Miercuri, 01 Aprilie 2015 - 05:37 AM Aleg.RO: Traian Basescu si 5 judecatori CCR sunt la baza "scandalului Sova"

Publicat de: ---

Cotidianul

Un articol de lege pe fata contrar Constitutiei este in „viata” (este legal – n .a.) si produce efecte de 9 ani. Doi dintre cei 12 autori au ajuns judecatori la CCR. Ce se intampla dupa sesizarea CCR de catre presedintele Iohannis.

O lege neconstitutionala neatacata la CCR este o lege constitutionala

Votul din Senat de miercuri 25 martie care a avut drept rezultat respingerea cererii DNA de retinere si arestare preventiva pentru senatorul PSD Dan Sova a aruncat in aer scena politica si a inflamat opinia publica. Practic suntem in fata a doua scandaluri. Unul de natura politica (votul „cooperativei” PSD-UNPR-PC-grup Tariceanu-UDMR impotriva cererii de arestare) si unul legat de o lege si un regulament ce contin articole contrare Constitutiei. În ceea ce priveste al doilea scandal, cotidianul.ro a descoperit ce nume foarte grele au legiferat in premiera in contra Constitutiei si cum au reusit Traian Basescu si cativa judecatori de la CCR sa strice ce au reparat la un moment dat parlamentarii. Înainte de a va relata doua episoade foarte putin sau deloc cunoscute care stau la baza scandalului, trebuie sa facem o precizare, pentru a inlatura confuziile din spatiul public generate de unele posturi tv de stiri, de unele ziare si de unii parerologi care se pricep „la toate”: o lege sau o hotarare parlamentara chiar daca are in text prevederi contrare Constitutiei este constitutionala, atat timp cat nu exista o decizie de neconstitutionalitate. Este cazul art.24, alin.4 din Legea 6/2006 si al art.173 din Regulamentul Senatului, in baza carora s-a votat cererea de arestare pentru Dan Sova, articole care prevad majoritate calificata (Constitutia prevede majoritate simpla) pentru ca votul sa fie valabil. În cazul de fata, ar fi trebuit 85 de voturi pentru arestare, dar s-au inregistrat doar 79.

Nimeni nu a contestat in 2006 articolul contrar Constitutiei

Proiectul de lege privind statutul senatorilor si deputatilor (actuala Lege 96/2006) a fost inregistrat pentru dezbatere pe 26 iunie 2005. De la bun inceput in proiect exista articolul care prevedea o majoritate calificata (jumatate plus unu din totalul senatorilor sau deputatilor) pentru aprobarea perchezitiei sau arestarii. Camera hotaraste cu majoritatea membrilor sai era formularea din text, desi Constitutia preciza clar, la art.76 (2), ca hotararile se adopta cu votul majoritatii membrilor prezenti din fiecare Camera. Pe 20 decembrie 2005, proiectul este votat in unanimitate (au existat 3 abtineri) in sedinta comuna a senatorilor si deputatilor. Nimeni nu a contestat atunci articolul care stabilea majoritate calificata pentru arestare. Pe 10 ianuarie 2006, presedintele Traian Basescu trimite legea la reexaminare la Parlament, dar nu se refera si la prevederea din text contrara Constitutiei. Pe 28 februarie 2006, acelasi Traian Basescu ataca legea la CCR, dar NU si pe articolul contrar Constitutiei. Judecatorii CCR admit in parte sesizarea presedintelui, dar nefiind sesizati si pe tema respectivului articol, evident nu s-au ocupat de el. Pe 21 aprilie 2006 intra in vigoare Legea 96, adica statutul senatorilor si deputatilor.

Cine au fost „parintii” Legii 96/2006 si ai articolului contrar Constitutiei

Cristian Sorin Dumitrescu (deputat PSD) – actualmente senator PSD si vicepresedinte al Senatului Augustin Zegrean (deputat PDL) – din 2007 judecator la CCR, din 2010 presedinte al CCR Puskás Zoltán (deputat UDMR) – din 2007 judecator la CCR Bogdan Ciuca (deputat PC) – actualmente deputat PC, presedintele Comisiei juridice a Camerei Kerekes Károly (deputat UDMR) – actualmente deputat UDMR Nicolae Vlad Popa (senator PNL ulterior PDL – jurist de profesie) – actualmente senator PNL Augustin Bolcas (deputat PRM) – actualmente simplu membru PSD, avocat (aparator al Gabrielei Vranceanu Firea Pandele in litigiul cu Traian Basescu) Titu Gheorghiof (deputat PNL) – iesit din circuitul activ al politicii Doru Bindea (senator PRM) – iesit din circuitul activ al politicii Gavrila Vasilescu (senator PC) – iesit din circuitul activ al politicii Antonie Iorgovan (senator PSD) – decedat Liana Dumitrescu (deputat minoritati) - decedata

Dupa cum se poate observa, nume grele (mai ales primii 4) inclusiv doi viitori judecatori ai CCR la care se adauga si un fost judecator CCR (Antonie Iorgovan). Toti cei 12 erau juristi de profesie. Greu de spus cum au putut promova un articol contrar Constitutiei.

2013: Parlamentul repara legea, dar o strica... Basescu si 5 judecatori ai CCR!

Pe 21 ianuarie 2013 se inregistreaza la Parlament noul proiect al statutului senatorilor si deputatilor. De aceasta data, articolul privitor la aprobarea retinerii si arestarii senatorilor si deputatilor (art.24, alin.4) este redactat CORECT. „Hotararea privind aprobarea cererii ministrului justitiei se adopta cu votul secret al majoritatii membrilor prezenti”. Pe 22 ianuarie, articolul este votat in unanimitate la sesiunea de vot pe articole, iar modificarea legii primeste la vot final 309 voturi „pentru” si 54 „contra” (PDL si PPDD). Articolul 24 (4) in formula corecta – adica pus in acord cu Constitutia – „rezista” pana pe 1 iulie 2013. „Povestea” tine de senzational, dar si de domeniul absurdului.

„Torpilele” lui Traian Basescu

Modificarea statutului senatorilor si deputatilor reprezenta o promisiune electorala a USL si o cerinta a organismelor UE. Dar a inceput „razboiul”. Traian Basescu trebuia sa torpileze orice initiativa a adversarului politic. Cu sprijinul PDL (pe atunci PDL inca ii mai era credincios), Traian Basescu a facut tot posibilul sa blocheze noul statut. Pe rand, blocajul s-a manifestat prin: o cerere de reexaminare (Traian Basescu), sesizare la CCR (24 senatori PDL si 1 senator PPDD), sesizare CCR (51 de deputati PDL), sesizare CCR (Traian Basescu). Ultima sesizare a fost „fatala” pentru art 24 (4). Printre alte chestiuni, Basescu a atacat doua paragrafe din art. 24, cele care prevedeau ca procurorii trebuie in cererea adresata Parlamentului sa precizeze clar de ce trebuie arestat un senator sau deputat. Adica sa arate caracterul de pericol social al acestuia. Ceea ce era absolut corect. Traian Basescu a reclamat ca prin acele paragrafe Parlamentul se transforma in instanta de judecata. Cinci judecatori ai CCR, Augustin Zegrean, Stefan Minea, Daniel Morar, Iulia Motoc si Puskás Zoltán (ceilalti, Valer Dorneanu, Petre Lazaroiu, Mona Pivniceru si Tudorel Toader, au avut opinie separata), nu doar ca i-au dat dreptate lui Traian Basescu, dar au gasit nod in papura la intreg articolul 24 si acesta a fost, complet aiurea, declarat neconstitutional. Plecand de la aceasta decizie a CCR, membrii comisiei de regulament au eliminat complet articolul 24 in varianta noua si, drept consecinta, a ramas in vigoare varianta din 2006, cea cu aprobarea arestarii cu votul majoritatii calificate, prevedere care este si acum in vigoare. Marele „merit” pentru aceasta „intoarcere” la legea veche il au deci cei 5 judecatori ai CCR si Traian Basescu.

Actualele sesizari la CCR rezolva doar cazurile viitoare

Se stie, vineri, presedintele Klaus Iohannis a sesizat CCR invocand un conflict juridic de natura constitutionala „intre autoritatea judecatoreasca, reprezentata in cauza de catre Ministerul Public - Parchetul de pe langa Înalta Curte de Casatie si Justitie si Consiliul Superior al Magistraturii, pe de-o parte, si Parlamentul Romaniei, respectiv Camera Deputatilor si Senatul, pe de alta parte, generat de omisiunea celor doua Camere ale Parlamentului de a pune de acord dispozitiile Art. 24 alin. (4) din Legea nr. 96/2006 privind statutul deputatilor si al senatorilor, republicata, si ale Art. 173 din Regulamentul Senatului cu prevederile Art. 76 alin.(2) din Constitutie, republicata”. Acum, in ceasul al 14-lea, Augustin Zegrean, Puskás Zoltán trebuie sa repare uriasele erori la care au contribuit cu repetitie in 2006 si 2013. Numai ca – si aici majoritatea specialistilor sunt unanimi – solutionarea conflictului juridic de natura constitutionala va opera pentru viitor si nu va avea efect asupra votului care s-a dat in privinta lui Dan Sova, pentru ca el s-a bazat pe acte normative legale aflate in vigoare. Evident, decizia CCR nu va multumi opinia publica, mai precis pe cei care au protestat acuzand „superimunitatea” lui Sova. (Si aici trebuie precizat ca atat „strada”, cat si multi stiristi de la televiziuni utilizeaza incorect termenul de imunitate. Imunitatea se refera doar la filtrul parlamentului in ceea ce priveste urmarirea penala sau, pe romaneste, anchetarea. Or, se stie, in cazul senatorilor si deputatilor, aceasta imunitate nu exista, iar in cazul senatorilor si deputatilor care au fost ministri si sunt acuzati de fapte in legatura cu mandatul lor, cererea de incepere a urmaririi penale se voteaza cu majoritate simpla in ambele Camere. Împotriva lui Sova si Valcov, urmarirea penala a inceput mai din timp si nu a necesitat vreo aprobare. În ceea ce priveste retinerea si arestarea preventiva, aici filtrul parlamentului poarta denumirea de garantii judiciare – n.a.) Se impune in final urmatoarea intrebare: mai poate cere DNA un al doilea vot pentru aprobarea retinerii si arestarii preventive pentru Dan Sova? În mod normal acest lucru este posibil daca procurorii vin cu elemente noi in dosarul sau. Dar exista precedentul Vosganian, cand se pare ca nu au existat noutati, dar s-a cerut si s-a dat un al doilea vot. Trebuie tinut insa cont ca in cazul lui Vosganian a fost vorba de cerere de urmarire penala, nu de arestare.


(325 afișări)

 

Link-uri înrudite

· Cotidianul
· Alte știri din sursa
Cotidianul

· Alte știri de la ---


Azi: Cea mai citită știre din sursa Cotidianul:

Traian Basescu si 5 judecatori CCR sunt la baza "scandalului Sova" | Autentificare/Creare cont | 0 comentarii
Comentariile aparțin autorilor. Nu suntem responsabili pentru conținutul acestora.
Page created in 0.7026641368866 seconds.