Vineri, 29 Octombrie 2010 - 06:27 AM Aleg.RO: Boc si-a asumat Legea Educatiei si asteapta a doua motiune
Publicat de: ---
Boc si-a asumat Legea Educatiei si asteapta a doua motiune
Pentru a intra în vigoare proiectul mai are de trecut
doua obstacole: motiunea de cenzura a opozitiei, care ar putea sa
rastoarne guvernul, si testul Curtii Constitutionale
Legea Educatiei, asumata joi de guvern, da o noua ocazie
opozitiei de a demite cabinetul Boc
. Semnalul a fost dat, ieri, de
liberali, care au început strangerea de semnaturi pentru o noua
motiune de cenzura.
La demersul PNL s-au alaturat si social-democratii, PSD anuntand
oficial ca motiunea va fi redactata de catre primvicepresedintele
Ecaterina Andronescu, iar textul, sustinut de ambele formatiuni
politice, va fi depus astazi în Parlament. De altfel, contraatacul
opozitiei a fost lansat chiar în plenul celor doua camere reunite,
printr-o tactica ce a vizat vizibilitatea demersului.
Dupa ce, în birourile permanente, absenta a doi parlamentari a
permis puterii sa introduca pe ordinea de zi Legea Educatiei,
opozitia a lansat atacul în plen. In timp ce grupul
social-democratilor a refuzat sa participe la sedinta, liberalii au
parasit si ei bancile, motivand ca puterea a facut abuz de putere
prin faptul ca i-a permis premierului Boc sa ia cuvantul în timpul
dezbaterilor pe procedura.
Cu sala pe jumatate goala, deputatul PNL Eugen Nicolaescu a cerut
prezenta nominala a deputatilor si senatorilor argumentand ca nu
exista cvorum pentru asumarea legii.
"Domnule presedinte, ati fost informat ca doua grupuri
parlamentare au parasit sala. Nu e normal sa se verifice înca o
data cvorumul?", l-a întrebat Nicolaescu pe Ioan Oltean, sustinut
fiind de pesedistul Dusa: "In sala sunt 150-160 de deputati si
senatori. Va solicitam apel nominal!". Demersul opozitiei nu a avut
însa succes, vicepresedintele senatului, Ioan Oltean, facand
trimitere de fiecare data la prezenta initiala care indica 338 de
parlamentari din totalul celor 470.
Dincolo de disputele procedurale, cele doua tabere s-au contrat
pe motivul constitutionalitatii legii. Dupa ce atat presedintele
PNL, Crin Antonescu, cat si seful senatului, pesedistul Mircea
Geoana, au reclamat un conflict juridic prin faptul ca Emil Boc a
întrerupt parcursul din Parlament al legii, recurgand la asumare,
linia a doua a celor doua partide a continuat acuzatiile în plen.
Catalogand legea drept "o catastrofa, o încalcare a proprietatii
private si a autonomiei universitare si o nenorocire pentru
învatamantul romanesc", deputatul Nicolaescu a cerut amanarea
asumarii pana la pronuntarea Curtii Constitutionale, care si-a
amanat raspunsul cu privire la demersul guvernului pentru saptamana
viitoare.
Cum încercarea opozitiei a esuat, premierul Boc nu a avut de
îndeplinit decat o formalitate, prezentand legea printr-un discurs
cvasiidentic cu cel pe care l-a sustinut, în urma cu un an, la
precedenta asumare a legii.
Ce si-a asumat Boc în fata Parlamentului
Forma finala a proiectului stabileste învatamant obligatoriu de
zece clase, de la grupa pregatitoare la clasa a IX-a, care urmeaza
a fi inclusa în cadrul gimnaziului. Liceul se va derula, asadar, pe
durata a trei ani, iar elevii vor trece prin evaluari la fiecare
doi ani, începand cu clasa a doua si terminand cu clasa a X-a. Pe
langa introducerea programului "Scoala dupa scoala", care nu are
însa caracter obligatoriu, proiectul prevede amenzi de pana la o
mie de lei pentru parinti, în cazul absenteismului elevilor.
Pentru scolari, legea a pregatit un program mai lejer: maximum
20 de ore pe saptamana pentru clasele primare, cel mult 25 de ore
în cazul gimnaziului si un plafon de 30 de ore, la nivelul
liceului. Programa va fi de asemenea flexibila: 20% din ceea ce va
fi predat la nivelul claselor V-IX si 30% în cadrul liceului va
depinde de alegerea fiecarei scoli în parte. Traseul cadrelor
didactice va fi si el schimbat, absolventii de facultate putand sa
devina profesori doar dupa urmarea unui masterat didactic de doi
ani si parcurgerea unui stagiu de un an.
In ceea ce priveste învatamantul superior, cele mai importante
prevederi ale noii legi se refera la ierarhizarea universitatilor
si gruparea acestora în trei categorii: universitati de educatie
(care vor putea organiza doar studii de licenta), universitati de
educatie si cercetare (care vor putea derula si programe de
masterat) si universitati de cercetare avansata si educatie
(singurele care vor primi dreptul de a sustine programe
doctorale).
La toate acestea se adauga cateva amendamente adoptate de guvern pe
ultima suta de metri si prezentate înca de ieri de gandul:
extinderea interdictiilor la nivelul universitatii în ceea ce
priveste clanurile universitare, eliminarea din sistem a
directorilor de scoli care detin functii de conducere în partidele
politice si introducerea a doua sisteme distincte în cazul
desemnarii rectorilor: scrutin universal si concurs bazat pe
proiecte manageriale.
Contestatie
Legea Educatiei - în atentia Curtii
Constitutionale
Exceptand viitoarea motiune de cenzura, Legea Educatiei mai are
de trecut un test pana la intrarea în vigoare: pronuntarea Curtii
Constitutionale. Proiectul a fost contestat saptamana trecuta de
opozitie, motivele invocate fiind legate de faptul ca guvernul a
întrerupt parcursul legii în Parlament, retragand documentul de pe
masa senatorilor din Comisia de Invatamant. Decizia Curtii ar fi
trebuit pronuntata înca de miercuri, însa hotararea a fost amanata,
întrucat absenta unuia dintre membrii desemnati de PDL a facut ca
rezultatul deliberarilor sa fie egal: patru la patru. O pronuntare
finala a CC urmeaza sa fie anuntata în cursul saptamanii
viitoare.
(891 afișări)
| |
|