Miercuri, 21 Septembrie 2016 - 05:15 AM Aleg.RO: "Avem nevoie de legi bune, nu de un razboi al romanilor impotriva romanilor"

Publicat de: ---

Bursa      * Gabriel Biris: "Mi-am dat singur demisia, iar marele repros pe care mi-l fac este faptul ca nu am explicat ideile"
     * Biris: "Gelu Diaconu a facut foarte mult rau acestei tari, prin faptul ca a impus in ANAF o mentalitate conform careia toti romanii sunt hoti si contribuabilul trebuie pedepsit; ceea ce a facut conducerea ANAF in 2014 si 2015 este asasinat economic"
         Proiectul pentru modificarea Codului Fiscal publicat recent, pe surse, care a condus la izbucnirea unui scandal in Ministerul Finantelor Publice (MFP) si chiar la nivelul Guvernului si care s-a soldat cu demisia lui Gabriel Biris din functia de secretar de stat in MFP a fost redactat chiar de avocatul Biris, dupa cum acesta ne-a spus, intr-un amplu interviu .
       Gabriel Biris ne-a explicat ce prevede initiativa pe care si-ar fi dorit sa o duca la bun sfarsit si a raspuns acuzatiilor facute, in ultima vreme, la adresa sa, de Gelu Diaconu, fostul sef al Agentiei Nationale pentru Administrare Fiscala (ANAF).

       Reporter:Care este adevarul legat de proiectul de modificare a Codului Fiscal publicat, recent, "pe surse", despre care ministrul Anca Dragu parea sa nu stie ce cuprinde? Cine l-a redactat?
     Gabriel Biris: Acest proiect a fost redactat in prima faza de mine. Ulterior, a fost revizuit de colegele din Ministerul Finantelor si a iesit un proiect foarte bun. A fost transmis spre avizare catre alte directii decat cea de legis¬latie, doar ca in momentul in care a fost dat pentru comentarii, a iesit si in presa. Este un proiect de 100 de pagini. Ca sa-l citesti, sa il analizezi si sa emiti si judecati de valoare in trei ore este cel putin ciudat.
     A fost creata o isterie pe marginea majorarii cotelor de contributii individuale. Nu a vazut nimeni ca erau si unele masuri tranzitorii, era doar o reasezare a taxelor si nu platea nimeni un leu in plus, era doar o metoda de simplificare. Masura era necesara pentru plafonarea bazei de calcul a contributiilor, pentru a putea aduna veniturile in declaratia anuala de impunere, pentru a putea calcula eficient si efectiv baza de calcul plafonat. Angajatorul majora salariul brut cu echivalentul taxelor pe care inainte le platea statului iar acum ar fi trebuit achitate de angajat, care ar fi primit aceasta marire de salariu, astfel incat la buget ar fi intrat aceleasi sume. Am fi asistat doar la o reasezare a acestor taxe. Retinerea de catre angajator a impozitelor si contributiilor se pastra.
     Intre timp, mecanismul a fost inteles si nu mai exista critici. Foarte multi oameni de afaceri, jurnalisti, politicieni au inceput sa inteleaga proiectul si sa il sustina, dar, din pacate, din cauza isteriei care s-a creat in acea zi cand a aparut proiectul in presa, premierul a decis ca este un proiect prea delicat pentru a fi sustinut in apropierea alegerilor si, retragandu-si sustinerea pentru acest proiect, mi-am dat demisia. Era proiectul pentru care acceptasem sa merg la minister. Acestea erau modificarile pe care doream sa le fac: plafonarea bazei de calcul a contributiilor, extinderea bazei, momentul zero si inca vreo cateva mai mici. In lipsa sustienrii, nu veneam in minister. Odata pierduta sustinerea, nu mai aveam de ce sa raman.
     Reporter:Cum v-ati fi asigurat ca noii angajati ar fi primit salarii mai mari decat ar fi primit daca s-ar fi angajat pana acum?
     Gabriel Biris: Cu sau fara aceasta lege, ce il impiedica pe angajator sa ofere un net mai mic? Piata functioneaza pe salariul net, acesta este cel care il intereseaza pe angajat, care vrea, de exemplu, sa castige 2000 de lei. In functie de acest nivel, angajatorul isi face calculul; pentru 2000 de lei angajatorul plateste 3700 lei. Angajatul munceste de 3700 de lei, nu de 2000 lei. Acum s-ar fi schimbat doar formula, rezultatul ar fi fost acelasi.
     Avem nevoie de un instrument pentru asigurarea posibilitatii aplicarii reformei reale, si anume de plafonarea bazei de calcul a tuturor contributiilor in func¬tie de suma veniturilor, in asa fel incat peste un anumit venit sa platim doar impozitul, nu si contributile, si sa cream conditiile pentru cresterea conformarii voluntare, pentru asezarea bazei de impunere intr-un mod echitabil si onest.
     Nu pot sa cred ca, in Romania, doua persoane care castiga acelasi venit pentru acelasi tip de servcii ramane cu sume diferite nete pentru faptul ca una are contract de munca si cealalta contract de prestari servicii (prima dintre acestea castiga, in final, mai putin decat cea de-a doua). Ca sa putem sa asiguram stabilitate si predictibilitate, trebuie sa asezam sarcina fiscala pe o baza mare, realizata fara exceptii si privilegii. In momentul in care vorbim de sarcina fiscala asezata in functie de cum castigam banii cream categorii de privilegiati si oropsiti, ceea ce nu ar trebui sa fie admisibil.
     Reporter:Cu alte cuvinte, taxele aferente veniturilor din activitati independente cresc, in proiectul pe care l-ati redactat?
     Gabriel Biris: Este foarte dificil de spus daca ar fi crescut sau daca ar fi scazut aceste taxe, in conditiile in care proiectul ar fi fost aprobat. Efectul plafonarii bazei de impozitare este tocmai acela ca, de la plafon in sus, nu se mai datoreaza niciun fel de contributii, plafonul fiind de 13.400 de lei. Unul dintre motivele pentru care proiectul a fost intarziat il reprezinta cautarea de solutii pentru reducerea acestui plafon, solutii pe care, din pacate, nu le-am gasit.
     In orice caz, daca veniturile cumulate din activitati independente si din alte tipuri de activitati sunt mai mici decat plafonul, atunci contributiile datorate statului cresc, potrivit proiectul de modificare a Codului Fiscal.
     Repet, nu inteleg de ce ar trebui considerat normal ca cineva care castiga din activitati independente 1000 de lei sa ramana cu 740 lei in buzunar, spre deosebire de un anagajat care primeste tot 1000 de lei, dar, in final, ramane cu 540 de lei. Trebuie sa avem foarte mare grija, ca sa vorbim de stabilitate si predictibilitate trebuie sa vorbim de baza cat mai larga. Baza mare si impozite mici. Baza de impozitare se erodeaza prin legi proaste si evaziune. In momentul in care legea stabileste tratamentul fiscal in functie de cum castigam si nu in functie de cat castigam, atunci legea creeaza diverse categorii de cetateni - smecheri, fraieri, privilegiati, horopsiti, iar lucrul asta nu are cum sa genereze stabilitate pe termen lung.
     Reporter:Ce alte prevederi mai contine proiectul pe care l-ati redactat?
     Gabriel Biris: Cea mai importanta parte din proiectul de cod este stabilirea momentului zero si de-offshor-izarea Romaniei.
     In ceea ce priveste momentul zero - noi avem o legislatie care vizeaza asa numitele metode de control indirect. Inspectorii fiscali pot sa verifice daca cheltuielile se potrivesc cu veniturile si, in cazul in care sunt identificate diferente, companiile respective sunt inspectate si diferentele - impozitate cu 16%. La vremea cand aceste prevederi au fost introduse, in 2011, le-am criticat in principal din doua motive. In primul rand mi se pare complet imoral ca sumele stabilite suplimentar prin controale sa fie impozitate tot prin 16%. Adica ce-i spunem cetateanului? Hotul neprins e negustor cinstit, iar hotul prins plateste ca cel cinstit? Nu-i corect! Trebuia o cota sanctionatorie. Al doilea motiv pentru care am criticat aceste reglementari a fost faptul ca nu s-a creat o referinta. Cum poti sa compari viteza lui A cu viteza lui B daca nu exista un punct de referinta? Pe aceeasi logica, cum poti sa compari veniturile declarate cu cheltuielile estimate, daca tu nu stii cat aveai la inceputul perioadei de control? Am atras atentia ca legea nu poate fi aplicata, dovada ca dupa cinci ani de zile de aplicare ANAF a emis doar cinci decizii de impunere pentru circa sase milioane de lei si a incasat doua milioane lei. Din cele cinci decizii, patru sunt contestate. De fapt, nu au fost facute niciodata controale adevarate. A fost foarte mult zgomot, foarte multa propaganda. Legislatia nu a fost eficienta. Atunci am propus urmatoarea solutie: cream un moment zero in care toti romanii cu patrimoniul net peste un anumit nivel pe care l-am discutat si l-am agreat la un milion de euro, ca sa nu duca in derizoriu, plateste un impozit standard de 16%. Insa, dupa acest moment, tot ce nu poate fi justificat nu mai este impus cu 16%, ci cu 75%. Daca cerem tot 16% si celor care nu si-au declarat patrimoniul de peste un milion de euro, atunci de ce acestia ar mai face o astfel de declaratie? Aceasta masura ar fi dus la o foarte mare transparenta in administrarea fiscala.
     De asemenea, trebuie mentionat ca in legislatia noastra a lipsit instrumentul care sa permita impozitarea beneficiarului final, astfel incat persoanele care si-au vandut afaceri din Romania nu au platit nimic statului roman. Acest gen de reglementari exista. In UE sunt state ce au masuri simple prin care isi obliga contribuabilii sa declare profiturile parcate. Se stabileste o obligatie de declarare, care acum nu exista. Impozitele se stabilesc prin lege. Fara lege, nu exisa impozite. Vrem sau nu sa largim baza? Sau punem giruri doar pe cei mici si vulnerabili?
     Reporter:Acest aspect are legatura cu preturile de transfer...
     Gabriel Biris: Are legatura cu totul. G20, in urma cu cinci ani, a dat mandat OECD sa dezvolte un set de reglementari care sa impiedice erodarea bazei fiscale. Administratiile fiscale, inclusiv cele din paradisurile fiscale, au inceput sa semneze acorduri de schimb automat de informatii. Inclusiv Panama, dupa scandalul cu Panama Files, a semnat un astfel de acord si acum da automat informatii. Trebuie sa intelegem ca nu mai exista secret fiscal. Paradigma pe care era asezata fiscalitatea globala se schimba.
     Vom vedea daca acest lucru este bun sau rau. Eu cred ca este bine, pentru ca sarcina fiscala trebuie distribuita cat mai uniform, pentru a o putea reduce. De aceea aceasta era cea mai mare schimbare care ar fi trebuit facuta in fiscalitatea Roma¬niei. Cred ca este pentru prima data cand cineva a propus in spatiul public un asemenea proiect.
     Reporter:Dar de ce nu ati propus toate aceste modificari cand a fost rescris Codul Fiscal?
     Gabriel Biris: Le-am propus. Singura noutate este mutarea contributiilor. Toate celelalte au fost prezentate de mine atat la consultarile de la Ministerul Finantelor, cat si in Camera Deputatilor. Inclusiv momentul zero. Sunt modificari ce au fost propuse de mine ca amendamente la Codul Fiscal, atunci. In vara anului trecut, inainte sa ajunga Codul Fiscal la Camera Deputatilor, am luat tot textul Codului Fiscal si pe cel al Codului de Procedura Fiscala, le-am pus intr-un tabel si am citit articol cu articol, propunand modificari acolo unde am considerat. Au fost si atunci 100 de pagini de modificari, dintre care unele au si fost preluate.
     Reporter:In concluzie, acest proiect merge sau nu mai departe?
     Gabriel Biris: Aceasta initiativa include 12 masuri. Din cele 100 de pagini, 80 sunt despre impozitul pe venit si contributii plus momentul zero. Acestea pot fi parcate, dar celelalte sunt lucruri care trebuie aprobate prin OUG. Sunt chestiuni aparent marunte, dar cu impact foarte mare. De exemplu, cota forfetara zero pentru agricultori. Este un regim ultra-simplificat care s-ar aplica agricultorilor. Discutia pe care am avut-o cu reprezentantii oierilor m-a scuturat. Mi-am dat seama ca noi tindem sa pierdem legatura cu realitatea. Traim in sfere inalte si nu ne dam seama ca acesti oameni au foarte mult de munca si sunt atat de putin obisnuiti sa completeze formulare.
     Revenind la contributii, momentul zero si de-offshor-izare, cred ca discutia trebuie reluata serios dupa alegeri.
     Reporter:Dar de ce ati plecat din minister tocmai cand sa va sustineti proiectul?
     Gabriel Biris: Ideea este ca eu pentru asta m-am dus la minister - sa promovez acest proiect - pentru ca intr-un fel poti sustine un proiectul din privat, altfel il puteam sustine de acolo. Insa dupa ce initiativa mea si-a pierdut sustinerea, nu mai aveam ce sa fac, a trebuit sa plec.
     Reporter:Vi s-a cerut sa va dati demisia?
     Gabriel Biris: Nu, nu mi s-a cerut. Mi-am dat singur demisia. Marele repros pe care mi-l fac este faptul ca nu am explicat ideile, nu am raspuns la intrebari. Daca faceam asta, atunci probabil ca proiectul nu era parcat. Mi s-a cerut, insa, sa nu ies public in prima zi dupa ce proiectul a aparut pe surse (miercuri) si nu am iesit.
     Reporter:Pe langa acest proiect, ce ati reusit sa faceti cat timp ati fost secretar de stat la Finante?
     Gabriel Biris: In mandatul meu au fost simplificate multe lucruri si cred ca cel mai important aspect este o anumita schimbare de mentalitate.
     Reporter:Ce considerati ca trebuie sa se schimbe in Ministerul Finantelor Publice?
     Gabriel Biris: Vorbim de un organism foarte mare, Ministerul Finantelor si ANAF si nu se poate sa trimiti acest organism ani de zile intr-o directie si dupa aceea sa astepti pe cineva care sa-i schimbe directia peste noapte. Ministerului de Finante ii trebuie determinare, este nevoie ca ministrul si secretarii de stat, presedintele si vice-presedintii de la ANAF sa lucreze impreuna, ca o echipa. Sa se concentreze pe ce conteaza, nu pe chestiuni de forma.
     Anul trecut, a fost la Bruxelles o initiativa de modificare a Directivei TVA pentru a permite taxarea inversa - singura masura eficienta pentru a combate frauda de tip carusel. De ce nu am sustinut-o? Noi pierdem in fiecare an minimum 4 miliarde euro din frauda de tip carusel si, cu toate acestea, in 2015, Romania nu a sustinut aceasta propunere. De ce?
     A fost publicat recent studiul Comisiei Europene privitor la gradul de colectare a TVA. Randamentul colectarii in Romania a scazut in 2014, si nu cu putin, ci cu mult. De fapt, in acea perioada, s-a creat foarte multa nenorocire in economie, prin actiunile derulate, foarte multi oameni au avut de suferit, iar acest lucru afecteaza spiritul anteprenorial pe termen lung. S-a introdus raspunderea pentru fapta altuia. Daca furnizorul furnizorului tau a facut frauda, te acuza pe tine. De ce? Pentru ca, in viziunea unora, victimele colaterale sunt permise. Ei bine, victimele colaterale intr-un stat de drept nu sunt permise.
     Cifrele pe 2015 in mod evident vor fi mai bune, intrucat, in momentul in care te raportezi la o baza foarte mica si faci un pic de treaba, normal ca se vede. Asadar, o buna parte din incasarile "suplimentare" sunt datorate bazei foarte mici din 2014. Dupa care, o alta mare parte, parerea mea mai mult de jumatate, vine ca urmare a faptului ca DIICOT si DNA au destructurat niste mari lanturi de coruptie si evaziune.
     Reporter:Spuneti ca ANAF nu si-a facut treaba. In acelasi timp, Gelu Diaconu, fost sef al ANAF, v-a acuzat, in mai multe ocazii, atat pe dumneavoastra, cat si pe doamna ministru Anca Dragu, ca nu i-ati lasat pe functionarii ANAF sa-si faca treaba si ca le-ati spus sa publice cifre eronate. Cum comentati aceste afirmatii?
     Gabriel Biris: O singura data am reactionat la afirmatiile domnului Diaconu, cand dansul a spus niste lucruri complet neadevarate. Dansul ne-a acuzat ca facem anchete in ANAF. Nici poveste de asa ceva. Eu cred, si i-am atras atentia si cand era in functie, ca genul acesta de excese in limbaj nu este potrivit pentru un demnitar, pentru ca dansul era demnitar pe vremea aceea.
     Fostul presedinte al ANAF a facut foarte mult rau acestei tari, prin faptul ca a impus in ANAF o mentalitate, o abordare conform careia toti romanii sunt hoti si contribuabilul trebuie pedepsit de ANAF, nu trebuie indrumat. A creat foarte mult rau - coduri de TVA anulate, decizii de impunere emise si acces blocat la justitie prin plangeri penale, conturi blocate, companii inchise.
     Sa va prezint niste cifre referitoare la modul de solutionare a contestatiilor, pentru sume de peste 5 milioane de lei, in perioada 2011-2015. Contestatiile admise in 2011, 2012 si 2013 au fost de aproximativ 22%. Dupa care, din 2014, a inceput jihadul - doar 12% au fost admise, aproape jumatate fata de 2013. In 2015, procentul s-a injumatatit din nou si doar 6% au fost admise. Contestatiile contribuabililor au fost respinse in procent de aproximativ 40%, in 2011, 2012 si 2013. Scaderea de 10% din 2014 a numarului de contestatii admise o regasim integral in numarul contestatiilor respinse, procentul acestora din urma crescand la 50%. In 2015 insa, scade abrupt si numarul contestatiilor respinse, de la 50% la 34%. Ce a facut domnul Diaconu? A trimis contribuabilii in penal. Pe de o parte le-a bagat contribuabililor mana in buzunar cu decizii de impunere, pe de alta parte a suspendat contestatiile cu plangeri penale impotriva contribuabililor, ceea ce este un abuz scandalos. Acesta este motivul pentru care anul trecut am tras un semnal de alarma, punand intrebarea daca nu cumva ANAF se transforma in grup infractional. S-au emis decizii de impunere, stiind foarte bine ca nu au dreptate, ca acestea contravin atat Codului Fiscal, cat si Directivei TVA si deciziilor CJUE. Ceea ce a facut conducerea ANAF in 2014 si 2015 este asasinat economic. Aceasta politica, pentru ca putem vorbi de o politica de stat, are si o explicatie: "pregatirea" din timp a alegerilor din aceasta toamna.
     Daca ne uitam la prima parte a mandatului lui Victor Ponta, vedem ca in 2012 si 2013 au fost introduse ori majorate peste 30 de taxe, dupa care probabil Ponta a fost facut atent ca vin alegerile si trebuie sa confiste subiectele dreptei si sa reduca taxele. Incepand cu finalul lui 2014, Guvernul Ponta a venit cu foarte multe reduceri de taxe, pentru ca se apropiau alegerile. Toate aceste reduceri au fost finantate din ce? Ce si-au spus? "Le luam banii astazi fraierilor care muncesc si vedem noi cand ii dam inapoi, pentru ca dupa aceea nu mai conteaza - castigam alegerile si patru ani suntem linistiti".
     Au dus totul in penal, i-au facut pe oameni sa le fie frica si de umbra lor, pentru ca una e sa vorbesti de bani si alta e sa vorbesti de ani. 60% din toate deciziile emise catre antreprenori sunt in penal si au fost emise sute de astfel de decizii impotriva a sute de companii, fiecare cu zeci sau sute de angajati. Pentru a opri acest jihad, trebuie modificata inclusiv legea privind evaziunea. Acesta esate motivul pentru care in aproiectul OUG se introduceau prevederi cu privire plangerea prealabila. Avem o decizie CEDO impotriva Romaniei care spune ca nu poti sa il judeci pe om in doua instante. Pe ei, insa, nu i-a interesat de niciunul dintre princiipiile de drept si nici de nenorocirile pe care le cauzeaza. Generalizarea trimiterii in penal pentru orice greseli, nu doar pentru frauda, este cea mai mizerabila chestiune care putea fi facuta impotriva spiritului anteprenorial din Romania.
     Reporter: Multumesc!   


(205 afișări)

 

Link-uri înrudite

· Alte știri din sursa
Bursa

· Alte știri de la ---


Azi: Cea mai citită știre din sursa Bursa:

"Avem nevoie de legi bune, nu de un razboi al romanilor impotriva romanilor" | Autentificare/Creare cont | 0 comentarii
Comentariile aparțin autorilor. Nu suntem responsabili pentru conținutul acestora.
Page created in 0.66557097434998 seconds.