Joi, 21 Mai 2015 - 04:29 AM Aleg.RO: Capcanele falimentului personal. Piperea ii cere lui Iohannis sa trimita legea inapoi in Parlament: ”Genereaza mai multe probleme decat solutii”

Publicat de: ---

Gndul --> Tweet 0 Comenteaza 0 Email Adresa de e-mail la care vrei sa primesti STIREA atunci cand se intampla Aboneaza-te

Practic, cererile de intrare in insolventa a persoanelor fizice nu se vor mai depune instantelor judecatoresti, ci unei comisii ce urmeaza sa fie infiintata la nivelul fiecarui judet, dar si la nivel central .

Aceste comisii vor avea ”atributii decizionale, de control si supraveghere, prevazute de prezenta lege, in procedura de insolventa pe baza de plan de rambursare, fiind sprijinita in indeplinirea acestora de administratorul procedurii”, potrivit modificarilor facute de Comisia juridica, de disciplina si imunitati din Camera Deputatilor.

”Procedura nu mai este una judiciara. Aceasta este cea mai mare problema. Procedura aceea de reorganizare, de reesalonare, se desfasoara in afara tribunalului. Nu se mai poate pune problema unei protectii a tribunalului si de aici decurg foarte multe consecinte neplacute. Prima problema pe care vreau sa o ridic in atentie este: comisiile acelea locale de insolventa trebuie sa fie constituite din diversi membri care sunt reprezenti ai unor birocratii, ai unor institutii birocratice - Fiscul local, Fiscul central, executorii judecatoresti. Asta este o absoluta tampenie sa ai in comisia de insolventa un executor judecatoresc. Adica, el voteaza pentru reesalonare pe 5 ani luandu-si painea de la gura”, a explicat Gheorghe Piperea la Gandul LIVE.

In opinia sa, componenta acestor comisii reprezinta o problema deoarece membrii s-ar afla intr-un conflict de interese.

”Fiscul, care este creditor si care este interesat sa isi recupereze creanta, va trebui sa voteze pentru o reducere a datoriei fiscale, ceea ce este aberant. Sa vedem ce va spune Comisia Europeana daca Fiscul va semna o astfel de reducere daca nu cumva va fi considerat un ajutor de stat. Banca, de asemenea, trebuie sa voteze in comisia respectiva sa isi reduca creanta”, a explicat avocatul.

El a adaugat, totodata, ca infiintarea acestor comisii va intarzia intrarea procesul de implementare a legii.

”Cel mai important lucru este ca timp de cel putin un an de zile aceste comisii nu se vor constitui pentru ca trebuie sa vina din niste institutii birocratice care, in afara de faptul ca au nevoie de o norma metodologica data la nivel central ca sa arate cum functioneaza, cum sunt platiti cei din comisia respectiva, trebuie sa respecte propriile norme interne ale acelor institutii – Consiliu Local, Fiscul local, banca, executorul  judecatoresc si asa mai departe”, a spus Piperea.

Intrebat daca l-ar sfatui pe presedintele Romaniei sa promulge actuala forma a legii, avocatul a spus ca ”l-as sfatui sa nu promulge legea. Cred ca l-as sfatui sa o trimita inapoi la reexaminare pentru ca este generatoare de mai multe probleme decat de solutii (...) Singura solutie pe care ar putea sa o genereze este aceea in care omul chiar vrea sa scape de belea, e de patru, cinci ani in executare silita, cere falimentul, ii pune casa in brate bancii, se inchide falimentul si ramane fara niciun fel de datorie”.

Cum ar urma sa solicite un debitor intrarea in faliment

Debitorul trebuie sa depuna cererea de deschidere a procedurii insolventei pe baza unui plan de rambursare a datoriilor la comisia de insolventa. Cererea debitorului este un formular tipizat care cuprinde date si informatii referitoare la:

• motivele care au condus la ajungerea in stare de insolventa; • numele/denumirea creditorilor, domiciliul/sediul social al acestora, valoarea si tipul creantei: certe sau sub conditie, , scadente sau nescadente, aratandu-se suma si, daca este cazul, dreptul sau cauza de preferinta; • actiunile judiciare impotriva averii debitorului, inclusiv, daca este cazul, procedurile de executare silita incepute, masuri asiguratorii aplicate; • demersuri de renegociere extrajudiciara a anumitor datorii intreprinse de debitor anterior formularii cererii de deschidere a procedurii insolventei; • statutul civil si statutul profesional • cuantumul veniturilor din munca si a celor asimilate acestora, al sumelor de bani cuvenite cu titlu de pensie in cadrul asigurarilor sociale ori reprezentand o alta categorie de prestatii sociale, precum si a oricaror alte venituri, inclusiv venituri cuvenite in temeiul unui drept de proprietate intelectuala si dividende incasate intr-o perioada de 3 ani anterior depunerii cererii, precum si schimbarile previzionate ale veniturilor in urmatorii 3 ani; • bunurile debitorului, incluzand bunurile aflate in proprietate comuna pe cote-parti sau in devalmasie, cu precizarea altor drepturi reale decat dreptul de proprietate pe care debitorul le detine asupra bunurilor altor persoane; • conturile deschise la institutiile de credit sau la societatile de investitii financiare de catre debitor, precum si conturile prin care debitorul isi ruleaza disponibilitatile financiare sau de investitii, precum si disponibilul din aceste conturi; • creante al caror titular este debitorul, precum si orice drepturi reale, altele decat dreptul de proprietate, pe care debitorul le detine asupra bunurilor altor persoane; • actele cu titlu gratuit, precum si tranzactiile de peste 10 salarii minime pe economie incheiate in ultimii 3 ani anteriori formularii cererii; • numele persoanelor carora debitorul le presteaza intretinere in mod curent si titlul cu care aceasta este prestata si, daca este cazul, numele persoanelor care contribuie, impreuna cu debitorul, la prestarea acestei intretineri; • litigiile in curs sau finalizate in care debitorul este sau a fost parte, care ar putea sa afecteze in orice fel patrimoniul acestuia; • mentiunea ca nu a fost condamnat pentru savarsirea infractiunii prevazute la art.88, a infractiunii de evaziune fiscala, a infractiunilor de fals sau a unei infractiuni intentionate contra patrimoniului prin nesocotirea increderii ori ca a intervenit reabilitarea pentru astfel de condamnari, impreuna cu inscrisurile doveditoare; • mentiunea ca nu a beneficiat de o eliberare de datorii reziduale, potrivit prezentei legi, in ultimii 5 ani anteriori depunerii cererii, respectiv, ca nu au facut obiectul unei proceduri de insolventa pe baza de plan de rambursare a datoriilor ori de lichidare de active care a fost inchisa din motive imputabile acestuia in ultimii 7 ani anteriori depunerii cererii; • daca este cazul, denumirea societatilor la care debitorul a avut calitatea de asociat unic, administrator sau asociat/actionar in ultimii 2 ani anteriori introducerii cererii, numarul sau procentul actiunilor/partilor sociale/partilor de interes detinute; • daca este cazul, calitatea de persoana fizica autorizata, titular al unei intreprinderi individuale sau membru al unei intreprinderi familiale detinuta in ultimii 2 ani anteriori introducerii cererii.

Cine face parte din comisia de insolventa

Specialistii in insolventa au avertizat in februarie ca legea insolventei persoanelor fizice, in forma adoptata tacit de Senat, ar putea aduce in instante pana la 25.000 de noi procese. Varianta amendata a legii presupune mutarea unor dosarelor de ”faliment personal” catre o noua structura, numita Comisia de insolventa care se va infiinta atat la nivel central, cat si local, in fiecare judet.

Principala activitate a comisiei centrale va fi de a monitoriza si coordona activitatea comisiilor locale, cele care se ocupa efectiv de solutionarea cererilor debitorilor de deschidere a procedurii de insolventa pe baza de plan de rambursare a datoriilor.

La nivel central, din aceasta comisie vor face parte cate un reprezentant din urmatoarele institutii: Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor, Ministerul Finantelor Publice, Ministerul Justitiei, Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, Oficiul National al Registrului Comertului – Directia Buletinul Procedurilor de Insolventa. Comisia de insolventa la nivel teritorial este alcatuita din reprezentanti ai structurilor deconcentrate in teritoriu ale Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor, Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, precum si un reprezentant al Ministerului Finantelor Publice.

Cheltuielile de organizare si functionare ale comisiei de insolventa, la nivel central si teritorial, si aparatului tehnic se asigura de la bugetul de stat.

In situatia in care debitorul este nemultumit de activitatea comisiei de insolventa, el trebuie sa se adreseze instantelor.

”Cererile/actiunile din procedura judiciara de insolventa prin lichidare de active, contestatiile impotriva deciziilor comisiei de insolventa prevazute de prezenta lege si cererile de eliberare de datorii sunt de competenta judecatoriei in a carei circumscriptie si-a avut domiciliul, resedinta sau resedinta obisnuita debitorul cel putin 6 luni anterior datei sesizarii instantei”, se arata in noua forma a legii.

Cum este numit administratorul judiciar

Administratorul care va monitoriza cazul fiecarui roman care doreste sa intre in insolventa va fi desemnat de comisia de insolventa dintre practicienii in insolventa, executorii judecatoresti, avocatii si notarii publici inscrisi in Lista administratorilor procedurii si lichidatorilor pentru procedura insolventei persoanelor fizice.

”Administratorul procedurii este desemnat aleatoriu de comisia de insolventa, prin decizia de admitere in principiu a cererii de deschidere a procedurii de insolventa pe baza de plan de rambursare a datoriilor, dintre practicienii in insolventa, executorii judecatoresti, avocatii si notarii publici inscrisi in Lista administratorilor procedurii si lichidatorilor pentru procedura insolventei persoanelor fizice, care isi au sediul profesional in judetul in care isi are domiciliul, resedinta principala sau resedinta obisnuita debitorul. Prin aceeasi decizie, se stabileste si onorariul administratorului procedurii”, se arata in amendamentele aduse legii.

Cum arata forma anterioara a legii falimentului personal

In varianta initiala, cetatenii care nu mai aveau cum sa-si plateasca datoriile de orice natura ar fi trebuit sa ceara instantei insolventa, similar companiilor aflate in dificultati financiare. Odata ce aceasta cerere ar fi fost admisa, datornicul ar fi intra intr-un proces de restructurare si reorganizare a datoriilor, s-ar fi format o „masa credala” si ar fi fost numit un administrator judiciar care sa se asigure ca debitorul respecta planul de stingere a datoriilor.

Pe baza acestui plan, toti creditorii garantati, cum sunt, spre exemplu, bancile care au ipotecat un imobil, ar fi primit o compensatie cel putin egala cu cea pe care ar fi obtinut-o daca bunurile debitorului ar fi fost lichidate, in vreme ce creditorii chirografari, cum sunt companiile de utilitati, dar si bancile care au acordat credite fara garantii (credite de consum, spre exemplu), ar fi primi cel putin 40% din valoarea creantelor, pana la incheierea procesului.

Citeste si Romanii isi vor putea declara ”falimentul personal”. Parlamentul a adoptat legea care le va permite datornicilor sa depaseasca ”un necaz financiar” Citeste si Ce anunt au facut bancile referitor la creditele imobiliare si de consum Citeste si CNADNR cheltuie aproape 70 milioane euro pentru plombari si lucrari de intretinere. Cand incep reparatiile si cat dureaza


(111 afiri)

 

Link-uri înrudite

· Alte tiri din sursa
Gndul

· Alte tiri de la ---


Azi: Cea mai citit tire din sursa Gndul:

Capcanele falimentului personal. Piperea ii cere lui Iohannis sa trimita legea inapoi in Parlament: ”Genereaza mai multe probleme decat solutii” | Autentificare/Creare cont | 0 comentarii
Comentariile aparin autorilor. Nu suntem responsabili pentru coninutul acestora.
Page created in 0.62189102172852 seconds.