Marți, 14 Iulie 2015 - 05:31 AM Aleg.RO: Taxele care maresc pretul de la raft

Publicat de: ---

Cotidianul

Marile lanturi de magazine domina cu autoritate comertul autohton de zece ani de zile iar expansiunea agresiva a acestora a scos din decor multe dintre afacerile mici de cartier sau multi producatori locali de alimente . Acestea dicteaza aproape tot, platesc putin furnizorilor, impun taxe de raft si creeaza permanent o tensiune in piata. Consiliul Concurentei a amendat pana in prezent doar o singura data cateva companii de retail, insa doar pe o speta ce tine de promotii. Cu prilejul unei investigatii pe care a intreprins-o in comertul alimentar, autoritatea de concurenta a depistat mai multe taxe pe care marile magazine le solicita celor care doresc sa fie cat mai vizibili. Astfel, avem de a face cu taxe pentru listare, platite pentru a patrunde in magazin, taxe pentru programe promotionale, taxe de reinnoire, taxe de pozitionare suplimentara, care se platesc pentru o prezenta la raft mai mare decat ar justifica vanzarea produsului, taxe de pozitionare secundara, platite pentru plasarea unui produs care exista la raft si intr-un alt loc, taxe pentru pozitionare exclusiva, platite atunci cand producatorul doreste sa fie singurul prezent pe raft cu aceeasi gama de produse, taxe de pozitionare preferentiala, care se platesc pentru o anumita pozitie speciala la raft, taxe de esec, taxe pentru deschiderea de magazine. Concluzia este una singura, si anume: practicarea taxelor de raft poate induce costuri suplimentare artificial pentru comertul traditional influentand negativ capacitatea acestuia de a concura, se spune intr-un comentariu al Consiliului Concurentei.

Producatorii autohtoni sustin ca prezenta in marile retele este absolut obligatorie, insa prezenta marfurilor romanesti pe rafturi este posibila dupa multe negocieri. “Pun mare presiune (reprezentatii retailerilor, n.r.) pe preturi si mereu impun taxe mai mari. În plus, retailerii vor sa isi promoveze propriile marci, no name, mai ieftine cu pana la 20%”, a declarat pentru cotidianul.ro un producator autohton de lactate care nu a dorit sa-i fie mentionat numele. "În cazul unei marci proprii care la pretul de costul de productie de 2 lei se adauga adaosul comercial al magazinului de 20% si se ajunge la un cost final de 2,4 lei, fapt ce face ca marca proprie sa fie preferata pentru acelasi produs realizat in aceeasi fabrica”, a declarat pentru Business24 Aurel Tanase, seful patronatului Romconserv. „Antreprenorii romani ar trebui sa aiba o strategie in relatia cu autoritatile, in negocierea cu retailerii moderni care in momentul de fata ne sufoca. Ar trebui sa urmareasca un interes comun, acela de a ne desfasura si de a avea acces in conditii normale la piata“, a declarat Adriean Asan-Mic, directorul general si unul dintre proprietarii Lactag, citat de Ziarul Financiar.

Reprezentantii patronatului din industria panificatiei – Rompan – sustin ca marii comercianti impun 20 de tipuri de taxe iar printre acestea se afla taxa de inlocuire produs (50-100 de euro), taxa de remodelare magazin (2.000-3.000 de euro), taxa de capat de raft (2.000-3.000 de euro).

Anuntul Guvernului in urma cu cateva luni ca de la 1 iunie va reduce TVA la alimente la 9% a declansat un razboi al declaratiilor intre producatorii si sindicatele din industria alimentara si retaileri. Primii au acuzat faptul ca marile lanturi de magazine vor compensa reducerea TVA-ului cu o crestere cu 90% a taxelor la raft. Exclus, au spus oficialii marilor companii, care s-au plans la randul lor de faptul ca exista voci, inclusiv in Parlamentul Romaniei, care doresc ingradirea comertului prin inchiderea in weekend a supermarketurilor si hipermarketurilor. „Nimeni nu a venit cu o poza concreta asupra asa-ziselor majorari de preturi. Pe langa asta, preturile nu raman fixe pe durata unui an la produsele alimentare, nu sunt televizoare. Conteaza foarte mult sezonalitatea si sortimentul. Comparatiile, ca sa poata fi concludente, trebuie sa fie facute pe aceeasi marca si pe acelasi tip. Preturile la oua de exemplu se modifica si de doua ori pe saptamana. Preturile nu pot fi majorate unilateral de catre lanturile de magazine, ci in stransa negociere cu furnizorul”, a declarat Delia Nica, presedintele Asociatiei Marilor Retele Comerciale.

Liviu Harbuz, presedintele Comisiei de Agricultura din Camera Deputatilor, a explicat ratiunea existentei taxei pe raft. “Aceasta taxa vine sa sustina financiar activitatea unor profesionisti care, in permanenta, supravegheaza si influenteaza nivelul vanzarilor. Rolul acestor consultanti este acela de a induce comportamente cumparatorilor. Recomandarile pot fi, de exempu, sub urmatoarele forme: «mariti sau micsorati spatiul intre rafturi», «scrieti cu litere mai mari sau mai mici preturile si informatiile pe etichete», «folositi unul sau mai multi angajati pentru un raion sau altul». Acesti specialisti in vanzari folosesc chiar pentru un singur produs circa 45 de variabile care descriu procesul de achizitie”, a scris acesta pentru Vestea.net. Potrivit acestuia, aglomeratia la un anumit raion presupune disconfort, iar femeile care sunt mai sensibile, dar in acelasi timp grupul tinta de baza pentru cumparaturi, vor cumpara mai putin si vor parasi raionul mai repede. Studiile de baza pentru nivelul de confort pe culoarul dintre rafturi s-a facut la raioanele de cosmetice, unde profilul cumparatorului este feminin in proportie de 99%.

“O crestere cu 1% a timpului petrecut in supermarketuri genereaza o crestere a vanzarilor cu 1,3%. Acesta este motivul pentru care produsele cele mai cumparate, produsele de baza in consum precum lapte, paine, fructe, sunt asezate strategic cat mai departe, astfel incat cumparatorul sa parcurga un traseu in care sunt prezentate produse mai putin vandabile. ”Timpul petrecut in fata sucurilor naturale este de circa 2-3 minute, iar procentul celor interesati de aceste bauturi este de 12% dintre cumparatori. Dupa ce studiaza superficial cateva sortimente, acestia pleaca fara sa cumpere nimic. Primul pas este realizat. Acestia sunt convinsi ca sucurile naturale sunt mai bune decat cele carbogazoase, dar nu au optat inca pentru o anumita marca. Este clar, aici se impune o publicitate agresiva la raft. Comportamentul este total schimbat atunci cand vorbim despre bere. 90% dintre cumparatorii de bere se duc direct la raft, stiu deja berea pe care o achizitioneaza si asta chiar de la intrarea in supermarket. Din acest motiv, publicitatea pentru bere se face in afara supermarketurilor cu ajutorul spoturilor video, audio si al publicitatii stradale”, a mai scris Harbuz.

Conform companiei de informatii globale si masurare Nielsen, cea mai mare parte a bugetului de cumparaturi a romanilor ajunge in hipermarketuri (62%), restul fiind impartit intre supermarketuri (20%), discounteri (11%) si cash & carry (2%). Cei mai mari retaileri prezenti in Romania sunt francezii de la Carrefour, Cora si Auchan, germanii de la Lidl si Kaufland, belgienii de la Mega Image si polonezii de la Profi sau Penny Market.

Într-un material ulterior vom arata cum o familie din Germania a reusit sa devina unul dintre cei mai mari importatori de alimente in Romania si cum producatorii interni nu au loc in marile magazine din cauza prezentei marfurilor aduse de afara.


(359 afișări)

 

Link-uri înrudite

· Cotidianul
· Alte știri din sursa
Cotidianul

· Alte știri de la ---


Azi: Cea mai citită știre din sursa Cotidianul:

Taxele care maresc pretul de la raft | Autentificare/Creare cont | 0 comentarii
Comentariile aparțin autorilor. Nu suntem responsabili pentru conținutul acestora.
Page created in 0.61002993583679 seconds.