Vineri, 25 Noiembrie 2016 - 05:57 AM Aleg.RO: Alegeri parlamentare 2016. Analistii si sociologii estimeaza o prezenta la vot de maxim 50%

Publicat de: ---

AMOS News

Analistii politici sunt de parere ca prezenta alegatorilor romani la urne in ziua de 11 decembrie se va mentine, ca si la scrutinul legislativ precedent, la un procent de 40%-50% .

Criteo.DisplayAcceptableAdIfAdblocked({ "zoneid": 526153, "containerid": "crt-526153" });

Analistii si sociologii Radu Magdin, Cristian Pirvulescu, Alfred Bulai, Marius Pieleanu, Bogdan Ficeac si Barbu Mateescu sustin ca sarbatorile de iarna nu reprezinta un factor determinant in privinta prezentei alegatorilor la urne, dar se asteapta ca aceasta sa scada in situatia unor prognoze meteorologice nefavorabile.

"Sarbatorile de iarna vor influenta un numar scazut de oameni inscrisi pe listele electorale. Mai degraba, as merge pe cheia neprevazutului, daca exista avertizare de vreme proasta, inzapeziri care sa tina oamenii in case si sa ii opreasca fizic sa ajunga la sectiile de vot. In acest scenariu, prezenta scazuta la vot va avantaja partidele mari sau competitorii cei mai vocali din campania electorala", considera Radu Magdin, citat de Agerpres.Barbu Mateescu explica faptul ca alegerile parlamentare au loc, de obicei, "in noiembrie sau decembrie, dar nu destul de aproape de Craciun pentru ca aceasta sarbatoare sa aiba impact", iar Alfred Bulai opineaza ca 11 decembrie "nu este o data chiar atat de periculoasa".In opinia lui Cristian Pirvulescu, scaderea mobilitatii romanilor la vot, din 1990 incoace, s-a datorat organizarii separate a alegerilor prezidentiale de cele parlamentare."Dupa 1990, cand alegerile au fost simultan prezidentiale si legislative, iar prezenta la scrutin a fost de 86%, mobilizarea la vot a intrat inevitabil intr-o tendinta de scadere, trecand la 76% in 1992 si 1996, pentru a scadea deja la 65% in 2000. In 2004 a fost de 58% pentru ca in 2008 sa ajunga la 39%, iar in 2012 la 41%. Acest fapt s-a datorat, cel mai probabil, separarii alegerilor parlamentare de cele prezidentiale. Cum conditiile nu s-au schimbat fata de 2008 si 2012, prezenta nu va fi cu mult mai mare", spune analistul.Bogdan Ficeac crede ca fixarea procentului de prezenta in jurul a 40-50% se datoreaza faptului ca "in general, clasa politica a dezamagit"."Prezenta, probabil, va fi sub sau apropiata de 50%, ca de obicei. Nu cred ca va fi o miza foarte mare in aceste alegeri pentru ca, in general, clasa politica a dezamagit, iar cei care au aparut nou pe scena politica inca nu au convins", afirma Ficeac.Alfred Bulai vede o posibila explicatie pentru acest procent de prezenta in faptul ca romanii si-au pierdut interesul pentru alegerile parlamentare. El sustine ca electorii prefera, mai degraba, sa isi exprime parerea prin vot cand vine vorba de alegerea sefului statului sau de rezolvarea problemelor comunitatilor locale."Prezenta va fi in logica a 50%, undeva in marja normala pentru ca miza este si nu este mare. Adica nu este la fel de mare ca la alegerile prezidentiale, unde de regula este cel mai mare interes, dar nu este nici la nivelul localelor, unde iarasi exista un interes mare pentru ca este o implicare a tuturor la nivel local. Depinde, insa, de foarte multe lucruri care se vor intampla in aceasta campanie, cat de spectaculoasa si incitanta este. Deocamdata, senzatia mea este ca nu se intampla ceva dramatic, semnificativ, incat sa urneasca o populatie mare. Deci, va fi o prezenta mai mica decat in 2014, dar in jurul a ceea ce este de obicei", declara Alfred Bulai.Barbu Mateescu nu exclude "probabilitatea de a se ajunge la cote semnificativ mai inalte" in privinta prezentei romanilor la urne, iar Marius Pieleanu spune ca, desi in prezent participarea este cotata "undeva la 40%", este posibil ca aceasta "sa creasca sau sa scada in functie de cum vor evolua lucrurile in campania electorala"."Daca in campania electorala nu vor aparea 'surprize de noiembrie', prezenta la urne va ramane asemanatoare alegerilor legislative precedente", sustine si Cristian Pirvulescu.Radu Magdin atrage atentia ca miza clasei politice ar trebui sa o reprezinte electorii indecisi fiindca "aceasta majoritate tacuta poate avea capacitatea de a rasturna toate predictiile sociologice, atunci cand exista o motivatie destul de puternica"."Daca ar fi sa urmam trendul alegerilor locale, care au cumulat in jur de 50 de procente prezenta la vot, putem spune ca nu vom avea surprize majore in acest scrutin electoral. Cu toate acestea, miza pe termen mediu a clasei politice ar trebui sa o reprezinte restul de 50 + de procente de electori care nu se prezinta la vot din diverse motive subiective: dezamagire, apatie, lipsa reprezentativitatii, etc. (...) Trebuie sa tinem cont de nivelul de incredere pe care partidele politice, ca organizatii, il au in ochii electoratului tinta — nu ne referim aici la electoratul dur, acei votanti foarte bine cristalizati, ci la oamenii cu drept de vot nehotarati, fluizi decizional. Acestia sunt dezamagiti de clasa politica actuala si, probabil, vor sanctiona anumiti candidati cu un vot negativ sau absentand de la urne in ziua cu pricina", afirma analistul.Revenirea la votul pe liste in defavoarea sistemul uninominal reprezinta pentru Radu Magdin o intoarcere "la disciplina marilor partide si la o competitie a masinilor de vot", iar Barbu Mateescu sustine ca "brand-ul partidului va conta mai mult decat candidatii"."Votul pe lista presupune o actiune de partid, adica programe, candidati, responsabilitate in desemnarea candidatilor si in prezentarea programelor. Inseamna mai putini bani pentru ca am observat ca la votul uninominal au fost introdusi pe liste si o multime de cetateni care nu aveau prea multa tangenta cu politica, ci mai mult cu afacerile si cu banutii prin care finantau campaniile", declara Bogdan Ficeac.In opinia lui Alfred Bulai, revenirea la votul pe liste nu are impact electoral, ci doar confera conducerii partidelor un mai mare control asupra listelor de candidati."Si inainte exista un control pe nominalizare, dar in campanie este mai unitar acum deoarece interesul este pentru lista si nu la nivel de colegiu, unde, in mare masura, trebuiau sa raspunda cei nominalizati. Electorii voteaza in acelasi mod, adica cu partide si, eventual, cu o persoana sau doua de pe liste. De fapt, si la alegerile uninominale, o mare parte dintre candidati nu erau cunoscuti si s-a votat tot cu partidul", aminteste Bulai.Si Marius Pieleanu spune ca "se va vota mai degraba politic", dezavantajati fiind candidatii independenti si partidele mici."Daca pana acum sanse aveau si independenti sau persoane care ar fi candidat pe listele unor partide mici, dar care insemnau ceva pentru comunitatea locala, astazi, cand vorbim, vor fi favorizate in primul rand partidele mari, cu bazine electorale omogen distribuite la nivel national si cu o retea electorala bine pusa la punct. Cei mai defavorizati, in mod evident, vor fi cei care candideaza ca independenti sau partidele mici si fara structura electorala", opineaza Pieleanu.Cristian Pirvulescu subliniaza ca "modul de distributie a mandatelor nu se schimba" prin revenirea la votul pe liste."De fapt, sistemul electoral a ramas constant proportional. Au fost operate doar modificari de echilibru. Spre exemplu, in 1926 s-a introdus sistemul primei electorale, dar distributia proportionala a mandatelor s-a respectat permanent. Alegerile din 2008 si 2012 s-au realizat intr-un colegiu uninominal, insa repartizarea mandatelor se facea proportional, tot la nivel judetean, si pentru resturi, la nivel national, asa cum s-a intamplat intotdeauna cu sistemul reprezentarii proportionale la noi. Ba mai mult, disproportionalitatea reprezentarii — diferenta dintre procentul de voturi obtinute de un partid si cel al mandatelor — a fost mai mica in 2008 si 2012 decat inainte. In 2000, de exemplu, cu 37% din voturi PDSR a obtinut 46% din mandate, iar PRM cu 21% din voturi a obtinut 26% din mandate. Situatia se va repeta, cel mai probabil, si la alegerile de anul acesta, unde pragul electoral de 5% nu va putea fi depasit de partidele ale caror organizatii locale sunt mai putin dezvoltate, iar voturile obtinute de acestea vor fi redistribuite pentru partidele care vor depasi pragul. Aceste consecinte nu se datoreaza legii electorale, ci noii legi a partidelor", sustine analistul.Radu Magdin explica faptul ca actuala legislatie obliga partidele politice sa aiba acelasi plafon de cheltuieli si interzice multe dintre practicile de comunicare clasice, folosite pana acum — afisaj stradal, flyering, cadouri inscriptionate, "fortand candidatii sa devina mult mai creativi in abordarea electorala si trasand o linie egala de start intre toti cei inscrisi pentru fotoliul de senator sau deputat, indiferent de partidul sau alianta din care fac parte, independenti sau nu"."Diferenta dintre cele doua sisteme de vot, separat de proceduri, legislatie si calcule electorale, este tipologia candidaturilor. Cu alte cuvinte, prin sistemul de vot uninominal se alegea persoana si nu sigla de partid. Era o lupta pe doua fronturi: in fata electoratului tinta, in functie de fiecare colegiu in parte — urban sau rural, cu micro atributele respective—, dar si in interiorul partidului, in fata celorlalti competitori paraleli", sustine Magdin.El spune ca sistemul de vot uninominal a fost unul "costisitor", insa "teoretic, candidatul cel mai abil din punct de vedere al campaniei si al mesajului era castigator". Radu Magdin vede un minus al acestui sistem de vot in faptul ca existau "anumite colegii abordabile electoral, usor de castigat si cu numar mare de votanti inscrisi pe liste", dar si colegii dificile din punct de vedere electoral."In plus, sistemul inducea in eroare votantii deoarece existau cazuri in care candidatii aceluiasi partid, pe aceeasi strada, aveau mesaje diferite de campanie — sa ne amintim ca afisajul stradal nu era interzis. Existau cazuri prin care un candidat nu intra in Parlament chiar daca beneficia de majoritatea voturilor", adauga Radu Magdin.Analistul apreciaza ca in cazul votului pe liste procedura este simplificata fiind vorba despre "o campanie electorala unitara", insa plasarea candidatilor in spatele siglei de partid ar putea avea ca efect declansarea unui "non-combat inertial" in randul celor inscrisi in cursa.In ce priveste actuala legislatie electorala, analistii cred ca aceasta ar putea determina formatiunile politice sa se orienteze spre spatiul online sau spre campania door-to-door pentru a-si distribui mesajele la nivelul bazinului electoral."E foarte posibil sa se repete situatia de la locale, avand in vedere ca e un control ceva mai strict referitor la finantarea campaniilor electorale. Si atunci, respectivele modalitati sunt mai ieftine, mai accesibile", crede Bogdan Ficeac.Marius Pieleanu atrage atentia asupra faptului ca, in mediul rural, campania online nu a inregistrat in trecut vreun succes."Cu siguranta campania door-to-door va fi folosita in continuare. In comunitatile mari, de tip urban, campania online va avea un impact. In comunitatile rurale, campania online, ca si pana acum, are un impact aproape spre zero. Probabil ca lucrurile se vor transa, ca de obicei, in fata televizorului, in spatiile de audienta mari, la principalele canale de televiziune", spune analistul.Pentru Radu Magdin, campania door-to-door este "coloana vertebrala a oricarei campanii electorale sanatoase"."Sunt de acord ca doar asa omul politic/candidatul isi poate construi o baza de votanti sanatoasa, solida si bine inchegata. Insa, campania door-to-door trebuie facuta constant. Multi votanti au memorie scurta, iar temele generale din opinia publica se schimba constant. Nu poti ingrasa niciodata porcul in ajun, asa cum nu poti sa ai asteptari mari dintr-o campanie facuta cu doua saptamani inaintea alegerilor. Oamenii politici nu trebuie sa mai subestimeze electoratul si nu trebuie sa se culce pe o ureche — sa se bazeze doar pe voturile venite din partea electoratului dur", sustine acesta.El estimeaza ca cei care vor face cel mai mult door-to-door in aceasta campanie vor fi "candidatii pe locurile aproape eligibile, unde se duce batalia de 1-2 procente in plus"."Din punct de vedere al campaniilor online, aceasta tactica va deveni din ce in ce mai pregnanta datorita capacitatii mari de propagare a mesajului, foarte targetat. Din pacate, in acest moment, online-ul romanesc este foarte acid, insa, cu timpul, publicurile tinta vor deveni mult mai atente si mai informate in ceea ce priveste candidatul politic", adauga Magdin.Alfred Bulai considera ca, prin structurile locale, candidatii vor trebui sa discute cu cetatenii in incercarea de a-i atrage la vot."Date fiind restrictiile care exista acum, cu totul aberante, partidele nu mai au voie sa foloseasca foarte multe mijloace. Deci, nu au cum sa faca mare lucru. Vor trebui sa discute cu cetatenii, tot prin structurile locale, fiindca, la nivel local, tot primarii, consilierii si evident candidatii vor incerca sa faca tot felul de evenimente si alte tipuri de actiuni. Cei puternici, care au bani, vor incerca sa acopere si media. Acolo, accesul nu va fi chiar atat de permisibil, depinde de banii pe care ii au partidele", subliniaza Bulai.Totodata, Cristian Pirvulescu sustine ca alegerile locale din vara au permis partidelor "sa-si consolideze structura locala" si ca "odata (re)confirmati, primarii vor deveni principalul mijloc de mobilizare a electoratului"."In aceste conditii, campania electorala, care va fi mai degraba un exercitiu impus, va avea forme nationale si mai putin locale. Daca la alegerile locale o campanie door-to-door isi avea sensul, cata vreme candidatii se deplasau intr-un mediu cunoscut lor, acum, o astfel de campanie e mai putin importanta, dar nu va fi abandonata cu totul", spune analistul.In ceea ce priveste campania online, Pirvulescu aminteste un studiu publicat in anul 2015 de Robert Epstein care arata ca "efectul manipularii de catre motoarele de cautare (SEME — search engine manipulation effect) poate influenta alegerile intr-o maniera perversa"."Motoarele de cautare pe internet, de tipul Google sau Facebook, au un impact semnificativ asupra alegerilor consumatorilor cata vreme acestia au incredere in modul in care aceste motoare de cautare ierarhizeaza — prin algoritmi sofisticati — rezultatele cautarilor. Or, aceste ierarhii, demonstreaza Epstein in studiul sau, nu sunt deloc neutre si se adapteaza preferintelor fiecarui consumator, in cazul nostru elector", explica Cristian Pirvulescu.El adauga ca Epstein a atras atentia asupra faptului ca algoritmii de cautare pot schimba cu usurinta preferintele de vot ale alegatorilor indecisi "cu de la 20% pana la 80% in cazul unor grupuri demografice izolate"."Cum la noi internetul este folosit mai mult doar de cei sub 55 de ani, asupra acestora efectul va fi mai mare. In rest, asa cum s-a mai intamplat in cazul unor alegeri generale, campania televizata isi va avea rolul sau in mobilizarea unui electorat specific", concluzioneaza Cristian Pirvulescu.


(1111 afișări)

 

Link-uri înrudite

· AMOS News
· Alte știri din sursa
AMOS News

· Alte știri de la ---


Azi: Cea mai citită știre din sursa AMOS News:

Alegeri parlamentare 2016. Analistii si sociologii estimeaza o prezenta la vot de maxim 50% | Autentificare/Creare cont | 0 comentarii
Comentariile aparțin autorilor. Nu suntem responsabili pentru conținutul acestora.
Page created in 3.110228061676 seconds.