Luni, 04 Ianuarie 2016 - 05:57 AM Aleg.RO: Parlamentari ca-n codru, episodul 2: doua legi care permit taierea a jumatate din padurile Romaniei

Publicat de: ---

Gândul --> Tweet 0 Comenteaza 0 Email Adresa de e-mail la care vrei sa primesti STIREA atunci cand se intampla Aboneaza-te

Prima dintre aceste bombe cu ceas pentru padurile din Romania se refera la modificarea Codului Silvic . La momentul actual, legea interzice trecerea suprafetelor impadurite in categoria terenului intravilan, insa initiatorul Catalin Radulescu, deputat PSD, a propus, mai intai, schimbarea acestei reguli. Astfel, textul legii prevede permiterea transferului in intravilan a padurilor, daca acolo este in constructie un complex turistic. 

„Este interzisa includerea padurilor in intravilan, cu exceptia padurilor proprietate privata ale persoanelor fizice sau juridice care prin planuri urbanistice sunt destinate pentru realizarea infrastructurii de presari servicii turistice si baze de agrement”, se arata in proiect.  

Ca o parghie de siguranta impotriva abuzurilor, in prezent, in Codul Silvic se precizeaza ca prin constructia unei platforme dedicate turismului poate fi dislocata definitiv o suprafata de  5% din totalul unei proprietati, dar nu mai mult de 200 de metri patrati. Deputatul sugereaza, insa, schimbarea prevederii, astfel incat proprietarul sa poata defrisa pana la jumatate din portiunea de padure care ii apartine.

„Suprafata care face obiectul scoaterii definitive din fondul forestier este destinata numai pentru constructia structurii turistice, accesul si imprejmuirea, si nu poate depasi 50% din suprafata proprietatii forestiere”, propun initiatorii. 

Dupa lansarea ipotezei ca, teoretic, jumatate din fondul forestier al tarii este in pericol sa se transforme in baze de relaxare, parlamentarii s-au gandit si la o masura compensatorie. Una destul de subreda, care si-ar vedea implinite efectele dupa zeci de ani de catastrofe ce s-ar putea produce din cauza defrisarilor: plantarea de copaci pe o suprafata egala cu cea care a fost distrusa. „Compensarea prevazuta la alin. (1) se realizeaza prin impadurirea unei suprafete egale cu suprafata terenului scos din fondul forestier national”, scrie in textul proiectului. 

Motivul invocat pentru realizarea acestor modificari este faptul ca reglementarea aflata in vigoare in prezent impiedica dezvoltarea turismului national, mai ales in ceea ce priveste sfera sporturilor de iarna.

Expunerea de motive detaliaza ca in Romania turismul in timpul sezonului estival este deficitar, ceea ce inseamna ca tara noastra ar trebui sa se orienteze spre dezvoltarea intensa a turismului montan. Pentru aceasta trebuie, insa, facute „mici sacrificii” care sa dea frau liber dezvoltarii infrastructurii necesare atragerii vizitatorilor straini. Pe aceste argumente s-au bazat deputatii, care au hotarat ca, intru prosperitatea turismului romanesc, sacrificate vor fi padurile. 

„Strategia nationala trebuie sa fie bazata pe turismul montan, ceea ce impune scoaterea din circuit a unei suprafete din fondul forestier, in vederea construirii unor complexuri sau resorturi turistice si de asemenea, amenajarea serviciilor conexe acestora (restaurante, baruri, pub-uri, spa-uri, piscine, partii de schi, terenuri de sport si agrement)”, se arata in expunerea de motive. 

Initiatorii tin insa sa ne linisteasca: investitiile nu vor determina taierile abuzive ale padurilor, ci va fi defrisat „numai atat cat va fi nevoie”. In limita a 50% din suprafata detinuta, asa cum, de altfel, am precizat ca stipuleaza textul legii. Aceasta inseamna ca jumatate din padurile Romaniei ar putea fi doborate in favoarea complexurilor turistice, despre care stim deja ca se pot intinde pe sute de metri patrati, mai ales ca, sustinute fiind de prevederile legislative, nu vor intarzia sa apara. 

„Orice investitie in turismul montan nu va determina taierea abuziva a padurilor, asa cum s-a intamplat pentru domeniul industrial al lemnului, ci numai cat va fi nevoie pentru constructia complexurilor turistice montane”, se mai mentioneaza in expunerea de motive. 

Padurile au rasarit in calea Programului „Ski in Romania”

Al doilea proiect-calau pentru padurile din Romania se refera la modificarea si completarea Legii nr. 526/2003, referitoare la Programul national de dezvoltare a turismului „Ski in Romania”. Initiator este acelasi Catalin Radulescu, alaturi de alti 13 colegi din Parlament, care insista ca fondul forestier sta in calea partiilor de schi si, implicit, a profitului pe care Romania l-ar putea obtine de pe urma celor care si-ar petrece vacanta in tara noastra, ce-i drept, intre niste munti mult mai golasi. 

„Legea nr. 46/2008 - Codul Silvic, prin aceasta reglementare, blocheaza implementara proiectelor prin care s-ar putea indeplini Programul de interes national pentru dezvoltara turismului „Schi in Romania', cu componenta principala 'turism pentru practicarea schiului si a altor sporturi de iarna', deoarece, prin natura lor, sporturile de iarna se realizeaza cu preponderenta in zona montana, ocupata in general de vegetatie forestiera", se arata in expunerea de motive. Practic, acest lucru se traduce prin faptul ca tocmai padurile Romaniei, atat de apreciate de turistii straini, stau in calea unui flux mai mare de oameni care ar putea veni in vacanta in tara noastra. 

Cea mai periculoasa mentiune este, insa, aceea ca propunerea da mana libera structurilor din administratia locala pe proprietatea carora se afla padurile sa stabileasca parteneriate cu diversi investitoril cu caracter public-privat. In acest fel, padurile ar putea fi inlocuite peste noapte de complexuri aducatoare de profit, precum hoteluri, restaurante, terenuri de sport, baruri sau partii de schi, in functie de interesele economice ale partenerilor privati.

Cu toate ca organizatiile de mediu au aratat ca aceste modificari ar atrage mari pericole pentru fondul forestier al tarii, in expunerea de motive, la categoria „Impactul asupra mediului" se specifica negru pe alb ca transformarile scontate sunt exclusiv benefice, fara sa se faca vreun moment referire la efectele negative pe care le-ar putea avea asemenea schimbari.

„Impactul asupra mediului va fi unul pozitiv, deoarece se vor mentine masurile deja luate sau se vor lua masuri de conservare si promovare a cunostintelor traditionale, in particular a celor legate de utilizarea durabila a terenurilor, a practicilor de management al resurselor terenurilor, raselor loacale de animale domestice si varietatilor de plante cultivate, precum si de utilizarea durabila a plantelor salbatice. Se va asigura indeplinirea in continuare a angajamentelor asumate de tara noastra in procesul de integrare europeana privind acest capitol", scrie in motivatia citata.

Pentru argumentarea propunerii, initiatorii aduc unele comparatii cu alte state europene in care se poarta discutii pe marginea protejarii fondului forestier. Exemplul selectat este Austria, o tara in care procentul domeniului impadurit este de circa 47%, adica de aproape doua ori mai mult fata de aproximativ 27%, cat reprezinta el din totalul suprafetei Romaniei. In aceste conditii si in contextul taierilor ilegale care au atins proportii catastrofale, functia de conservare a padurilor devine mult mai importanta decat aceea de productie, cel putin pe termen mediu. Cu alte cuvinte, daca padurile nu exista, ele nu pot fi valorificate. Politicienii tin, insa, sa demonstreze ca aceasta ierarhizare este gresita si trebuie schimbata.

„Cele mai importante functii ale fondului forestier, in conformitate cu Legea austriaca a padurilor, adoptata in anul 1975, sunt: de productie, de protectie, beneficii si de recreere. Dupa cum se poate observa, prima functie a fondului forestier austriac nu este, asemeni statului Roman (sic!), aceea de conservare, ci de productie; fondul forestier austriac este vazut in primul rand ca un factor de dezvoltare locala, un element ce contribuie la cresterea investitiilor locale, prin materialul lemnos ce il produce, prin contributia la procedurarea energiei", se arata in expunerea de motive.

„Berusconi de Pitesti" si alti doi initiatori, proprietari peste mii de metri patrati de padure

Deputatul care a initiat proiectele de lege a declarat pentru Digi 24 ca a hotarat inaintarea acestor initiative dupa ce si-a dat seama ca niciun complex turistic din Romania nu este pe placul sau si sa nu mai are unde sa se relaxeze. "Eu mi-as dori foarte tare, pentru ca sunt si schior, sa nu mai ma duc eu sa plec - uite cum sunt acum plecat, m-am dus acum in Austria - sa stau la mine in tara, unde ma duc eu la mine in tara sa schiez sau unde ma duc eu sa imi placa cu familia mea, sa nu mai plec sa cheltuiesc".

De altfel, politicianul care a venit cu aceste propuneri este chiar el proprietarul a doua hectare si jumatate de teren impadurit, la fel ca si alti doi dintre ceilalti 13 semntari ai proiectului. Catalin Radulescu, supranumit „Berlusconi de Pitesti", este detinatorul unor bucati de teren, mai ales in judetul Arges, unele dintre ele fiind chiar suprafete forestiere. Astfel, cea mai recenta declaratie de avere a deputatului arata ca Radulescu are aproape 5.000 de metri patrati in comuna Babana din judetul Arges, padure despre care a declarat anul trecut pentru gandul ca „e intr-un hau, nu am ce sa fac cu ea. Pot s-o donez unei biserici, ca eu nu am ce sa fac cu ea”. Tot la categoria terenuri - padure extravilan intra si o alta proprietate tot din Arges, de aceasta data in comuna Poiana Lacului, care se intinde pe 20.555 metri patrati si la care deputatul are o cota-parte de 50%, aceasta fiind dobandita prin decizia 326/2008 a Tribunalului de Arges.

Citeste si EXPLOZIV! Parlamentari ca-n codru: 38 de deputati PSD au facut o lege care permite TAIEREA INTEGRALA a padurilor. Zece dintre ei sunt proprietari de terenuri forestiere

Dorel Caprar, un alt deputat care si-a pus si el semnatura pe proiectele de act normativ, are si el un teren forestier in extravilan. Potrivit cele mai recente declaratii de avere, deputatul detine 818 metri patrati de padure in Sanleani, judetul Arad si 46.300 de metri patrati in comuna Zimand din judetul Arad, in care principalele atractii turistice recunoscute la nivel national sunt Padurea Utvinis si Rezervatia Naturala de Platani si Alun Turcesc. 

Anghel Stanciu, tot deputat PSD semnatar al ambelor initiative legislative, este si el proprietar de padure. In cea mai recenta declaratie de avere, politicianul figureaza ca detinand o suprafata impadurita de 5.000 de metri patrati in comuna Barnova din judetul Iasi, la rubrica titularului fiind trecut numele sotiei sale.

Incercare de modificare a Codului Silvic trasa la indigo

Proiectul este copia fidela a unei incercari lansate anul trecut, atunci cand, prin mai multe amendamente la Codul Silvic, 37 de deputati PSD si un deputat PC au propus modificarea legislatiei pentru a oferi mana libera la defrisari integrale detinatorilor de paduri care doresc sa ridice baze de agrement in zonele cu pricina. Dintre cei 38 de politicieni, zece aveau ei insisi in proprietate terenuri forestiere si ar fi putut sa se transforme in beneficiarii directi ai acestor schimbari, dupa cum a aratat gandul in 2014.

Un raport dat publicitatii in luna octombrie de Greenpeace Romania a alarmat intreaga opinie publica dupa ce a aratat ca in tara noastra dispar trei hectare de padure pe ora si ca in fiecare zi se inregistraza 62 de cazuri de taieri ilegale. Doar in perioada 2013-2014 defrisarile au cauzat un prejudiciu de 52,1 milioane de euro (230.937.047 lei). Judetele aflate pe lista neagra a hotilor au fost, in aceasta perioada, Arges (cu 12,85% din totalul cazurilor inregistrate la nivel national), Bacau (cu 7,7%) si Mures (cu 7,36%). Dintre regiunile tarii, Transilvania este principala sursa de lemn pentru taierile ilegale.

Citeste si Trei hectare de padure dispar in fiecare ora in Romania. HARTA defrisarilor ilegale

„Subliniem faptul ca aceste date nu ofera o imagine completa asupra amplorii reale a fenomenului taierilor ilegale la nivelul intregii tari, de vreme ce rapoartele guvernamentale indica o medie de 8,8 milioane m3 de lemn extras ilegal anual, dar investigatiile autoritatilor competente se refera doar la a 16-a parte din cifra mai sus mentionata”, a declarat atunci Valentin Salageanu, coordonator de campanie al Greenpeace Romania.

/* (c)AdOcean 2003-2015, thinkdigital_ro.gandul.info.all site.640x160_adtext */ ado.slave('adoceanthinkdigitalroyapjknnpoo', {myMaster: 'gspR_wc1HDIbfbwQluvEf3MuEE6qPkMxR5RjiYToGJ7.f7' }); /* (c)AdOcean 2003-2015, thinkdigital_ro.gandul.info.all site.600x152_up_300x250_560x152_final art */ ado.slave('adoceanthinkdigitalrolaitgqdlpt', {myMaster: 'gspR_wc1HDIbfbwQluvEf3MuEE6qPkMxR5RjiYToGJ7.f7' }); Citeste si BARONUL DE PADURE si LISTA celor 38 de deputati ca-n codru. Pesedistul Radulescu, alias Berlusconi de Pitesti: „Sunt si multi dobitoci in PSD. Nu suntem toti destepti. O sa-i explicam noi Doinei Pana cum sta treaba”


(294 afișări)

 

Link-uri înrudite

· Alte știri din sursa
Gândul

· Alte știri de la ---


Azi: Cea mai citită știre din sursa Gândul:

Parlamentari ca-n codru, episodul 2: doua legi care permit taierea a jumatate din padurile Romaniei | Autentificare/Creare cont | 0 comentarii
Comentariile aparțin autorilor. Nu suntem responsabili pentru conținutul acestora.
Page created in 0.7692859172821 seconds.