Marți, 14 Iulie 2015 - 05:31 AM Aleg.RO: REPORTAJ. Doua zile in cealalta Romanie

Publicat de: ---

romanialibera

E, cu siguran?a, prea pu?in, din fuga ma?inii ?i a pa?ilor, sa in?elegi Basarabia . Tot ce pot spune este ca m-am sim?it ca acasa, a?a ca \'Basarabia e Romania\' nu-i doar un slogan gol de con?inut. Dupa doua zile petrecute la Chi?inau ?i intr-un sat de pe malul drept al Nistrului, la Holercani, mi-am dat totu?i seama ca am de-a face cu o alta Romanie. Cu propriu-i trecut, marcat de rusificarea pana la sange. Urmele se vad in prejudeca?ile, dogmele ?i temerile pe care le intalne?ti la tot pasul.

Am plecat din Bucure?ti seara, pe 3 iulie, pe la ora noua, in doua autocare. Ca?iva jurnali?ti ?i restul voluntari ai Platformei Unioniste \'Ac?iunea 2012\', spre Marea Adunare Na?ionala care urma sa se desfa?oare pe 5 iulie. Unii imi povesteau ca mai fusesera in Republica Moldova cu ani in urma, imediat dupa ob?inerea independen?ei proclamata la Chi?inau. ?i nu s-au intors de acolo cu experien?e prea placute. Se refereau la ce pa?isera in vama, re?inu?i ore in ?ir, fara un motiv anume, amenin?a?i cu arestarea. Lucrurile, spun ei, s-au mai imbunata?it pe parcurs. A?a sper.

Trecem Prutul

Ajungem in final la vama noastra, Albi?a, unde lucrurile decurg fara nicio problema. Gata, spre Prut. Cineva din autocar zice ca nu ai voie sa fotografiezi Prutul. A?a era cel pu?in pe vremuri, un ordin, venit de nu ?tiu unde. Cica e obiectiv. Nu ?tiu ce fel de obiectiv. Eu il fotografiez. O apa lini?tita, sufocata de padurea care se scalda in aburii dimine?ii. ?i apoi in Vama Leu?eni.

Priviri taioase

Abia ora ?ase. Destul de pustiu pe aici. Primul autocar trage in fa?a unei cladiri impozante. Parca ar fi terminal de aeroport. Vad cum imediat ies din blocul acela mai mul?i vame?i care dau ocol ma?inii, destul de agita?i. Unul dintre ei vine ?i in cel de-al doilea autocar. Urca. Eu eram chiar in spatele ?oferului. A?a ca vad bine scena. Vame?ul ne arunca o privire taioasa, apoi un \'buna diminea?a\' de complezen?a. Ma sim?eam de parca am facut o ilegalitate pa?ind pe teritoriul Republicii Moldova. Pe urma ne intreaba pentru ce am venit in ?ara lui. Cu acelea?i flacari in ochi. Nimeni nu indrazne?te sa spuna nimic. Sa nu cumva sa supere autoritatea.

O ora de agita?ie in Vama Leu?eni

Apoi ni se ia fiecaruia Cartea de Identitate. ?i acesta este un exerci?iu de intimidare. Vame?ul i?i ia buletinul, dar in acela?i timp te fixeaza cu aceea?i privire deosebit de rece. Se uita cand la poza din buletin, cand la tine. Sa se convinga daca e?ti tu. Buletinele fiind stranse, vame?ul dispare. Se lasa o lini?te mormantala in ma?ina. A?teptam urmatoarea mi?care a gazdelor noastre. Deja ma gandeam ca vor veni sa ne spuna ca trebuie sa facem cale intoarsa spre Romania. Moldovenii in uniforma, al?ii in civil, nu se opresc nicio clipa din a da tarcoale celor doua autocare. Cer ?oferilor sa deschida cala de bagaje, studiaza totul in amanunt, pe urma vorbesc la telefoane, departe de noi. Agita?ia dureaza cam o ora, pana cand vine vestea buna. Putem intra in Republica Moldova.

Gloata poate pune in pericol statalitatea

Alt vame?, cu o privire ceva mai normala, vine la ca?iva dintre noi, stran?i in cerc, ?i incepe sa ne ?ina un mic discurs. Ceva de genul ca grupurile mari pot pune in pericol Republica Moldova. Deci noi eram un grup mare, 100 de persoane in cele doua autocare. Apoi vorbe?te despre gloatele care pot fi manipulate. Mul?umesc, deci eu fac parte dintr-o gloata. Vame?ul ne ureaza drum bun. A?a am intrat in Basarabia. Pentru prima oara in via?a mea.

?oseaua care nu strabate comunele

Mai avem 91 de kilometri pana la Chi?inau, pe o ?osea cu doua benzi. Parca mai inguste, in compara?ie cu cele de la noi. Dealurile line alearga odata cu noi. Rotunjimile pamantului sunt imbracate in floarea soarelui ?i vi?a-de-vie. Semn de oameni gospodari prin par?ile astea. Remarc ?i perdelele de protec?ie. Pomii sunt alinia?i la vreo 50 de metri, in stanga ?i-n dreapta drumului. E clar ca ?oseaua asta nu se inzapeze?te iarna. Autocarul merge repede, nu are motiv sa n-o faca, cu atat mai mult cu cat drumul nu tranziteaza nicio localitate. Este, aflu iara?i de la cei cu mai multa experien?a ca mine, o ?osea de tip rusesc, ocolind sate ori comune. ?i, in sfar?it, la Chi?inau.

Etajul doi este, in fapt, etajul unu

Hotelul in care urmeaza sa ne cazam e in cartierul Ra?cani. Mi se spusese ca e un carter verde. Nimerim cu adevarat in mijlocul unui parc. Ora?ul intreg este, in fapt, plin de verdea?a. Recep?ionera, o femeie intre doua varste, ma intampina cu zambetul pe buze. Da, in sfar?it, un zambet. Ma uit la numarul de pe cheie, 216. Deci voi sta la etajul doi. Liftul se opre?te mai repede decat credeam. Pe urma aflu ca in Basarabia se numara altfel etajele. Parterul e considerat primul etaj.

Canale romane?ti - 15, canale ruse?ti - 25

Camera ingusta, dar curata. Dau drumul la televizor. Un canal rusesc. Vreau sa schimb meniul televizorului, care e tot in rusa, dar nu reu?esc, a?a ca o las balta. Numar canalele pe care le prind. Ajung la 15 in limba romana. Dar cele in ruse?te sunt cel pu?in 25. Nu merg mai departe, am obosit. Mai am ?i altceva de facut. Sting televizorul. N-am dormit cine ?tie ce in autocar, azi-noapte. Doar o cafea e suficienta sa intru in noua zi. Noi, jurnali?tii, suntem anun?a?i ca vom face un drum pana pe malul drept al Nistrului, in satul Holercani, unde tocmai zilele acestea se desfa?oara un festival dedicat tradi?iilor locale. Gata, pe cai!

Amestec de muzica romaneasca ?i ruseasca

Ne inghesuim in microbuzul pus la dispozi?ie. Nu pot sa nu observ ca la capitolul asfalt ma simt ca in Romania. Gropi la tot pasul, ?i-n Chi?inau, ?i mai departe, pe ?oseaua pe care mergem acum, spre Dubasari. Altfel, drum lat, cu trei benzi pe sens, la ie?irea din Capitala. Pe marginea caii de rulare, tot ca la noi, talciocuri. Po?i sa te opre?ti sa cumperi legume, fructe, ligheane, mingi, trotinete, tot ce vrei. Caldura mare. ?oferul da drumul la muzica. Un amalgam de melodii, unele ruse?ti, altele cu cantare?i de la Bucure?ti, intercalate in mod democratic pe banda. Hurducaiala cat cuprinde, transpira?ie, caldura, zgomot. Frumos!

Opri?i de un poli?ist de la Circula?ie

Mai aveam vreo opt kilometri pana la Dubasari, cand ne opre?te un poli?ist de la Cicrula?ie. Deschide u?a pasagerilor, se urca, se uita la noi, ne studiaza. Oarecum aceea?i privire, ca la vama, dar parca totu?i mai blanda, apoi ne intreaba \'unde merge?i voi?\'. Din nou simt senza?ia aia ca incalcam nu ?tiu ce lege. Eu sunt cel care spun ca mergem la festivalul \'Ia Mania\'. Poli?istul se retrage, apoi il cheama afara pe ?ofer. Se indeparteaza amandoi de microbuz. Nu imi dau seama ce vorbesc. A?teptam. Se termina conversa?ia, ?oferul i?i reia locul la volan, fara sa ne dea nicio explica?ie. Ne continuam calatoria, in acelea?i ritmuri muzicale.

Strabatand zona controlata de separati?tii de la Tiraspol

Ajungem dupa pu?in timp aproape de capul de pod peste Nistru. Dincolo de rau este ora?ul Dubasari. Acum intram in teritoriul controlat de regimul separatist de la Tiraspol. Deci separati?tii stapanesc ?i bifurca?ia aceasta a drumului, din dreapta Nistrului. Noi nu vom trece raul, ci vom coti la stanga, spre destina?ia noastra. Pe o tabla rotunda de pe marginea drumului scrie \'punct vamal intern\', la limita intre teritoriile separate politic. ?oseaua este gatuita aici nu numai de o singura banda pe sens, dar mai ales de grinzile din beton dispuse din loc in loc, cand pe stanga, cand pe dreapta, in a?a fel incat ma?ina sa le ocoleasca, fiind obligata sa mearga incet. La interse?ie, chiar acolo unde drumul principal merge spre pod, vedem un blindat. Sunt solda?ii transnistreni, spune un basarabean care e cu noi in microbuz. Solda?ii n-au nicio treaba cu noi.

\'Acolo nu mai e niciun viitor\'

Apoi mai trecem de ni?te gherete, tot transnistrene. De unde se vad ni?te uniforme la fel de nepasatoare. Credeam ca, fiind punct vamal, ne controleaza cineva. Ele marcheaza numai bucata asta de teren a separatitilor. Drumul e insa liber. Daca treci, in schimb, podul peste Nistru, la intrarea in Dubasari, atunci vei avea de-a face cu transnistrenii. Ghidul nostru de ocazie zice ca familia sa, care traia in Dubasari, dar ?i in alte sate din Transnistria, a plecat de acolo. S-au mutat, rand pe rand, fra?i, matu?i, unchi, veri. To?i sunt acum in dreapta Nistrului, cei mai mul?i la Chi?inau. \'Acolo nu mai e niciun viitor\', se uita omul pe geam la malul stang al Nistrului. ?i-i vad in ochi dorul dupa locul in care s-a nascut.

\'Ia Mania\', la Holercani

Alta placu?a cu \'punct vamal intern\' ?i intram din nou in zona controlata de Chi?inau. Strabatem cateva sate, pustii. Casele se ascund ?i ele pe dupa pomii boga?i ?i gardurile inalte. Ajungem, in sfar?it, la Holercani. Dintr-odata, atmosfera prinde via?a intr-un spa?iu deschis, un iarmaroc cum numai in car?i ai mai vazut, descrise de cronicari. Nu sunt doar oameni ai locului, ci ?i cei veni?i din alte par?i ale Republicii Moldova. Este a treia edi?ie, aflu, a unui festival menit sa readuca la via?a tradi?iile basarabenilor. Costume populare prinse-n hore, lautari care ?i-au scos toba ?i vioara pentru \'d-alea, de-ale noastre\', mai incolo o scena pe care copiii ?i maturii canta laolalta melodii populare. Mai vad ?i leagane zburand prin aerul fierbinte, ducand cu ele glasuri de prichindei. De jur-imprejurul campului verde sunt in?irate masu?e la care me?te?ugarii i?i arata cum se fac opincile, broderiile, papu?ile din matase, iile, jucariile din lemn. Dar nu po?i sa le ocole?ti pe gospodinele care au pregatit bucate aburinde. Placinte de toate felurile, dupa re?ete tradi?ionale. Oale cu sarmale in foi de vi?a. Ciorbe ?i supe. Fripturile ?i carna?ii danseaza pe jaratec. Vrei sa mananci ceva, te a?ezi pe snopi de paie stran?i frumos cu sarma, pe cer-i intalne?ti peste tot in jurul tau.

\'Doar la ceremonii mai uitam de necazuri\'

?i incep sa discut cu oamenii. Nu se pune problema ca eu sunt din Romania, ei din Republica Moldova. Din priviri, pe loc, ne in?elegem sa vorbim ca ?i cum ne cunoa?tem de-o via?a. Aud o limba romana impecabila, fara niciun fel de accent. A?a o cunosc pe Vera Sali, imbracata in ia despre care spune ca are 130 de ani. Mi-a atras aten?ia in special cununa de flori de pe cap. Femeia umbla in picioarele goale, sa simta pamantul mai bine, spune ea. \'Azi avem cateva momente de relaxare. Doar la ceremonii mai uitam de necazuri\', fara sa dea voie triste?ii din ochi sa-i acopere intreaga fa?a.

Ce sunt papana?ii?

Alta femeie ma invita sa gust papana?i. Ma uit ?i nu-i vad, a?a cum in?eleg eu no?iunea de papana?i. Dar ea imi arata castrave?ii din fa?a mea. Sunt u?or mura?i. \'Deci ace?tia sunt papana?ii\', zic eu. \'Da\', se amuza ea de incurcatura mea. Apoi imi da re?eta. Castrave?ii se ?in trei zile, nu mai mult, scufunda?i intr-o fiertura cu hrean, ?elina, marar, frunza de vi?ini ?i piper iute. Va garantez ca au un gust fenomenal!

\'Noi trebuie sa ne trezim\'

Trec la biscui?ii de casa. Papilele mele gustative sunt in extaz. Re?eta lor nu se da. O femeie imi spune istoria satului. Localitatea a fost mutata la un kilometru ?i jumatate mai la deal, in 1953, inainte de-a se face barajul din amonte de Dubasari. Tot in zona asta sunt ?i ni?te pe?teri, acum lasate de izbeli?te, in care localinicii s-au ascuns in timpul razboiului din 1992. \'Nu prea se mai ?in la noi obiceiurile\', zice altcineva. \'Nici in Romania\', raspund eu. \'Da, dar noi trebuie sa ne trezim\', ma prive?te lung interlocutoarea...

Un leu romanesc pentru 4,68 lei moldovene?ti

Ma intorc abia dupa-amiaza in Chi?inau, de data asta fara niciun alt incident pe drum. Trebuie sa schimb bani. Cautasem ini?ial in Bucure?ti sa schimb lei romane?ti in lei moldovene?ti, dar sa dai cu tunul ?i nu gase?ti lei moldovene?ti in casele de schimb valutar de la noi. Rata de schimb era, la momentul prezen?ei mele in Chi?inau, de un leu romanesc la 4,68 de lei moldovene?ti. Case de schimb, la tot pasul, deschise ?i sambata, ?i duminica.

Ciocolata Basarabiei

Va dau ?i eu mai departe sfatul pe care l-am primit de la un om al locului. Daca vrei sa pleci cu o amintire din Basarabia, nu are rost, ca turist, sa cumperi haine sau incal?aminte. Sunt scumpe. Mul?i basarabeni dau fuga in Ia?i, in perioadele de reduceri, sa-?i ia cele de trebuin?a. Dar, in schimb, nu uita?i sub nicio forma de bomboanele \'Bucuria\'. Chi?inaul are adevarate \'biblioteci\' de bomboane, magazine cu zeci de rafturi, pe categorii. Accesibile, ca pre?. Sim?i gustul acela de odinioara, liber inca de chimicalele cu care noi, cei din lumea \'civilizata\' ne-am inva?at deja. Ce sa mai spun de vinurile ?i de coniacurile basarabene, adevarate opere de arta!

?uvoaie de apa in plin Chi?inau

Era pe la ora cinci cand incepe o ploaie de zile mari. Pamantul incins i?i elibera, prin aburi, caldura. M-am adapostit intr-un supermarket, cascand ochii la nimicuri pe care le vezi ?i in Romania. Se opre?te ploaia dupa vreo jumatate de ora. Dau sa merg spre hotel, dar crede?i ca se poate? Nici pomeneala. Chi?inaul e a?ezat pe coline. Fiecare strada urca sau coboara dupa legea-i proprie. Problema e ca acum, dupa potop, are loc un fenomen pe care nu mi-l inchipuiam. Rauri ad-hoc fug de-a lungul strazilor. Vad pe cineva care se incapa?aneaza sa treaca apa care are cel pu?in un metru la?ime, crezand ca se poate ajuta de o piatra pe care sa-?i sprijine saltul. Dar piatra se dovede?te instabila ?i barbatul i?i pierde echilibrul, cazand cu totul in \'rau\'. E de plans pentru o capitala care i?i dovede?te neputin?a in canalizarea ?iroaielor.

Co?uri de gunoi lipsa, strazi totu?i curate

Alt punct in minus pentru autorita?ile din Chi?inau este lipsa co?urilor de gunoi stradale. Dar din faptul acesta rasare ?i nota zece pentru basarabeni. Nu vezi pe jos nicio hartie, niciun muc de ?igara, nicio coaja de saman?a. Spiritul civic rasare ?i dintr-o alta intamplare, povestita ulterior de unul dintre bucure?tenii veni?i aici odata cu mine. Tipul a vrut sa treaca strada cand semaforul era inca ro?u pentru pietoni. A fost imediat tras de maneca de cei din jurul lui ?i apostrofat.

Dacia cucere?te Moldova

A doua zi, diminea?a, deja sunt pregatit, pe la opt, sa plec. Mi-am propus lipsa oricarui plan. Unde vad cu ochii, prin Chi?inau. La pas. Sa simt oamenii, strazile. Din intrebare-n intrebare, la care lumea i?i raspunde amabil, te po?i ghida in orice direc?ie. Peste tot, semne ale Romaniei, ma?ini Dacia Logan, ?i de taxi, ?i de Poli?ie, dar ?i particulare.

Coada la icoane

Este duminica ?i lumea se duce la biserica. Este ?i pentru mine prima oprire, intr-un laca? de cult. O mare de broboade albe. Femeile astfel acoperite. Pu?in barba?i, in schimb. Asisten?a e dominata de vocea grava a preotului, acompaniata de un cor barbatesc, la fel de sobru. Ceva mai tarziu, ajungand la Catedrala din Chi?inau, am vazut o coada pe zeci de metri, prelungita mult in afara bisericii. Oamenii a?teptau in lini?te sa le vina randul la inchinaciune, in fa?a mai multor incoane, toate de marimi apreciabile. Unele aveau cuvinte scrise in limba rusa, altele in romana. Am vazut ?i o icoana a lui ?tefan cel Mare.

Legume ?i fructe, prezentate in ruse?te

La pia?a, in cartierul Ra?cani. Semnele ca te apropii de spa?iul nego?ului i?i rasar cu mult inainte, pe trotuar, unde ?aranii i?i vand rodul muncii. Alta imagine care-mi aminte?te de Bucure?ti. Pia?a este in fapt o adunatura de tarabe dispuse mai degraba dezordonat. Toate acoperite cu o prelata sub care trebuie sa mergi coco?at, atat e de jos \'tavanul\'. Ma uit la ro?ii, castrave?i, pepeni. Fiecare sortiment cu un carton pe care scrie pre?ul. ?i denumirea. Aten?ie, in limba rusa. Nu peste tot, e adevarat. Doar la tarabele cele mai bine pozi?ionate, la intrarea in pia?a. Mai la vale, o ?aranca i?i vindea cele cateva buca?i de branza adapostite intr-o galeata. Ma imbie, oferindu-mi un varf de cu?it, sa gust. Din cinci cuvinte, doua sunt de nein?eles pentru mine. Apoi imi ?opte?te, de parca s-ar scuza, \'ne-au rusificat, maica!\'.

Romana, de protocol, rusa, uzuala

Vorba ei mi-a amintit de experienta dintr-un restaurant din Bucure?ti, cu cateva luni in urma, unde lucrau in majoritate basarabeni, la 20-22 de ani. Veneau la noi, clien?ii, ne serveau, vorbeam in romana. Dar pe ei, basarabenii, ii auzeam discutand apoi, in spatele tejghelei, unii cu al?ii, numai in ruse?te. Am fost curios ?i i-am intrebat de ce. Mi-au raspuns ca in limba rusa i?i exprima gandurile mai u?or. Pentru ca acum, venind in Chi?inau, sa-mi dau seama ca la Bucure?ti nu fusese doar o intamplare. Am intrat intr-o pizzerie, am comandat ceva de mancare, ospatarul vorbe?te cu mine in romane?te, dar cu colegii lui, in rusa. Sunt tot oameni tineri. ?i lor le pun aceea?i intrebare ?i primesc acela?i gen de raspuns. Similara experien?a in cazul angaja?ilor Muzeului Na?ional de Istorie. Cu oaspe?ii, in romana, intre ei, in rusa.

Car?i in \'limba moldoveneasca\'

La librarie, aveti car?i in limba romana? \'Avem in limba moldoveneasca\', vine raspunsul librarului, aratand spre un raft micu?, pierdut in multitudinea coper?ilor in limba rusa. Mai departe, am nevoie sa transmit o coresponden?a la Bucure?ti, apelez la un internet-cafe din centrul Chi?inaului. Calculatoarele erau setate in limba rusa. Ma duc la cel care gestiona re?eaua ?i-i spun de problema asta. Abia legand doua cuvinte cu mine, imi raspunde, zeflemitor, \'descurca-te, romane!\'

Limba rusa, abia din acest an op?ionala in ?colile din Moldova

Una dintre explica?iile pentru care tinerii de azi din Republica Moldova cunosc la perfec?ie limba rusa imi este data de deputatul Maria Ciobanu, din Parlamentul de la Chi?inau. Pana in acest an, limba rusa a facut parte din programa ?colara obligatorie din ?colile de stat. Abia din septembrie, in urma reformelor Educa?iei ini?iate de ministrul Maia Sandu, limba rusa va deveni op?ionala.

Nostalgia URSS

Dar nu e doar acest aspect. Trebuie evidentiat fenomenul ultimilor 24 de ani, al plecarii basarabenilor la munca in Rusia. ?i atunci limba rusa era absolut necesara. Vorbesc pe tema asta cu o femeie de vreo 50 de ani, din Chi?inau, care-mi spune ca aproape toata familia ei este plecata la munca in Rusia, ?i so?ul, ?i cei doi copii. Am in fa?a mea un om care regreta vremea URSS-ului, dar nu din punct de vedere ideologic, ?ine sa precizeze, ci stric material. Atunci a primit aparatament \'cu cinci odai\', in timp ce azi, imi in?iruie ea o sumedenie de cifre, nici salariul, daramite pensia, nu-?i asigura cel pu?in un trai decent, in timp ce costul vie?ii e din ce in ce mai scump.

Poporul \'moldo-rus\'

Abia ce incepuse mitingul unioni?tilor din Pia?a Marii Adunari Na?ionale, cand il zaresc, in parcul ?tefan cel Mare, din vecinatatea scandarilor, ganditor, pe o banca, pe Ion Ungureanu, fost ministru al Culturii, dar in special unul dintre principalii ini?iatori ai mi?carii de rede?teptare nationala a romanilor din Basarabia, participant la prima Mare Adunare Na?ionala din 1989. Acest om a spus atunci, cand Basarabia era inca intre hotarele URSS ?i se numea Republica Sovietica Socialista Moldoveneasca, \'suntem romani, iar limba noastra e romana\'. A fost momentul deciziei de trecere la grafia latina in toate institu?iile din RSS Moldoveneasca, in special in scoli. Azi, descopar un om dezamagit, vorbindu-mi despre un popor \'unic in lume\', cel \'moldo-rus\' ?i despre debusolarea intregii societa?i din Republica Moldova. \'Societatea basarabeana e debusolata, in special din cauza greuta?ilor economice. Sunt inca mul?i nostalgici dupa fosta URSS. Mul?i oameni au plecat la munca in Rusia. Formam un popor unic pe planeta, moldo-rus, pe fondul activei propagande ruse?ti, in special prin mass-media. Romania este prea mult preocupata de propriile-i probleme, ca sa mai aiba energie ?i pentru Basarabia\', conchide profesorul. A fost nevoie sa treaca 24 de ani, din 1989, cand Ion Ungureanu vorbea despre limba romana, pentru ca, abia in 2013, Curtea Constitu?ionala de la Chi?inau sa ajunga la aceea?i concluzie, demontand mitul moldovenismului prin deciza care a l-a oficializat, in sfar?it, pe Eminescu in Republica Moldova.

Marea Adunare Na?ionala ?i reac?ia strazii

?i a fost cea de-a patra Mare Adunare Na?ionala din istoria Moldovei post-sovietice, pe 5 iulie 2015, unde Blocul Unita?ii Na?ionale, format din 22 de organiza?ii civice basarabene, a cerut Bucure?tiului ?i Chi?inaului, in fa?a a peste 10.000 de manifestan?i, sa treaca la fapte concrete pe calea unirii celor doua state romane?ti. A fost momentul in care comportamentul omului de pe strada a tradat debusolarea intregii societa?i basarabene, oscilanta, de 24 de ani incoace, intre romanism, unitate na?ionala, integrarea europeana, pe de-o parte, ?i statalitatea Republicii Moldova sau apartenen?a la spa?iul rusesc, pe de alta parte. Am vazut o falie intre manifestan?ii din pia?a, zgomoto?i, fluturand steagurile tricolore, ?i mul?imea adunata pe margine, tacuta, parca ne?tiind daca e bine sa faca un pas inainte ori sa ramana in pozi?ia de simpli privitori.

Sa vina DNA-ul!

Este adevarat ca am intalnit, pe drumul intrebarilor mele aruncate in stanga ?i-n dreapta, prin Chi?inau, un motiv pentru care to?i cei chestiona?i lasau la o parte diferen?ele de opinie, catre Est sau Vest, fiind pe aceea?i lungime de unda. Basarabenii sunt extrem de supara?i pe corup?ia generalizata din ?ara lor. Cel mai recent scandal, legat de dispari?ia unui milliard de dolari din cateva banci de la Chi?inau, a zguduit din temelii intreaga societate. Suma este imensa pentru unul dintre cele mai sarace state ale Europei, cu un PIB care abia atinge opt miliarde de dolari. Un motiv suficient de solid pentru care, de data asta, to?i mi-au spus acela?i lucru. Basarabia are nevoie de Romania. Mai precis de Direc?ia Na?ionala Anticorup?ie.

Laptop Asus cu Windows 8.1 la doar 1199 lei! comenteaza sau vezi comentarii /* (c)


(194 afișări)

 

Link-uri înrudite

· Alte știri din sursa
România Liberă

· Alte știri de la ---


Azi: Cea mai citită știre din sursa România Liberă:

REPORTAJ. Doua zile in cealalta Romanie | Autentificare/Creare cont | 0 comentarii
Comentariile aparțin autorilor. Nu suntem responsabili pentru conținutul acestora.
Page created in 0.67962288856506 seconds.