuie să fim atenți, dar lumea a vrut să cheltuiască infinit mai mult decât producea.

Sistemului bancar i-a convenit și a creat tot soiul de produse toxice în care, de fapt, nu se mai plimbau bani, ci se plimbau informații pe calculatoare și s-a ajuns la colapsul sistemului financiar, cu efectele pe care le vedeți. Un sistem financiar căruia piața i-a aplicat o corecție dură și acum o omenire întreagă a venit cu picioarele pe pământ. Poate a fost șansa noastră că n-am apucat să ne înfruptăm foarte mult din produsele toxice ale sistemului bancar, poate, și nu vreau să fiu judecat greșit. Dacă aprecierile mele sunt eronate, îmi cer scuze cu anticipație, dar mă uit ca inginerul, deci nu ca economistul. În ultimii zece ani a fabricat lumea asta la miliardari, fără nicio bază reală în producție sau în servicii, pur și simplu li s-au umflat averile, fără să facă nimic. Nicio societate nu poate justifica creșterea averii numai pentru că există. Lista de miliardari, mi-aduc aminte când eram mai tănâr, era lista celor mai mari milionari din lume și erau vreo câțiva milionari. Acum ai o listă cât o carte de telefon cu miliardari, fără ca PIB-ul lumii să fi crescut în aceeași măsură. Iată că această criză le-a adus averile la valoarea lor reală.

Eu cred că aici a funcționat piața, forțele pieței care ne-au adus în realitate. Și în România se ajunsese la o nebunie și eu sper din tot sufletul ca prețurile la pământuri, la case să vină în valorile lor reale, pentru că aceasta este una din cauzele pentru care foarte mulți oameni care muncesc nu-și pot cumăra o casă cu două camere, un apartament cu o cameră, o garsonieră. Ajunsesem la prețuri exorbitante și nejustificate decât de o așa-zisă cerere artificială, care o luase, practic, înaintea pieței. Prețurile la care se ajunsese nu mai țineau cont chiar de piață, de faptul că erau foarte mulți oameni care aveau nevoie de casă, puteau să o plătească dacă avea un preț rezonabil, dar la prețurile aberante la care se ajunsese și în România, nu au putut face față acestor aberații. Iată că au venit forțele economiei de piață care așază lucrurile pe făgaș normal. Aici o să vă spun un lucru, o poveste. Cred că am plictisit pe toată lumea cu povestea asta, dar cred că merită spusă.

Știți, casa pe care am construit-o la Săucești, da? Este un proiect tip, standard, care s-a executat și în celelalte județe, proiectul de 62 de metri pătrați. Și voi spune acest lucru exact pentru a-i ajuta pe cei care vor o casă, să știe cât costă materialele de construcțiie la o casă. Cei 62 de metri pătrați, care au însemnat două camere, bucătărie, baie, hol, acoperiș, geamuri termopan, ușă modernă, etanșă, casă tencuită, instalație electrică făcută, becurile puse și pornite, baie, boiler pentru încălzirea casei, tot ce este într-o casă de 62 de metri pătrați - costul a fost 26.000 de lei. Vă rog să împărțiți 26.000 de lei la 62 - nu este prețul pământului, deci vorbesc de materialele de construcție, cu o casă tencuită, văruită, izolată termic, bună de intrat în ea - 26 de mii de RONi. Pentru că în cont aveam 30.500, am și mobilat-o. Era acel cont rămas de la campania de la referendum. Deci, acesta este prețul real la materialele de construcții și, atenție, fiecare material, de fapt, am pus un constructor să-mi spună lista de materiale și cantități pentru o casă de 62 de metri pătrați. Mi-a dat lista, s-au cumpărat, pe persoană fizică, toate facturile sunt pe numele meu, din magazine. Deci, nu en-gros, nu prin licitație, nu prin nimic.
Sigur, la oraș intră prețul pământului, prețul zonei, toate au un cost. Dar vreau să știți cât costă în mod real materialele pentru o casă, fără manoperă-manopera a fost sponsorizară. 26.000 RONI pentru 62 de metri pătrați, casă perfect echipată. Și, poate, dezvoltatorii imobiliari se gândesc, nu spune nimeni să vândă în București case la acest preț, dar poate se gândesc că, dacă vor să iasă din impas, trebuie să vină cu prețurile la nivelul real și au o mare piață în zona tinerelor familii și a tinerilor absolvenți. Dacă vor să-și relanseze afacerea, s-o facă cu profituri puțin mai mici. M-am băgat într-un subiect pentru care voi fi profund criticat, dar era păcat să nu se știe public cât costă materialele pentru o casă, materiale de calitate acceptabilă pentru o casă de 62 de metri pătrați.

Sorina Matei, Antena 3: Ne lăsați și pe noi să punem câteva întrebări?

Președintele Traian Băsescu: Da. De fapt, erați mai nerăbdătoare să puneți întrebările, decât să vedeți conferința de presă, nu?

Sorina Matei, Antena 3: Da. Colegii mei de la "Economic" de la Antena 1, au obținut niște date de la Registrul Comerțului privind insolvența comercianților în perioada 2007 și în perioada 2008. Deci, este vorba de firmele care au dat faliment. Și această statistică arată că în acest an au dat cu 81,5% mai multe firme, decât anul trecut, au dat faliment, iar cele mai multe situații se alfă în Botoșani și în Vrancea. În cele două județe de patru ori mai mult, decât anul trecut, au dat faliment. Ce comentariu aveți dumneavoastră, pentru că, cred că este vorba de IMM-urile de care vorbeați.

Președintele Traian Băsescu: Nu numai. Aduceți-vă aminte că toți discutam înainte de intrarea în Uniunea Europeană, numai că memoria noastră e selctivă, înainte de intrarea în Uniunea Europeană toți spuneam că întreprinderile mici și mijlocii sau întreprinderile mari care nu sunt competitive vor da faliment. 2007 l-au mai trecut cum l-au trecut, probabil cu dificultăți, și în 2008 au clacat. Și vor mai claca și altele, cele care nu s-au adaptat la o producție, la un produs de calitate. Deci, nu este neapărat efectul crizei. Toți disctuam că economia românească nu este încă suficient de performantă pentru a absorbi șocul intrării în Uniunea Europeană. Acum, avem rezultatele. Nu exclud posibilitatea ca, parte din aceste societăți, să fi fost afectate, dacă e vorba de falimente, în ultimele două luni să fi fost afectate de lipsa de finanțare, deci chiar de criza financiară globală. Dar ce este înainte de declanșarea crizei, reprezintă pur și simplu efectul neadaptării la realitățile pieții de după intrarea în Uniunea Europeană, când ori n-au mai avut desfacere pe piața internă, ca urmare a intrării pe piața românească a unor produse din Uniunea Europeană, care aveau calitate mai bună și preț similar, ori altele sunt motivele. Dar, în mod cert, era previzibilă, a fost discutată și prognozată încetarea activității unui mare număr de societăți care nu se adaptează concurenței din interiorul Uniunii Europene.

Sorina Matei, Antena 3: Și ce veți face?

Președintele Traian Băsescu: Deci - atenție - că nu sunt chiar guverul, și nu eu fac, face Guvernul măsurile sociale. Avem o legislație destul de acoperitoare, din acest punct de vedere, se plătește șomaj timp de șase luni sau nouă luni, nu știu exact, sau în funcție de zona de unde provine. Însă, aici mai trebuie spus un lucru. Discutăm de șomaj. Este un lucru care, din punctul meu de vedere, este cel mai important, în momentul de față, pentru că păstrarea locurilor de muncă este esențială, pentru a avea un echilibru social rezonabil. Sigur că nu se va reuși păstrarea tuturor locurilor de muncă. Parte din ele se vor pierde, se vor crea altele, nu sunt convins că se va ajunge, în 2009 -2010, la un echilibru între locurile de muncă ce se vor crea și locurile de muncă ce o să dispară, ca urmare a incapacității societăților de a face față competiției în Uniunea Europeană și ca urmare a efectelor crizei. Dar, constat că în momentul de față sunt 18 mii de locuri de muncă disponibile pe care nu le ocupă nimeni, 18 mii. Am să vă mai spun, spre exemplu, la Șantierul Naval Mangalia, tot din lipsă de forță de muncă, sunt 400 de muncitori chinezi și circa 300 de muncitori pakistanezi și filipinezi. Șantierul Naval Constanța are déjà circa 300 de muncitori chinezi angajați, și managmentul șantierului cere aprobare pentru încă 200 de muncitori chinezi, pentru că nu au forță de muncă să-și realizeze contractele. Probabil că și în România va trebui să învățăm să fim puțin flexibili. Dacă am fost strungar, pot să mă duc frezor într-un șantier naval, dacă se cer frezori, mă duc, mă recalific într-un curs de recalificare și mă duc frezor. Dacă am lucrat, știu eu, la Secția de sculărie la nu știu ce întreprindere de construcții mașini și mi-am pierdut locul de muncă, mă duc, mă calific, mă fac sudor și mă duc în șantierul naval.
Deci, capitalismul, economia de piață trebuie să ne învețe că nu întotdeauna locul de muncă vine după noi, ne mai ducem și noi după locul de muncă. Poate sunt calificat ca maistru și mi-am pierdut locul de muncă și mi se oferă pentru un timp un post de muncitor necalificat. Nu-i nici o rușine să câștigi bani muncind. Nu-i nici o rușine. Deci, trebuie să ne flexibilizăm puțin în ceea ce privește exigențele noastre față de locul de muncă. Dacă știu să fac strungărie, nu înseamnă că toată viața această meserie îmi va garanta un loc de muncă. Și dacă mi se cere să învăț să fiu sudor, mă duc, mă calific și mă angajez ca sudor. Deci, sunt lucruri pe care trebuie să le învățăm. Fac parte din realitățile unei economii de piață. În orice caz, pentru a concluziona, personal rămân un adept fără rezerve al economiei de piață. Nu cred în teoriile pe care le lansează propovăduitorii economiei de stat, i-ați văzut - doar dacă n-ați citit tot ce e în presă. Eu, pe sintezele de presă, îi văd. Iar economia de piață este singura soluție pentru o dezvoltare rapidă și consistentă. Deci, poveștile cu “să ne întoarcem la centralism și la dirijism” nu mai sunt de actualitate, nu numai în România, ci în toată lumea. Vă rog.

Oana Sultănoiu, Realitatea TV: Ne-ați spus că deocamdată această criză economică nu ne-a afectat încă foarte tare. Astăzi, Agenția de Rating Moody’s vine însă cu o previziune destul de sumbră, spune că România va intra în recesiune în 2009. Credeți că este o viziune realistă?

Președintele Traian Băsescu: Cred că este cea mai corectă previziune pe care o agenție de rating a făcut-o că România are riscul de a intra în recesiune. N-am să intru în nu știu ce detalii. Recesiune înseamnă să avem un Produs Intern Brut în 2009 mai mic decât cel din 2008, deci să avem o așa-numită dezvoltare negativă. Dar, trebuie citit tot ce a spus Moody’s acolo, pentru că Moody’s a atenționat: dar nu a scăzut ratingul României. La ce se referă Moody’s în mod deosebit? Pe o reducere a producției în România, pe o scădere a creșterii economice, riscăm să avem, nu riscăm, în mod cert vom avea încasări mai mici la bugetul de stat. Și atunci Moody’s ne avertizează: atenție ce faceți cu bugetul, pentru că dacă vă mențineți cheltuielile publice, cheltuielile cu aparatul birocratic, cu administrația la același nivel, riscați să ajungeți la un deficit foarte mare și implicit să intrați în recesiune. Nu vă scădem rating-ul de țară pentru că, vă dau o traducere, sigur, pe înțelesul tuturor, pentru că avem speranța că atunci când veți discuta bugetul, veți ține cont de faptul că nu mai puteți face tot atâtea cheltuieli publice ca și anul trecut. Deci trebuie să fie un buget care să reflecte realitatea României. Și eu cred că putem construi un buget care să mențină România în deficitul de 3%, conform criteriilor de la Mastrich, respectându-ne în același timp toate angajamentele asumate până acum. Dar avem destule zone în care cheltuielile pot fi reduse.

Tomiță Petcu, PRO TV: Aplicarea de către noul guvern, domnule Președinte, a măsurilor pe care le-ați prezentat astăzi e o condiție pentru desemnarea noului Premier?

Președintele Traian Băsescu: Sunt mult mai multe măsuri care tebuiesc luate. Deci eu am exemplificat, am vrut doar să dau confortul că există soluții. Sigur că vor fi subiecte în discuție înainte de desemnare, iar dacă va avea dubii, îl voi ruga să viziteze aceste societăți, dar înainte de desemnare, categoric, înainte de desemnare. Dacă are alte soluții, acestea sunt soluții pe care nu neapărat le-am imaginat eu, doar le-am consolidat puțin, sunt soluții care vin chiar din industrie.

Tomiță Petcu, Pro TV: Ați luat în calcul și varianta desemnării unei persoane care să nu facă parte din niciun partid politic, un tehnocrat?

Președintele Traian Băsescu: Nu am în vedere o asemenea soluție acum, nu am în vedere. Sunt dintre politicienii care suțin că guvernarea, mai ales în momente de dificultate economică, trebuie asumată de politicieni, pentru că de asta se zbat să ajungă la guvernare. Deci, responsabilitatea trecerii prin perioada de afectare a României și a românilor de criza globală, trebuie să aparțină politicienilor și nu poate fi pusă în spatele unui tehnocrat.

Anca Simina, Evenimentul Zilei: Domnule Președinte ați vorbit aici de o serie de măsuri, ați spus de asemenea că nu credeți în economia de stat...

Președintele Traian Băsescu: Nu.

Anca Simina, Evenimentul Zilei: În regulă. Pornind de la aceste lucruri și de la concluziile pe care le-ați tras după acest turneu prin țară...

Președintele Traian Băsescu: Pe care-l voi continua, adică vă previn că voi continua să merg în societăți.

Anca Simina, Evenimentul Zilei: Și cu noul Premier?

Președintele Traian Băsescu: O, măcar să fie noul Premier, să meargă el. Da.

Anca Simina, Evenimentul Zilei: Vă întreb care credeți că ar fi soluția pentru următorii patru ani? Aplicarea unui program de guvernare de dreapta, exclusiv, aplicarea unui program de guvernarea de stânga sau poate o combinație, adică un guvern de uniune națională?

Președintele Traian Băsescu: Doamnă, noi avem aici ceva care nu ne dă banii dacă nu-l respectăm. Acest program este un program adaptat României, discutat, și a fost baza în care România a obținut bugetul alocat, 32 de miliarde până în 2013. Deci, niciun guvern care vine nu poate ieși din limitele angajamentelor asumate. De fapt, asta este o traducere a celor opt programe operaționale sectoriale care vizează reducerea ecalajului dintre România și țările dezvoltate. Deci, dacă acest program -Programul național de dezvoltare - este de dreapta sau de stânga, îmi este foarte greu să vă spun. Eu cred că este un program total adaptat priorităților României de la momentul intrării în Uniunea Europeană. Dacă s-au schimbat prioritățile, va trebui să le ajustăm. Dar veți vedea că, aici nu vreau să facem o lectură, dar măcar un sfert de pagină v-aș fi citit, în care să vedeți că toate prioritățile despre care vorbim sunt aici: educație, cercetare, sănătate, dezvoltare infrastructuri, mediu, toate sunt aici. Despre educație se vorbește cel mai mult, de școli profesionale, de calificare. Dar dacă acest program poate fi dus mai bine cu măsuri de dreapta, eu sunt convins. Deci, dincolo de programul pe care trebuie să-l realizăm până în 2013 și pe care guvernul 2008-2012 trebuie să execute o bucată din el, o bună bucată din el, am convingerea că măsurile generale de dreapta vor fi cele care vor stimula aplicarea acestui program. Vor crea resursă financiară și competențe care să-l pună în aplicare cu maximă eficiență.

Anca Simina, Evenimentul zilei: Și dacă mai permiteți o întrebare. Dacă tot vorbim de Uniunea Europeană, săptămâna trecută ați avut o întâlnire cu ambasadorii statelor din Uniunea Europeană la București. Ne puteți spune dacă există îngrijorări în cancelariile europene cu privire la situația din România și dacă pe lista acestor îngrijorări se află situația economică și chiar schimbarea posibilă de putere de după 30 noiembrie?

Președintele Traian Băsescu: Nu. Întâlnirile cu ambasadorii nu au ca rol să exprime îngrijorările cancelariilor statelor membre ale Uniunii Europene către Președinte, ci întâlnirile cu ambasadorii au rolul de a trasmite mesajele președintelui României către cancelariile Uniunii Europene și, în același timp, de a familiariza ambasadorii cu parte din problematica internă. Deci, nu este un moment în care ambasadorii să exprime îngrijorările cancelariilor lor, și toți șefii de stat așa procedează, este modul de a-ți preveni partenerii și a fost unul dintre obiectivele mele principale de a-mi preveni partenerii de la viitorul Consiliu European, cu privire la abordările noastre legate de criză. V-aș aduce aminte că pe 26 noiembrie, din însărcinarea ultimului Consiliu European ordinar, deci nu cel extraordinar din 7 noiembrie, ci a Consiliului din 15-16 octombrie, pe 26 noiembrie, președintele Comisiei Europene trebuie să prezinte un program la nivelul Uniunii, un program anticriză la nivelul Uniunii. Sigur, măsurile principale vor fi cele de la nivel național, dar așteptăm acest program, iar eu am vrut să transmit mesaje care vizează interesele României, cu suficient timp înainte,pentru a nu surprinde în Consiliu și a genera o situație de blocaj. Deci, Președinția și celelalte cancelarii sunt prevenite asupra pozițiilor pe care le va avea România în decembrie, pe tema crizei economice, la nivel european. Pentru asta se utilizează întâlnirile cu ambasadorii. Sigur că există și lucruri de interes asupra cărora se manifestă întrebările domniilor lor și, în măsura în care ești competent să răspunzi, răspunzi. Dar invitația a fost de la mine către ambasadori, deci eu am avut ceva de transmis.

Lavinia Dimancea, Jurnalul Național: Vorbeați mai devreme de măsurile de dreapta, și în legătură cu acest lucru aș vrea să vă întreb următorul lucru. Care este, în opinia dumneavoastră, profilul premierului cel mai potrivit, care să conducă un guvern care să ia toate acele măsuri de care ne-ați vorbit dumneavoastră în această seară? Să fie tehnocrat, finanțist, economist, dumneavoastră să ne spuneți.

Președintele Traian Băsescu: Doamnă. Dumneavoastră sunteți profilul ideal pentru viitorul Prim-ministru, având în vedere publicația de la care veniți.

Lavinia Dimancea, Jurnalul Național: Aștept un răspuns.

Președintele Traian Băsescu: Nu. Deci, n-aș vrea să vă dau ocazia să continuați să speculați pe tema viitorului Prim-ministru. Ce trebuie să fiți convinși însă este că voi respecta Constituția, voi consulta partidele și nu voi ezita să afirm preferința mea.

Lavinia Dimancea, Jurnalul Național: Dar puteți să ne lămuriți acea poveste cu emisarii, de care a vorbit domnul Geoană, că ați trimis emisarii, că...

Președintele Traian Băsescu: Doamnă, să spună emisarul.

Lavinia Dimancea, Jurnalul Național: Păi domnul Geoană nu i-a spus...

Președintele Traian Băsescu: Deci, n-are nicio legătură. Hai, să nu coborâm o conferință de presă a președintelui Românei la nivel de bârfe, ce se spune, ce se aude. E o rugămine pe care aș vrea să...

Irina Chiroiu, Ziua: Două întrebări dacă îmi permiteți.

Irina Chiroiu, Ziua: În primul rând m-ar interesa dacă în contextul actualei crize economice susțineți înființarea Companiei Energetice Naționale?

Președintele Traian Băsescu: Categoric, nu. Am unboundling-ul, deci, separarea producție de transport și distribuție este obiectiv european. Asta nu ne creează nici un fel de disconfort în a menține proprietatea asupra unor societăți, atât cât ea este în momentul de față, dar evidențierea costurilor pe producător, pe transportator și pe distribuitor este esențială și chiar piața energiei reclamă o asemenea abordare. Nu se va pune pe picioare celebra Companie Națională, în care, iar, nu vom mai înțelege niciodată unde sunt pierderile, unde sunt, nu se va pune...

Irina Chiroiu, Ziua: Mai permiteți o întrebare?

Președintele Traian Băsescu: Vă rog.

Irina Chiroiu, Ziua: Ați vorbit despre Planul național de dezvoltare și spuneați că banii de la Uniunea Europeană vor veni atât timp cât țara noastră respectă anumite angajamente. În ce măsură, din 2007, de la intrarea în Uniunea Europeană și până în prezent au fost respectate aceste angajamente.

Președintele Traian Băsescu: În principu, nu ne-am respectat angajamentele în zona Justiției. Acolo ne-am angajat la multe, și trebuie să observ că nu ne-am respectat angajamentele și prin blocarea justiției de către parlament, în cazul unor oameni politici care trebuiau, nu-i condamna nimeni, pur și simplu trebuiau să apară în fața procurorului și la fel de bine puteau să lămurească lucrurile. Deci, pe de o parte avem blocajul generat de parlament, pe de altă parte, trebuie să o spun, în ultimul an CSM-ul a fost departe de a mai urmări obiectivul de încetare a monitorizării Românei pe Justiție. Deci, aici avem un angajament nerespectat, continuarea procesului de reformare a justiției și lupta anticorupție, prin implicarea excesivă a parlamentului, care a blocat justiția. Și o să ne fie foarte greu să explicăm acest lucru, chiar dacă, pe de o parte, au fost demnitari pentru care Senatul a spus da, deci nu putem blama tot Parlamentul. Camera Deputaților a fost mai restrictivă, dar Miron Mitrea, spre exemplu, a trecut peste votul Camerei Deputaților și și-a dat demsia. Însă ce s-a întâmplat a probat amestecul politicului în Justiție, ceea ce aruncă în aer orice criteriu, din punct de vedere al solidității și independenței Justiției. Aici este marea problemă care s-a creat.

Irina Chiroiu, Ziua: Și, concret, ce efecte a produs acest blocaj? Referitor la...În raport cu programul de...

Președintele Traian Băsescu: Pe data de 8 decembrie începe reevaluarea pe Justiție, pentru raportul din ianuarie. Vom vedea în ianuarie ce efecte. Eu am încercat să explic și în întâlnirile cu președintele Comisiei Europene și în întâlnirile cu alți comisari, chiar și cu președinția franceză, că de fapt discutăm de o singură excepție. În rest, toate solicitările Parchetului au fost primite. Discutăm despre faptul că 14 parlamentari sau foști parlamentari sunt deja cu dosarele în instanță, discutăm de faptul trei miniști au dosarele deja în instanță, deci nu mai este situația de dinainte de 2004. Însă această atitudine de blocare a Justiției este cea care a generat foarte multe discuții, s-a probat că politicul este profund implicat în Justiție. De asemenea, nerealizările CSM-ului sunt notabile. Cred că am epuziat cele două întrebări, da?

Cristina Dediu, NewIn: Cele trei partide mari din România și-au prezentat programele de guvernare și inclusiv măsuri anti-criză. Vreau să vă întreb dacă ați identificat în programele celor trei partide mari din România soluții care se suprapun între ele și care să coincidă provocărilor anului viitor, din punct de vedere economic și care să coincidă realităților din teren, dacă tot ați fost în acest turneu?

Președintele Traian Băsescu: Mărturisesc că nu am citit programul niciunui partid politic, repet, al niciunui partid politic.

Întrebare: Domnule Președinte, de la televizor, din monitorizările pe care le primiți și…

Președintele Traian Băsescu: Nu, dar nu poți după televizor să judeci un program. Pe mine nu mă interesează programul politic al partidelor, mă interesează un program de guvernare, care trebuie scris foarte rapid după alegeri și prezentat cu el în Parlament.

Cristina Dediu, NewIn: Și ați afirmat în repetate rânduri că nu ați putut colabora, din diverse motive, cu acest guvern. Veți fi dispus anul viitor, mai ales în conetxtul economic al României, la compromisuri cu viitorul guvern, pentru a avea în viitorul guvern un colaborator, mai ales în condițiile în care ați elaborat și diverse strategii pe diverse domenii?

Președintele Traian Băsescu: Doamnă, eu am făcut foarte multe compromisuri în acești patru ani, dar numai atunci când au fost în interes public. Niciodată nu voi face compromisuri care sunt în interes de gașcă, de grup, de prieteni, de partid și de nu știu ce. Am făcut foarte multe compromisuri în interes public, da, și îmi voi menține abordarea și în continuare. Da pentru compromisuri în interes public, Nu compromisurilor în interesul unor grupuri.

Cristina Dediu, NewIn: Și dacă îmi mai permiteți, vreau să vă întreb cum vedeți această campanile electorală, mai ales că mai sunt câteva zile până la....

Președintele Traian Băsescu: Nu mă uit la ea, doamnă.

Cristina Dediu, NewIn: Nu vă uitați deloc?

Președintele Traian Băsescu: Nu.

Sorina Matei, Antena 3: Dar la ce vă uitați, domnule președinte?

Președintele Traian Băsescu: Uite, la dumneavoastră.

Sorina Matei, Antena 3: Nu, în afară de mine. Seara, la ce vă uitați?

Președintele Traian Băsescu: Chiar vreți să vă spun?

Luiza Ilie, Reuters: De ce credeți că se discută...

Președintele Traian Băsescu: Să știți că am enorm de citit, enorm de citit. Cred că zilnic ar trebui să citesc circa o mie și ceva de pagini care intră la Cabinetul Președintelui și numai de televizor și de campanie nu ai timp, mai ales că în perioada asta de criză vin și foarte multe documente pe care nu le poți amâna la citit. În condiții normale, mai lași pentru weekend și citești, dar dacă iei numai volumul care vine de la ambasade, volumul care vine de la instituțiile statului, volumul de material scrise și, pe urmă, nu poți să spui niciodată că nu ai apucat să citeși. Deci, am extraordinar de mult de citit.

Sorina Matei, Antena 3: La televizor nu vă uitați?

Președintele Traian Băsescu: Foarte rar, doar când mă interesează ceva în mod special, dar am dimineața, în cinci minute văd sinteza de presă. Vă rog.

Luiza Ilie, Reuters: De ce credeți că se discută mult mai puțin despre lupta anticorupție în această campanie, decât în urmă cu patru ani?

Președintele Traian Băsescu: Prima caracteristică a campaniei este că deja este o campanie fragmentată. Dacă vă aduceți aminte, să luăm ultima campanie, cele mai multe dezbateri erau la nivelul celor care candidau pentru funcția de președinte. Acum candidați toți sunt ori la Dăbuleni, ori la Ciofliceni, ori la sectorul 1, ori la 2, ori la 3, ori la Adâncata, ori la... Deci, sistemul de vot a modificat modul de a se face campanie, după părerea mea. Este primul motiv pentru care dezbaterile au plecat de la dezbaterea temelor naționale și s-au îndreptat foarte mult către problematica din colegiu. S-a schimbat modul de a se face campanie, ceea ce nu înseamnă că s-a diminuat interesul românilor pentru ca lupta anticorupție să fie eficientă. În același timp, și nu vreau să spun o răutate, repet, nici nu vreau să acuz pe nimeni, nici... dar este clar că cel puțin la nivel înalt corupția a fost relative inhibată de, relativ, nu spun inhibată, vă rog să luați foarte bine nuanța, a fost diminuată de faptul că DNA a devenit tot mai activ, parchetele, chiar și structurile Ministerului de Interne, deci n-aș spune că cel care se pregătește în momentul de față fiind să zicem în guvernare, sau se pregătește să comită un act de corupție, n-aș spune că e cu inima foarte împăcată că îi și reușește. Deci ceva s-a întâmplat.

Denisa Pascu, Prima TV. Domnule Președinte, am aici o copie după o scrisoare pe care un tânăr de 29 de ani din Constanța, spune că v-a trimis-o, o scrisoare în care el spune că este foarte bolnav și vă cere ajutorul să fie euthanasiat. Ce-i răspundeți acestui tânăr? Mulțumesc.

Președintele Traian Băsescu: Eu pot înțelege că este vorba de un tânăr care este într-o mare dificultate din punctul de vedere al sănătății, vă mărturisesc că știu conținutul scrisorii foarte bine, însă în România este interzisă euthanasierea la oameni. Dacă nu mă înșel, la Articolul 178 din Codul Penal face din cel care asistă un act de euthanasiere complice la sinucidere. Se pedepsește cu închisoare de la trei la șapte ani. Deci, după legislația română, euthanasierea este interzisă, așa că președintele România nu poate trece peste Codul Penal. Și, oricum, este o problemă medicală, nu una care să țină de Președinte. Mi-e milă de omul ăsta, dar în niciun caz. Și el dacă gândește să-și ia viața nu-i o soluție. Viața ți-o dă Dumnezeu să o trăiești. Când mai bine, când mai rău, cum poți, dar să nu ți-o iei singur. E păcat. Cred că v-am satisfăcut toate exigențele astăzi.

Vă doresc o seară bună


(605 afișări)

 

Link-uri înrudite

· AMOS News
· Alte știri din sursa
AMOS News

· Alte știri de la ---


Azi: Cea mai citită știre din sursa AMOS News:

Conferință de presă a Președintelui Traian Băsescu | Autentificare/Creare cont | 0 comentarii
Comentariile aparțin autorilor. Nu suntem responsabili pentru conținutul acestora.
Page created in 5.9227590560913 seconds.