Miercuri, 06 Mai 2015 - 05:35 AM Aleg.RO: Modificarea Codului Penal si a Codului de Procedura Penala ar afecta statutul procurorilor

Publicat de: ---

Bursa      Adoptarea unei propuneri legislative de modificare a Codului penal si Codului de procedura penala, initiata de mai multi deputati, ar diminua eficienta Directiei Nationale Anticoruptie (DNA) si ar afecta in mod sever statutul procurorilor, potrivit unui punct de vedere al DNA transmis Ministerului Justitiei .
     Documentul DNA precizeaza ca modificarea cadrului legislativ in regim de urgenta si in lipsa unor analize obiective care sa ateste o nevoie sociala imperioasa este nejustificata, avand in vedere ca noile coduri au fost adoptate recent de Parlamentul Romaniei, in urma unor dezbateri indelungate, care au implicat toate partile interesate.
     Comunicatul DNA spune: "De altfel, initiatorii fac trimitere in expunerea de motive la aparitia unor evenimente care necesita schimbarea politicii penale, fara insa ca acestea sa fie indicate. Legislatia penala trebuie sa realizeze un echilibru intre nevoia societatii de a trage la raspundere toate persoanele care au savarsit infractiuni si drepturile fundamentale ale persoanelor cercetate, insa modificarile propuse ar altera acest echilibru si ar ingreuna identificarea si pedepsirea infractorilor. Dispozitiile actuale protejeaza drepturile fundamentale ale persoanelor intr-o maniera care corespunde standardelor Conventiei Europene a Drepturilor Omului, astfel incat nu se justifica adoptarea unor noi standarde care nu au corespondent in traditia juridica romana sau in legislatiile altor state europene. Pe de alta parte, stabilirea unor reguli de procedura exclusiv pentru procuror, nu si pentru ceilalti participanti la procesul penal care exercita aceleasi atributii, este atipica si indica faptul ca propunerea urmareste limitarea capacitatii investigative a organelor de urmarire penala".
     Potrivit DNA, propunerea de modificare a art. 103 alin. 2 C.pr.pen., prin introducerea sintagmei "Condamnarea se dispune doar atunci cand instanta are convingerea ca acuzatia a fost dovedita dincolo de orice indoiala" (in loc de indoiala rezonabila) vizeaza impunerea unui standard de probatiune care este imposibil de atins. "In toate sistemele moderne de drept, prezumtia de nevinovatie a inculpatului corespunde obligatiei acuzarii de a dovedi savarsirea infractiunii «dincolo de orice indoiala rezonabila»", se arata in comunicatul DNA.
     Acest concept echivaleaza cu convingerea judecatorului ca inculpatul a savarsit infractiunea de care este acuzat, potrivit DNA care mai arata ca orice indoiala rezonabila se interpreteaza in favoarea inculpatului, ca o expresie a prezumtiei sale de nevinovatie.
     "Adoptarea textului propus ar atrage imposibilitatea de a dovedi savarsirea unei infractiuni la standardul impus de legiuitor si ar rupe sistemul juridic roman de dreptul international", mai precizeaza DNA .
     Procurorii sustin, de asemenea, ca modificarea art. 106 C.pr.pen., prin introducerea obligativitatii de a inregistra audio - video toate declaratiile administrate in cursul urmaririi penale si a de a inscriptiona un suport separat pentru fiecare declaratie, poate ingreuna solutionarea cauzelor, in masura in care nu este insotita de resurse umane si materiale suplimentare pentru organele judiciare.
     DNA mai mentioneaza ca, prin introducerea unui nou alineat la art. 106, ar fi introdusa asistenta juridica obligatorie in cursul urmaririi penale pentru toti suspectii si inculpatii, indiferent de natura cauzei. Aceasta prevedere trebuie insotita, potrivit DNA, de asigurarea de resurse materiale suplimentare pentru plata avocatilor din oficiu, avand in vedere ca in prezent cazurile de asistenta juridica obligatorie sunt limitate.
     Comunicatul DNA mai spune ca modificarea art. 131 C.pr.pen., prin introducerea caracterului obligatoriu al confruntarii solicitate de inculpat, incalca un principiu fundamental al procesului penal. Procurorii sustin: "Toate probele sunt administrate numai daca sunt utile si pertinente pentru aflarea adevarului. Pe de alta parte, daca aceasta conditie este indeplinita, administrarea unei probe apare ca obligatorie pentru organul judiciar. In aceste conditii, inculpatul ar putea cere confruntarea cu o persoana care are statut de martor amenintat sau de investigator sub acoperire, situatii care ar contraveni normelor procedurale de desfasurare a urmaririi penale, caci aceste persoane nu ar mai beneficia de vreo protectie fizica si legala. Textul propus poate atrage intarzieri nejustificate in solutionarea unei cauze daca inculpatul solicita sa fie confruntat cu toti inculpatii si partile unei cauze, chiar daca nu exista contradictii intre declaratii, sau daca solicita in mod repetat sa fie confruntat cu aceleasi persoane pentru dovedirea unor imprejurari diferite. Confruntarea trebuie sa aiba acelasi regim ca toate celelalte mijloace de proba, fiind supusa cenzurii motivate a organului judiciar".
     Modificarea art. 139 alin. 4, prin excluderea raportului dintre avocat si suspect dintre situatiile care pot forma obiectul supravegherii, chiar atunci cand acestia pregatesc savarsirea unei infractiuni, echivaleaza practic cu reglementarea unei impunitati pentru anumite categorii de fapte, se mai arata in comunicatul DNA, precizand ca, in acest mod, un contract de asistenta juridica incheiat cu caracter formal ar atrage imposibilitatea absoluta a interceptarii convorbirilor dintre partile contractului, care ar putea astfel savarsi impreuna orice infractiuni, cunoscand ca nu pot fi detectati.
     Abrogarea art. 141 C.pr.pen. privind autorizarea unor masuri de supraveghere tehnica de catre procuror, pe o perioada strict determinata, ar lipsi organele de urmarire penala de un instrument esential in combaterea criminalitatii grave, se mai arata in documentul DNA.
     Procurorii sustin ca in practica organelor judiciare sunt numeroase situatii in care acestea sunt sesizate ca o infractiune (luare de mita, trafic de droguri, omor) se va savarsi in scurt timp: "In aceste situatii, aflarea adevarului presupune o reactie rapida pentru surprinderea in flagrant a infractorilor, iar timpul aflat la dispozitie nu ar permite sesizarea judecatorului de drepturi si libertati. Chiar daca judecatorul de drepturi si libertati solutioneaza propunerea in aceeasi zi in care a fost sesizat, parcurgerea intregii proceduri presupune o intarziere de mai multe ore in care momentul operativ poate fi pierdut, iar tragerea la raspundere penala a infractorilor imposibila".
     In opinia procurorilor DNA, modificarea art. 173 C.pr.pen. referitor la numirea expertilor nu se justifica, avand in vedere ca eventualele incompatibilitati invocate in cuprinsul propunerii pot fi solutionate prin aplicarea regulilor prevazute de art. 174.
     Modificarea art. 175 C.pr.pen., prin introducerea unei interdictii absolute pentru expert de a se raporta la concluziile unui raport de constatare anterior, poate ingreuna aflarea adevarului, mai precizeaza documentul DNA, mentionand ca expertul trebuie sa se raporteze la toate datele existente si care ii sunt utile pentru formularea concluziilor, nu doar la niste elemente prestabilite in mod arbitrar.
     Argumentatia initiatorilor cu privire la posibilitatea ca procurorul sa directioneze ancheta cu rea credinta intr-un sens defavorabil inculpatului reprezinta o speculatie incompatibila cu natura stiintifica a unui raport de constatare si de expertiza, mai arata DNA.
     Modificarea art. 178, referitoare la raportul de expertiza, este inutila, in conditiile in care, in reglementarea actuala, vinovatia unei persoane nu poate face obiectului unei expertize, fara a fi necesara o mentiune suplimentara expresa in acest sens, sustin procurorii.
     Modificarea art. 202 prin introducerea conditiei ca o masura preventiva sa fie dispusa numai daca exista probe din care rezulta vinovatia dincolo de orice indoiala este incompatibila cu natura si scopul masurilor preventive, este de parere DNA, explicand: "Masurile preventive se dispun in timpul procesului penal, pentru a garanta buna sa desfasurare. Inainte de pronuntare unei hotarari judecatoresti cu privire la fondul cauzei, pe baza intregului probatoriu, nimeni nu poate formula o concluzie de certitudine cu privire la savarsirea infractiunii de catre inculpat, mai ales la standardul de probatiune cerut in propunere.
     Adoptarea textului ar avea ca efect, practic, imposibilitatea de a se dispune orice masura preventiva, in orice cauza, anterior condamnarii inculpatului".
     Modificarea art. 223 cu privire la conditiile de aplicare a arestarii preventive ar atrage, in opinia procurorilor DNA, imposibilitatea dispunerii acestei masuri preventive anterior condamnarii, prin introducerea sintagmei "numai daca exista probe concrete din care rezulta, dincolo de orice indoiala, ca inculpatul a savarsit o infractiune".
     Modificarea art. 224 si 225, prin excluderea denuntului dintre elementele care pot fi avute in vedere la aprecierea unei masuri preventive este in contradictie cu principiile procesului penal, considera procurorii DNA.
     De asemenea, modificarea art. 542 C.pr.pen. nu aduce, potrivit DNA, elemente suplimentare esentiale fata de situatia existenta, insa mentionarea expresa a caracterului obligatoriu al actiunii in regres poate fi considerata ca o forma de presiune la adresa magistratilor care solutioneaza cauze complexe.
     DNA spune referitor la modificarile propuse la Codul penal: " Modificarea art. 39 C.pen., prin limitarea pedepsei rezultante in cazul concursul de infractiuni la maximul special al celei mai grele pedepse, reprezinta o indepartare de traditia dreptului penal si poate crea situatii nejustificat de blande pentru unii infractori.(...) Modificarea termenelor de prescriptie a raspunderii penale ar atrage imposibilitatea tragerii la raspundere penala pentru numeroase infractiuni grave.(...) Prin cresterea cuantumului de la care consecintele sunt considerate deosebit de grave, cauzele aflate pe rol avand ca obiect infractiuni de abuz in serviciu cu un prejudiciu intre 2 si 4 milioane de lei vor fi calificate potrivit legii mai favorabile, cu consecinta incadrarii intre limite de pedeapsa mai putin grave si, implicit, cu reducerea termenelor de prescriptie a raspunderii penale. (...) Modificarea art. 283 C.pen. si reglementarea infractiunii de represiune nedreapta prin referirea la conditia dincolo de orice indoiala are potentialul de a transforma orice magistrat intr-un inculpat (...) Modificarea art. 290 si 292, prin conditionarea cauzei de nepedepsire pentru mituitor si cumparatorul de influenta de formularea denuntului in termen de 6 luni, va limita numarul infractiunilor descoperite in acest mod de organele judiciare. Pentru a evita sa fie santajati de mituitori, functionarii au la indemana solutia mai simpla de a refuza sa ia mita, fara a fi nevoie de o interventie a legiuitorului care sa ii protejeze".
     Introducerea infractiunii de abuz de putere al organelor judiciare ar avea, potrivit DNA, ca unic efect exercitarea unei presiuni nemaiintalnite la adresa magistratilor care solutioneaza cauze complexe.   


(182 afișări)

 

Link-uri înrudite

· Alte știri din sursa
Bursa

· Alte știri de la ---


Azi: Cea mai citită știre din sursa Bursa:

Modificarea Codului Penal si a Codului de Procedura Penala ar afecta statutul procurorilor | Autentificare/Creare cont | 0 comentarii
Comentariile aparțin autorilor. Nu suntem responsabili pentru conținutul acestora.
Page created in 0.90544199943542 seconds.