Marți, 12 Ianuarie 2016 - 06:24 AM Aleg.RO: ?O Romanie sanatoasa? (I)

Publicat de: ---

romanialibera

Dan Peretianu, Mihai Belascu, Corneliu Zeana

Cateva observatii pe marginea articolului doctorului Alexandru Vlad Ciurea din \'Romania libera\' de marti, 29 .12.2015, p.6, intitulat \'Dreptul la sanatate, garantat prin Constitutia Romaniei\'.

La sfarsitul anului 2015, profesorul A.V. Ciurea face o trecere in revista a 25 de ani de evolutie a sistemului de sanatate in articolul  \'Dreptul la sanatate, garantat prin Constitutia Romaniei\'. Din punctul nostru de vedere, dr. Ciurea face insa unele greseli de apreciere a situatiilor descrise. Am realizat acest material pentru a restabili ordinea adevaratelor intamplari, pe baza datelor legislative existente. Le voi lua pe rand, in ordinea in care apar in textul domniei sale, si nu neaparat in ordinea cronologica.

Despre desfiintarea bugetului distinct al CNAS

Dr. Ciurea afirma ca dl. Eugen Nicolaescu, in calitate de ministru al Sanatatii,  scos in evidenta negativa drept \'contabil\',  este cel care \'a desfiintat bugetul distinct al Casei Nationale de Asigurari de Sanatate. A inclus acest buget in bugetul de stat\'.

Amintim ca Bugetul CNAS, institutie aparuta in 1999, nu a fost niciodata in afara bugetului de stat.

Bugetul CNAS a fost si este votat dintotdeauna de cand a fost aplicata Legea 145 cu modificarile ulterioare (vezi mai departe) in cadrul Bugetului de Stat, de obicei la anexa 10, numita fond special, denumit acum Bugetul Fondului National Unic de Asigurari Sociale de Sanatate, FNUASS. Primul Buget de Stat unde a fost specificat fondul special al ASS a fost Legea 36 din 1999, capitolul 7, art. 40: \'Veniturile si cheltuielile bugetului Fondului pentru asigurari sociale de sanatate, pe anul 1999, constituit in baza Legii nr. 145/1997, sunt prevazute in anexa nr. 10.\'

Astfel ca ministrul contabil al Ministerului Sanata?ii NU a fost el cel care a desfiintat bugetul distinct al asigurarilor de sanatate. Fondul NUASS, pe atunci numai FASS, a fost instituit de OUG 30/1998 de Guvernul taranistului Radu Vasile, cand ministrul Sanatatii era udemeristul Hajdu Gabor (vezi mai departe). In plus, evolutia modului de colectare a banilor in sistemul de asigurari sociale de sanatate (ASS) a fost si ea sinuoasa, dar dl. Nicolaescu nu are de-a face cu aceasta sinuozitate, ci poate mai degraba dl. Hajdu, dr. Bartos si dr. Branzan (vezi mai departe). Dupa aceasta fraza, dr. Ciurea are dreptate cand afirma ca dl. Eugen Nicolaescu a intocmit pachetele de servicii extem de limitate, si de aici aplicarea acestora in Normele la Contractul Cadru (NCoCa), dar trebuie scos in evidenta ca prima fraza (despre buget) se refera la mandatul 2005-2008, in timp ce a doua (despre pachet) la mandatul 2013-2014.

Despre coplata

Tot despre ministrul Eugen Nicolaescu ne spune dr. Ciurea ca \'a introdus un concept financiar cel putin original – coplata. Un set de aberatii…\'. Aici, dr. Ciurea face afirmatii extrem de categorice, dar la fel de extrem de neadevarate. Dl. Nicolaescu NU este creatorul conceptului de \'coplata\'.

Conceptul de coplata si aplicarea acestuia au aparut prima data in Danemarca, in 1966 [vezi Comments on copayment.Brough RD. Sac Explor. 1966 Apr;9(4):15.]. Ulterior, el s-a raspindit in acele sisteme cu taxe, impozite si contributii obligatorii pentru sanatate, unde pacientul, pe langa plata efectuata prin taxare, mai platea ceva suplimentar (coplata) atunci cand accesa un serviciu medical. Coplata este un concept psihologic, prin care se restrange accesul la servicii, atunci cand ele sunt, aparent, gratuite; gratuitatea la accesarea serviciului, plata obligatorie prin taxe, impozite si contributii.

Conceptul de coplata a aparut pregnant in Romania in 1993, odata cu publicarea Raportului \'A Healthy Romania\', \'O Romanie sanatoasa\', de catre Banca Mondiala, raport coordonat de prof. Ritchard Brazil, de la King's Found din Londra. Din partea romana, raportul a fost coordonat de prof. Dan Enachescu, in baza Legii 79/1991. Din partea nosatra s-a participat la redactarea unor texte din acest raport si unul din noi (D.P.) a participat in 1995, la Stockholm si Madrid, si la analize internationale pe tema coplatii in cadrul Programului de Infratire al Spitalelor HOPE, coordonat in Romania de dr. Mircea Olteanu (omagiu pe aceasta cale).

Coplata exista si acum in UK, Scandinavia si Germania. Ea reprezinta circa 5% din plata. Prin acest sistem, se reduc cheltuielile in sanatate cu 15%.

Nu dl. Nicolaescu a introdus acest concept in Romania si nici macar in texte de lege (acte normative). Prima data apare termenul \'coplata\' in Contractul Cadru din 1998, HGR 697, publicat in MO (#400) la 21.10.1998: \'Art. 18 (1) – Asiguratii care se prezinta direct la medicul specialist acreditat fara bilet de trimitere de la medicul de familie, cu exceptia cazurilor prevazute la art. 17 alin. (2), vor suporta o contributie personala, denumita in continuare coplata\'. Nici aceasta definire nu are legatura cu ceea ce era atunci coplata in tarile civilizate.

Coplata este totusi introdusa in practica, dar numai pentru cateva zile, subiectul fiind aprope \'interzis\' pentru politicieni.

In 1999, presedintele CNAS, dr. Alexandru Ciocalteu, a propus o coplata la eliberarea unei prescriptii medicale (retete) in valoare de 1.000 lei (ca in UK). Procesul a fost blocat, considerat ca nepregatit si nepolitic. In 2003, dr. Daniela Bartos, ministrul Sanatatii, a introdus coplata in sistemul ambulator de policlinica de 50 000 lei, atunci cand CNAS platea cabinetelor tot 50.000 lei pentru o consultatie. Procesul a fost blocat, considerat ca nepregatit si nepolitic.

Dl. Nicolaescu introduce in Romania o alta definitie a coplatii spunand despre ea, la art. 210, litera l din Legea 95/2006: \'Coplata este diferenta suportata de asigurat intre tariful decontat de casa de asigurari de sanatate din FNUASS si tariful maximal stabilit de Ministerul Sanatatii Publice, ca autoritate natio­nala in politica de preturi a serviciilor medicale, medicamentelor si dispozitivelor medicale\'.

In fine, termenul corect de coplata apare in Legea 220 din 2011, unde se scrie la art. I: \'2. La articolul 210 alineatul (1), litera l) [din Legea 95/2006, s.n.] se modifica si va avea urmatorul cuprins: \'l) coplata – suma care reprezinta plata contributiei banesti a asiguratului in temeiul obligatiei prevazute la art. 219 lit. g), pentru a putea beneficia de serviciile medicale din pachetul de servicii de baza, in cadrul sistemului national de asigurari sociale de sanatate. Suma prevazuta drept coplata se calculeaza procentual din valoarea serviciilor medicale asa cum sunt prevazute in contractul-cadru. Cuantumul coplatii in procente, precum si valoarea serviciilor medicale sunt stabilite prin contractul-cadru potrivit art. 217 alin. (3) lit. k). Suma prevazuta drept coplata este incasata suplimentar fata de cea decontata din fond\'.

De remarcat ca textul initia­tivei legislative ce apartinea Guvernului Boc si ministrului udemerist Atilla Cseke era la fel de gresit (vezi Nota de Fundamentare si forma votata la Senat). Noroc cu dr. Horia Cristian, deputatul liberal care a introdus amendamentul salvator. Cu toate acestea, prevederile Legii 220/2011 nu s-au aplicat niciodata.

In 2013, Guvernul Ponta, cu dl. Nicolaescu ministru, a incercat din nou introducerea unei \'coplati\', de 5-10 lei la internare, masura cu numeroase exceptari de la plata (HGR 117, art. 74). Efortul financiar de a birocratiza circa 0,1-0,2% din plata [plata oferita de CNAS pentru spitale este in jur de 5.000 de lei de caz rezolvat, iar coplata de 5-10 lei reprezinta 1-2 la mie s-a impotmolit dupa 3 luni de aplicare.

Despre asigurarile sociale de sanatate si bugetele acestora

Dr. Ciurea afirma: \'Cei doi ministri care au condus, succesiv, sanatatea in cadrul Guvernului Ciorbea, Stefan Dragulescu si Ion Victor Bruckner, au facut un pas important in reformarea sistemului de sanatate: au infiintat Casa Nationala de Asigurari de Sanatate. Apoi, au descentralizat institutia la nivelul fiecarui judet si au creat, practic, un sistem nou… Prin urmare, in anul 2000, acelasi guvern care crease CNAS muta (s.n.) bugetul acesteia in cadrul Bugetului de Stat\'.

La acest paragraf este de scos in evidenta ca NU ministrii citati au infiintat CNAS. CNAS a fost infiintata in 1999, prin efectul legii si al unor ordonante de urgenta, la care cei doi NU au avut nici o contributie directa. In plus, ceva mai devreme il acuzase pe ministrul Nicolaescu de \'mutare\'.

1. Legea. Textul legii asigurarilor sociale de sanatate (LASS) a fost creat in Ministerul Sanatatii de un colectiv condus de fosta sefa a Departamentului Bugetului, dna Eugenia Erhan, pe vremea ministeriatului prof. Iulian Mincu (PDSR) [intre 1992-1996 (Aug)]. Dar, initiatorul legislativ al acestei legi nu a fost Guvernul Vacaroiu, ci un grup de 13 senatori tot PDSR, condusi de dr. Elena Preda si prof. Iulian Mincu. Initiativa nr. L 176 a fost inregistrata pe 8.11.1993.

Trebuie scos in evidenta ca ministrul socialist (sic!) Iulian Mincu (si echipa) a propus o lege crestin-democrata de tip Bismark, inclusiv cu ajutorul a numerosi experti din Germania: o casa de asigurari independenta de Guvern si Parlament, cu case judetene descentralizate.

Profesorul dr. Stefan Dragulescu era intr-adevar ministru PNTCD la data votarii legii in Parlament (publicata la 31.07.1997), dar domnia sa NU a intervenit absolut deloc in procesul formarii CNAS si nici in cel al descentralizarii caselor judetene. Nici profesorul dr. Bruckner, devenit ministru dupa demiterea dr. Dragulescu la 5.12.1997, nu a participat la crearea CNAS, pentru ca a fost ministru doar 4,5 luni, pana in 17.04.1998 [de mentionat ca prof. Bruckner este unul din autorii Programului de Guvernare al CDR pentru problemele sistemului de sanatate – vezi Romania libera din 17.07.1995, p.7 si Conferinta de presa a dlui Emil Constantinescu pe 5.05.1995]. Nici chiar dr. Francisc Baranyi nu a fost implicat mai mult ca ministru (a fost implicat ca presedinte al Comisiei de Sanatate de la Camera Deputatilor in anii anteriori aprobarii legii) caci si dansul a stat la minister numai 2 luni, pana in Iunie 1998 (demis/demitere din cauza de colaborare cu Securitatea).

2. Ordonantele de urgenta. Legea 145/1997 stabilea fondarea caselor de asigurari intr-uninterval de timp, pana la 1.01.1999. Dar, la sfarsitul lui 1998, ele nu erau inca infiintate. Infiintarea caselor de asigurari a aparut ca urmare a doua acte normative ale Guvernului CDR Radu Vasile, pe vremea ministeriatului avocatului Hajdu Gabor (iulie 1998-decembrie 1999, interimar iunie-iulie, avocatul Valeriu Stoica): OUG 30/29.10.1998 si OUG 72/30.12.1998. Aceste 2 ordonante de urgenta au completat textul LASS (de 92 articole) cu inca 100.

OUG 30 a Guvernului Conventiei Democratice este cea care desfiinteaza in fapt descentralizarea caselor judetene, transformindu-le in filiale ale Casei Nationale. In art. 1 de modificare a art. 101.4&5 se scrie: \'(4) Presedintii caselor de asigurari sociale de sanatate judetene si a municipiului Bucuresti sunt ordonatori secundari de credite. (5) Atributiile consiliilor de administratie ale caselor de asigurari sociale de sanatate judetene si a municipiului Bucuresti sunt stabilite prin statutul Casei Nationale de Asigurari de Sanatate\'. CASJ devin ordonatori secundari de credite.

Tot prin OUG 30/1998 se instituie si controlul Parlamentului asupra fondului CNAS: \'Art. 106. (1): In perioada prevazuta la art. 93 (1.01.1999-31.12.2002) bugetul centralizat al fondurilor de asigurari sociale de sanatate se aproba de catre Parlament, la propunerea Casei Nationale de Asigurari de Sanatate. (2) Aprobarea bugetelor caselor de asigurari de sanatate judetene se face de catre Casa Nationala de Asigurari de Sanatate\'.

Cu alte cuvinte, nu in anul 2000 (si nici pe vremea \'contabilului\', i.e., 2005-2008) se muta bugetul CNAS la Bugetul de Stat, ci in 1998, cand se stabileste ca bugetul FASS se voteaza in cadrul Bugetului de Stat de catre Parlament.

Prin aceasta, guvernarea, socotita de dreapta, a Conventiei Democratice, face o modificare legislativa de stanga, transformand sistemul Bismark intr-un \'hibrid\', cum afirma si prof. Ciurea. In sistemele de asigurari sociale de sanatate (exemple: Germania, Austria, Israel, Belgia, Franta), bugetele caselor de asigurari sunt aprobate de Adunari ale Reprezentantilor, propuse de Legea princeps 145/1997, nu de catre Parlament. In sistemele centralizate (precum cele din Marea Britanie, Suedia, Danemarca), fondurile nu se strang de catre case de asigurari, ci de catre autoritatile statului, exemplu: guvern (ca in UK), prin agentii specializate, gen fisc sau, mai nou, ANAF, sau de catre consilii de land, prin agentii la fel de specializate, locale sau descentralizate (ca in tarile nordice).

Dr. Ciurea afirma despre CNAS, creata de Legea 145, ca este o organizatie neguvernamentala. Asa ar fi fost daca nu era transformata de OUG 30/1998 in organizatie guvernamentala, art 98: (2) Presedintele (CNAS) este numit de prim-ministru, la propunerea ministrului Sanatatii, dintre membrii consiliului de administratie, dupa consultarea prealabila a acestora. 

Continuarea acestei ample analize realizate de dr. Dan Peretianu, dr. Mihai Belascu ?i dr. Corneliu Zeana poate fi citita in edi?ia de maine a Romaniei libere.

Telefoane pentru toate buzunarele- Click aici comenteaza /* (c)


(190 afișări)

 

Link-uri înrudite

· Alte știri din sursa
România Liberă

· Alte știri de la ---


Azi: Cea mai citită știre din sursa România Liberă:

?O Romanie sanatoasa? (I) | Autentificare/Creare cont | 0 comentarii
Comentariile aparțin autorilor. Nu suntem responsabili pentru conținutul acestora.
Page created in 0.59510087966919 seconds.