Vineri, 27 Martie 2015 - 05:31 AM Aleg.RO: Greselile ministrului Justitiei si/sau ale Laurei Codruta Kovesi l-au ajutat pe Sova

Publicat de: ---

Cotidianul

S-a declansat un adevarat concurs de sesizari la CCR dupa votul din Senat pentru Sova . Scandalul „Sova” ar fi putut fi evitat daca cererea de arestare nu ar fi fost una aiuritoare.

Un prim pas cu stangul

Scandalul „Sova” scoate la iveala slaba pregatire juridica si chiar prostia unor procurori. Cireasa de pe tort o reprezinta cererea DNA (semnata la Laura Codruta Kovesi) adresata CSM de a sesiza Curtea Constitutionala pentru solutionarea conflictului de natura constitutionala creat intre puterile statului, ca urmare a faptului ca Senatul a refuzat sa raspunda cererii formulate de procurori. Doamna Kovesi a pornit cu stangul de la bun inceput: procurorii nu reprezinta o putere in stat. Chiar si in situatia in care s-ar fi referit la Justitie (puterea judecatoreasca), iar ar fi gresit, pentru ca procurorii nu intra in categoria denumita puterea judecatoreasca.

Aberatii marca DNA

Ce reclama Laura Codruta Kovesi? Faptul ca „Senatul nu a adoptat cu acest prilej o hotarare prin care sa admita sau sa respinga cererea formulata de ministrul Justitiei”. Se invoca drept argumente juridice „art. 67 din Constitutie si ale art. 83 din Regulamentul Senatului, in desfasurarea activitatii, aceasta camera adopta legi, hotarari si motiuni simple”. Total fals. Nu a existat si nu exista in procedurile parlamentare institutia legii respinse, a hotararii respinse sau a motiunii respinse sub forma de document oficial si publicabil in Monitorul Oficial. Stiam acest lucru, dar am obtinut reconfirmarea din partea deputatului UDMR Marton Arpad, unul dintre foarte putinii parlamentari care stapanesc perfect legislatia, regulamentele etc. „Parlamentul, inclusiv cele doua Camere separat, doar adopta legi, hotarari si motiuni. Tot ce se adopta se publica in Monitorul Oficial. Doar in cazul ordonantelor de urgenta si al ordonantelor exista si legi de respingere, care devin acte normative si se publica in Monitorul Oficial. Legea de respingere este de fapt tot o adoptare, pentru ca anuleaza prevederile unui alt act normativ existent, ordonanta de urgenta sau ordonanta simpla. Tot ce nu se adopta nu exista. De exemplu este numit cineva de catre Camera la CNA, sa zicem. Numirea se face prin hotarare care se publica in Monitorul Oficial. Un alt candidat propus la CNA este respins prin vot. În acest caz nu exista o hotarare pentru ca nu s-a adoptat ceva. Camera decizionala adopta un proiect de lege. Ce urmeaza ? Poate fi sesizata Curtea sau nu, si in final se trimite la Cotroceni. Dupa ce presedintele promulga, devine Legea nr... si se publica in Monitorul Oficial. Invers, Camera decizionala respinge definitiv o lege. Ce se intampla: nimic. Nu se poate contesta la Curte, nu mai ajunge la presedinte, pentru ca este vorba de ceva ce nu mai exista. A vazut cineva in Monitorul Oficial legi respinse, hotarari respinse, motiuni respinse? Nu. Pentru ca, repet, proiectele care nu se adopta nu mai exista. Totusi, pentru statistica, documentare si mai ales pentru istorie, stenogramele sedintelor din Parlament, unde apar si rezultatele votarilor se publica in Monitorul Oficial, partea a II-a”, ne-a declarat deputatul Marton Arpad.

DNA ti DIICOT de ce nu au tipat in cazurile Vosganian (I si II) si Borbely?

Se impune o intrebare: sa nu fi stiut dna Kovesi si ceilalti procurori ca nu exista „institutia” hotararii respinse? Ne este greu sa raspundem noi la aceasta intrebare. Dar avem numeroase precedente. Si le amintim doar pe cele mai recente, respingerea de catre senatori, respectiv deputati a cererilor de urmarire penala pentru liberalul Varujan Vosganian si Borbely Laszlo. În aceste doua cazuri, nimeni nu a luat pozitie privind inexistenta unei hotarari de respingere.

Cvorum legal cu voie de la ministrul Justitiei sau de la... Kovesi!

Tot in adresa DNA inaintata catre CSM se arata ca „conditia de cvorum invocata in cuprinsul comunicarii este contrara dispozitiilor constitutionale”. Teoretic, pe fond, sefa DNA are dreptate. Pentru ca in Constitutie, art. 76 (2) prevede ca hotararile se adopta cu majoritatea simpla, adica jumatate din numarul parlamentarilor prezenti. Numai ca fie dna Kovesi, fie procurorii din subordinea ei, fie ministrul Justitiei trimit Parlamentului adrese aiuritoare ce permit senatorilor si deputatilor sa ocoleasca legal Constitutia. Adresa semnata de ministrul Justitiei este trimisa „in temeiul art. 24 din Legea 96/2006 (statutul senatorilor si deputatilor) si art.172 din regulamentul Senatului”. Or, art.24 din legea respectiva prevede ca cererea procurorilor se adopta cu majoritate calificata, adica jumatate plus unu din totalul senatorilor sau deputatilor. Art. 172 prezinta procedurile si nu reglementeaza chestiuni de cvorum. În schimb, art. 173 reglementeaza cvorumul pentru astfel de cereri si care este tot de jumatate plus unu din totalul senatorilor sau deputatilor. Si, oricum, cand se invoca expres mai multe acte normative, se aplica acela cu o putere mai mare. În cazul de fata, legea bate regulamentul. Plecand deci de la articolele invocate in cererea de arestare, Laura Codruta Kovesi NU poate invoca neconstitutionalitatea cvorumului. Repetam pentru simplul fapt ca cererea a fost facuta in baza art. 24 din Legea 96/2006.

Ce trebuia sa faca ministrul Justitiei si/sau Kovesi

Faptul ca una spune Constitutia si alta Legea 96/2006 si un articol din regulamentul Senatului este o stare de fapt. Neexistand vreo sesizare la CCR sau o punere voluntara in acord a Legii 96/2006 si a Regulamentului Senatului cu Constitutia, articolele care consfintesc majoritatea calificata sunt valabile. Totusi, daca procurorii de caz, dna Kovesi sau ministrul Justitiei ar fi judecat putin, ar fi trimis cererea de arestare in baza art.136 din Regulamentul Senatului (care se bate cap in cap cu art.173 – alta anomalie) si a articolului 76 (2) din Constitutie si astfel, prin acest artificiu legal, Senatul trebuia sa aplice regula majoritatii simple.

Ce solutii sunt

Nici adresa presedintelui Romaniei, Klaus Iohannis, prin care cere CCR sa constate un conflictul de natura juridica dintre Senat si Ministerul Public nu poate rezolva punctual situatia din jurul votului pentru Dan Sova. De asemenea, PNL, desi a anuntat ca va contesta constitutionalitatea art.173 din regulamentul Senatului, nu va rezolva nimic, pentru ca nu are calitate procesuala in acest caz si nici nu exista proceduri pentru situatia existenta. Un act normativ precum Hotararea privind Regulamentul Senatului se poate contesta doar inainte de adoptare. Si chiar daca ar exista o portita privind admiterea contestatiei, decizia CCR va fi valabila doar pentru viitor. PNL a mai contestat si votul de miercuri, insa si aici nu exista procedura de contestare. Singura solutie prin care se poate rezolva scandalul din cazul „Sova” este urmatoarea: o persoana care se simte lezata de ce s-a intamplat miercuri in Senat reclama in justitie fie pe C.P. Tariceanu, fie pe senatorul PSD Laurentiu Coca pentru faptul ca au facut apel la art. 135 si 136 din regulamentul Senatului, dar nu au tinut cont ulterior in proceduri de prevederile celor doua articole. Imediat dupa inceperea procesului, se ridica doua exceptii de neconstitutionalitate si, astfel, se poate ajunge la validarea votului pentru Sova si la obligarea senatorilor sa puna in acord art.173 din Regulament cu Constitutia.


(2651 afișări)

 

Link-uri înrudite

· Cotidianul
· Alte știri din sursa
Cotidianul

· Alte știri de la ---


Azi: Cea mai citită știre din sursa Cotidianul:

Greselile ministrului Justitiei si/sau ale Laurei Codruta Kovesi l-au ajutat pe Sova | Autentificare/Creare cont | 0 comentarii
Comentariile aparțin autorilor. Nu suntem responsabili pentru conținutul acestora.
Page created in 0.66861796379089 seconds.