Vineri, 21 Noiembrie 2014 - 06:30 AM Aleg.RO: Viziunea ?pro-business? pe termen lung a lui Iohannis se loveste de o economie cu probleme imediate

Publicat de: ---

Autor: Andrei Circhelan 21 .11.2014

Presedintele ales Klaus Iohannis trebuie sa isi ?implementeze? programul economic intr-o economie marcata de masuri care par de conjunctura.

Intrebat de ZF cum intentioneaza sa sustina initiativele antreprenoriale si afacerile mici de familie, Iohannis a raspuns: ?Prin reduceri de taxe, inclusiv TVA, prin eliminarea unor dari deja existente si o legislatie mai permisiva pentru infiintarea companiilor, PFA-urilor si a PFI-urilor?.

Desi presedintele nu are un rol direct in economie consemnat in Constitutie, el poate influenta jocul prin ascendentul pe care il are, de obicei, asupra guvernului ? prese­din­tele si guvernul reprezentand cei doi poli ai puterii administrative.

Fiscalitatea este una dintre cele mai sensibile zone la care face referire pro­gramul prezidential. Iohannis vede o prioritate in reducerea taxei pe valoare adaugata (TVA) la 19%, de la nivelul de 24% cat este in prezent. In plus, acelasi program prezidential noteaza ca taxarea muncii este prea mare, iar reducerea CAS cu cinci puncte procentuale, operata de guvern in octombrie, se vrea mentinuta.

In Romania, veniturile si profitul sunt taxate cu 16%, nivel redus caruia ii vine in contrapondere TVA si taxarea muncii, aceasta din urma aflandu-se in prezent la un nivel de aproximativ 40%, dupa reducerea CAS. Ratiunea reducerii TVA la 19% ar fi reducerea evaziunii fiscale, ceea ce ar majora veniturile la bugetul de stat. Anul trecut, evaziunea fiscala a atins nivelul de aproximativ 16% din PIB, echivalentul a 23 miliarde de euro, iar cea mai mare evaziune s-a inregistrat in zonele TVA si CAS. Reducerea CAS, una dintre masurile cel mai bine primite de mediul de afaceri anul acesta, sta sub semnul intre­barii. In momentul in care a fost implementata reducerea, guvernul nu a putut sa justifice cu cifre cum va fi acoperit golul creat, iar raspunsurile depind de bugetul de stat pe anul viitor.

?Reducerea CAS a fost una dintre masurile fiscale pe care PNL le-a susti­nut si cand s-a aflat la guvernare. (...) Problema este insa ca in acest moment guvernul nu are nici macar un draft de buget, nu stim ce se va intampla cu aceasta masura, daca ea va putea fi mentinuta sau nu si care este gandirea guvernului pentru 2015?, a mai spus Iohannis.

Nici acum guvernul Ponta nu are un proiect de buget pentru 2015, document care ar putea fi gata la finalul lunii. Intre timp, insa, anul 2015 va veni cu un set de constrangeri legate de deficit (deficit structural de 1% din PIB si deficit bugetar de 1,4% din PIB) pe care orice masura de reducere a taxelor va trebui sa le aiba in vedere.

In acest context, planul lui Iohannis vine cu o abordare pe termen lung, menita sa stimuleze capitalul local si sa atraga investitii straine. Veniturile la bugetul de stat ar fi majorate, in cele din urma, printr-o mai buna colectare a taxelor, odata cu simplificarea fiscalitatii. Pe termen scurt, insa, Romania are de acoperit goluri bugetare consistente. Insa un astfel de deziderat a existat mereu in mai toate programele politice aruncate in alegeri, dar pragul de 32 - 33% incasari la bugetul consolidat ca pondere in PIB pare un ?blestem? care nu poate fi depasit. Romania este, astfel, la coada clasamentelor UE in ceea ce priveste incasarile bugetare - media in UE a incasarilor bugetare ca pondere in PIB fiind de 45%.

?Eu cred ca Romania are nevoie de relaxare fiscala si de un ansamblu de masuri economice care sa redinamizeze economia, sa incurajeze investitorii, sa ofere un cadru predictabil si stabil. In acest sens nu este necesara doar mentinerea competitivitatii fiscale la nivel de cota unica, dar sunt necesare si reducerea TVA-ului la 19% (22 de alte tari europene au un TVA mai mic decat Romania) si simplificarea sistemului fiscal. Timpul pierdut de cetateni si companii pentru a satisface sarcinile fiscale este printre cele mai mari din lume?, declara recent Iohannis ca raspuns la una din intrebarile puse de ZF celor doi candidati din al doilea tur de alegeri.

Efectul Iohannis in Parlament

Alegerea lui Iohannis s-a concretizat chiar din prima saptamana dupa turul de scrutin decisiv. Ieri, deputatul Ioan Adam a fost arestat in dosarul retrocedarilor ilegale de paduri din Bacau, in care a fost arestat si fostul deputat Viorel Hrebenciuc. De asemenea, deputatul Ion Dinita va fi cercetat sub control judiciar in dosarul sefului CJ Brasov Aristotel Cancescu privind atribuirea ilegala a unor contracte de catre autoritatea locala. Cei doi au intrat pe mana procurorilor dupa ce Parlamentul a aprobat ridicarea imunitatii lor. Totodata, parlamentarii au aprobat ridicarea imunitatii social-de­mo­cratilor Ecaterina Andronescu si Serban Mihailescu, cercetati in dosarul Microsoft, iar senatorul Akos Mora, declarat in­com­patibil, a demisionat in timpul dezbaterii in plen pentru incetarea mandatului sau de senator. Tot sapta­mana aceasta, Parlamentul s-a reunit pentru a discuta legea amnistiei, unul dintre cele mai controversate acte normative aflate pe masa legislativului, iar documentul a fost respins aproape in unanimitate, cu un singur vot impotriva si o abtinere.

Guvernul are de acoperit 15-17 mld. lei

Guvernul trebuie sa explice Fondului Monetar International (FMI) care sunt resursele cu care va acoperi in 2015 un gol de 15-17 miliarde de lei, generat de reducerea deficitului bugetar si masurile legislative adoptate recent, potrivit lui Ionut Dumitru, presedintele Consiliului Fiscal. In acest context, guvernul are doua variante: fie sa negocieze noi tinte cu FMI, fie sa apeleze la majorari de taxe. Cele doua variante sunt prezentate de Dumitru pe un fundal in care investitiile noi au scazut cu 55% anul acesta din punctul de vedere al executiei bugetare pe ESA, varianta luata in calcul de FMI, iar investitiile publice au coborat la minimul ultimilor cinci ani. Astfel, cheltuielile de investitii au fost mutate pe 2015, ceea ce majoreaza deficitul pe ESA, iar aceste cheltuieli nu mai pot fi amanate sau reduse si anul viitor.  Cea mai simpla masura cu impact imediat ar fi limitarea reducerii CAS de la 5 puncte procentuale, cat s-a aplicat la 1 octombrie, la doar 2,5 puncte procentuale anul viitor, asa cum au propus initial expertii FMI si CE.

(335 afişări)