Vineri, 28 Iunie 2013 - 06:05 AM Aleg.RO: CCR, despre statutul senatorilor si deputatilor: Parlamentul "interfereaza nepermis" cu activitatea instantelor

Publicat de: ---

Foto: Andreea Alexandru // Mediafax

Curtea Constitutionala a publicat, joi, motivarea deciziei potrivit careia unele prevederi ale Statutului parlamentarilor sunt neconstitutionale, iar potrivit unor surse parlamentare Legislativul va pune actul normativ in acord cu hotararea luni, in sedinta comuna .

Parlamentul a anuntat oficial ca luni, la ora 14:00, va avea loc sedinta Birourilor Permanente reunite.

Surse parlamentare au declarat, pentru Mediafax, ca Birourile ar urma sa convoace pentru luni la ora 15:00 sedinta plen comun pentru aprobarea noii variante a Statutului.

In 19 iunie, CCR a decis ca unele prevederi din Statutul parlamentarilor sunt neconstitutionale, mai precis punctele 18 si 19 din articolul I al legii aflate la promulgare.

Primul dintre puncte prevede modificarea articolului 24 din Legea 96/2006 privind Statutul deputatilor si al senatorilor.

Potrivit modificarilor care fusesera propuse, cererea de retinere, arestare sau perchezitie a deputatului ori a senatorului ar fi urmat sa fie adresata de catre ministrul Justitiei presedintelui Camerei din care deputatul sau senatorul face parte pentru a fi supusa aprobarii plenului Camerei. Cererea trebuia sa contina indicarea cazului prevazut de Codul de procedura penala si motivele concrete si temeinice care justifica luarea masurii preventive sau dispunerea perchezitiei.

Tot articolul 1, punctul 18, declarat neconstitutional, stabilea ca presedintele Camerei din care face parte deputatul sau senatorul aduce, de indata, cererea la cunostinta Biroului permanent, care o trimite Comisiei care are in competenta analizarea situatiilor privind imunitatea pentru a intocmi un raport in termen de cel mult 3 zile. Portrivit modificarilor declarate neconstitutionale, raportul Comisiei urma sa faca referiri punctuale la motivele concrete, legale si temeinice invocate.

Magistratii de la Curtea Constitutionala au stabilit ca este neconstitutional si punctul 19 al articolului 1, prin care se introducea Articolului 24² in Legea 96/2006, cu urmatorul cuprins: «(1) Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sesizeaza Camera Deputatilor sau Senatul, dupa caz, pentru a cere inceperea urmaririi penale pentru savarsirea unei fapte penale care are legatura cu exercitarea mandatului unui membru al Guvernului care are si calitatea de deputat sau de senator, in temeiul Articolului 109 din Constitutia Romaniei, republicata. Sesizarea trebuie sa contina motivele concrete, legale si temeinice care justifica inceperea urmaririi penale.(…) (4) Raportul Comisiei va face referiri punctuale la motivele concrete, legale si temeinice invocate; acesta se aproba prin votul secret al majoritatii membrilor prezenti. (…)»".

In motivarea deciziei din 19 iunie, CCR noteaza, pe de o parte, ca "este evidenta preocuparea legiuitorului de a asigura fundamentarea cererii de retinere, arestare si perchezitie, atat in fapt, cat si in drept, in scopul de a oferi posibilitatea aprecierii seriozitatii si bunei - credinte a masurii solicitate, in sensul ca aceasta are in vedere fapte concret determinate si nu e inspirata de motive politice".

Cu toate acestea, arata CCR in motivare, modul de redactare a dispozitiilor criticate, si anume referirea, intarita prin repetitie, la "motive temeinice", conduce la interpretarea potrivit careia Camerele sesizate cu astfel de cereri realizeaza mai mult decat o apreciere a seriozitatii si loialitatii masurii in cauza, interferand nepermis cu activitatea specifica instantelor de judecata, singurele in masura sa se pronunte asupra calificarii juridice sau a temeiniciei imputatiei.

Curtea noteaza ca, din examinarea dispozitiilor art. I pct.18 [referitoare la modificarea art. 24] si ale art. I pct. 19 [referitoare la introducerea art. 242] din Legea pentru modificarea si completarea Legii nr.96/2006 privind Statutul deputatilor si al senatorilor, rezulta ca acestea nu se refera la "temeiuri" de fapt si de drept ale cererii in cauza, in intelesul art. 72 din Constitutie, ci la temeinicia motivelor ("motive temeinice") care justifica luarea masurii preventive sau dispunerea perchezitiei. "Or, aprecierea temeiniciei acestor motive presupune o activitate de analiza si evaluare care excedeaza cadrului activitatii parlamentare, intrucat antameaza problematica probelor existente in cauza, putand produce consecinte directe si indirecte pe terenul asigurarii intereselor urmaririi penale sau al judecatii", se arata in motivare.

Judecatorii CC invoca, in documentul citat, si argumente legate de separatia puterilor in stat. "Acceptarea in consecinta, in conditiile unei lipse de precizie a dispozitiilor criticate, a posibilitatii interpretarii lor in sensul ca Parlamentul, prin Camerele sale, precum si comisia parlamentara care are in competenta analizarea situatiilor privind imunitatea, sa procedeze la examinarea probelor care stau la baza cererii de retinere, arestare sau perchezitie a unui deputat sau senator ori a cererii de incepere a urmaririi penale a unui membru al Guvernului care are si calitatea de deputat sau senator, asemenea unui organ de jurisdictie, ar echivala cu admiterea unei ingerinte a Parlamentului in activitatea altor autoritati publice, in contradictie cu dispozitiile constitutionale referitoare la separatia puterilor in stat", se mentioneaza in motivare.

In acelasi context, Curtea explica faptul ca, incuviintand sau respingand cererea - care fara indoiala trebuie sa fie motivata in fapt si in drept - Camerele Parlamentului nu se transforma intr-un organ de jurisdictie.

"Acestea (camerele parlamentului - n.r.) nu ÂŤspun dreptulÂť, competenta ce revine exclusiv instantei de judecata, ci apreciaza daca masura solicitata are un temei serios pentru a justifica intreruperea exercitiului mandatului parlamentar. In acest scop, Parlamentul prin Camerele sale, comisiile parlamentare, pot solicita furnizarea de informatii si precizari, fara a impieta insa asupra cercetarii penale in cauza. Astfel fiind, pentru evitarea oricarei confuzii intre activitatea Parlamentului si a organelor de jurisdictie in materia procedurii ridicarii imunitatii parlamentare se impune o redactare precisa si univoca a dispozitiilor legale care guverneaza aceasta procedura", se mai arata in documentul citat.

Magistratii CCR concluzioneaza prin faptul ca prevederile reclamate sunt neconstitutionale deoarece contravin cadrului legal privind principiul separatiei puterilor in stat, principiul legalitatii si realizarea justitiei.

"Intrucat, pentru considerentele aratate, intreaga reglementare a procedurii in caz de retinere, arestare sau perchezitie a deputatului ori a senatorului, respectiv a procedurii in cazul cererii de incepere a urmaririi penale a unui membru al Guvernului care are si calitatea de deputat sau de senator este lipsita de claritate si precizie, generand confuzii sub aspectul exercitarii competentelor specifice Parlamentului, pe de o parte, si a celor specifice instantelor judecatoresti, pe de alta parte, Curtea constata ca dispozitiile art.I pct.18 [referitoare la modificarea art.24] si ale art.I pct.19 [referitoare la introducerea art.242] din Legea pentru modificarea si completarea Legii nr.96/2006 privind Statutul deputatilor si al senatorilor, in ansamblul lor, sunt neconstitutionale, fiind in contradictie cu prevederile Legii fundamentale cuprinse in art.1 alin.(4) care reglementeaza principiul separatiei puterilor in stat, in art.1 alin.(5) care reglementeaza principiul legalitatii si in art.126 alin.(1) referitoare la realizarea justitiei", spun judecatorii CCR, in motivare.

Seful statului a trimis la CCR, in 23 aprilie, o sesizare de neconstitutionalitate privind Legea pentru modificarea si completarea Statutului deputatilor si al senatorilor.

Potrivit unui comunicat de presa transmis de Administratia Prezidentiala, in sesizare, presedintele solicita sa se constate ca "dispozitiile Articolului I pct. 18 [referitoare la modificarea Articolului 24] si ale Articolului I pct. 19 [referitoare la introducerea Articolului 24²] din Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputatilor si al senatorilor au fost adoptate cu nerespectarea prevederilor Articolului 1 Alin. (4), Articolului 124 Alin. (2) si Articolului 126 Alin. (1) din Constitutia Romaniei, republicata".

Catalina Cocolos, Mediafax.

(728 afişări)