Vineri, 20 Ianuarie 2017 - 06:02 AM Aleg.RO: ICCJ: Nu se justifica urgenta promovarii proiectului OUG privind gratierea

Publicat de: ---

jurnalulnational Darrin Klimek/Getty Images (adsbygoogle = window .adsbygoogle || []).push({});

Parchetul General sustine ca nu se justifica urgenta promovarii actelor normative privind gratierea, conflictul de interese si abuzul in serviciu, deoarece "nu au fost in prealabil consultate intr-o maniera transparenta entitatile implicate in aplicarea lor".  "Avand in vedere prevederile constitutionale, precum si dimensiunea consecintelor adoptarii acestor reglementari, apreciem ca nu se justifica urgenta promovarii acestor acte normative printr-o ordonanta a Guvernului, cu atat mai mult cu cat nu au fost in prealabil consultate intr-o maniera transparenta entitatile implicate in aplicarea lor", precizeaza Parchetul General intr-un comunicat remis miercuri.  Cu privire la proiectul privind gratierea, procurorii de la Parchetul General subliniaza ca vor fi gratiate in intregime pedepsele cu inchisoare de pana la 5 ani inclusiv, aceasta limita fiind prea mare, avand in vedere ca prin dispozitiile noului Cod penal oricum limitele de pedeapsa ale majoritatii infractiunilor au fost mult diminuate (de exemplu, in cazul infractiunii de furt calificat, limita maxima a fost redusa de la 15 ani de inchisoare la 7 ani inchisoare).  De asemenea, spun procurorii, printre infractiunile vizate de proiectul de gratiere se regasesc infractiuni cu un grad ridicat de pericol social, cum ar fi evaziunea fiscala in forma cea mai grava (prevazuta de dispozitiile art. 9 din Legea 241 din 2005) sau abuzul in serviciu sub toate formele sale, precum si infractiunile asimilate celor de coruptie.  "Prin proiectul de lege ar urma sa fie gratiate si infractiuni precum uciderea din culpa sau vatamarea corporala din culpa, ceea ce ar implica nesocotirea vietii ca valoare sociala fundamentala. Cel mai elocvent exemplu in acest sens il constituie cauza denumita generic Colectiv", mai declara Parchetul General.  În plus, modificarea textului privind infractiunea de conflict de interese echivaleaza in practica, mai spun procurorii, cu dezincriminarea acestei infractiuni.  "Pentru a ilustra aceasta potentiala consecinta, aratam ca mentiunea suplimentara privind foloase patrimoniale 'necuvenite' nu este necesara pentru a atrage aplicarea legii. Folosul patrimonial este insa cuvenit/justificat ori de cate ori, printr-un contract incheiat, exista drepturi si obligatii corelative. În mod concret, un folos ar putea fi cuvenit/justificat avand ca rezultat eludarea completa a legii. Spre exemplu, parlamentarul care si-a angajat sotia sau fiii la cabinetul sau, iar acestia au prestat efectiv activitatea pentru care au fost angajati, remunerarea lor fiind cuvenita, sau primarul care a incheiat un contract cu firma de deszapezire a fiului sau, iar aceasta a desfasurat activitatea de deszapezire pe strazile comunei. Introducand in proiect elementul 'necuvenit', textul constituie in fapt a doua incriminare a infractiunii de abuz in serviciu. Or, legiuitorul nu a urmarit sa reglementeze a doua oara conduita abuziva, ci lipsa de moralitate la luarea deciziei de catre functionar in gestionarea banului public, respectiv drenarea fondurilor catre firmele dedicate apartinand sotului/sotiei, rudelor si celorlalte categorii de persoane prohibite de lege", explica Parchetul.  Procurorii arata ca actuala incriminare a conflictului de interese este inspirata din legislatia franceza, care nu prevede conditia folosului patrimonial "necuvenit".  "Pentru a ilustra cele de mai sus, mentionam ca, in cursul anului 2016, au fost intocmite la nivelul Ministerului Public 48 de acte de sesizare a instantelor cu privire la savarsirea infractiunii de conflict de interese, dintre care 46 de rechizitorii si 2 acorduri de recunoastere a vinovatiei. Astfel, au fost trimisi in judecata 54 de inculpati, printre care s-au numarat un senator, un deputat, 17 primari, 6 consilieri locali, 4 viceprimari. Demne de remarcat sunt si aspectele legate de tipologia acestora. Spre exemplu: un primar si un viceprimar care au incheiat contracte cu asociatii comunale ai caror membri obtineau subventii; deputati ce angajau rude apropiate la propriile cabinete parlamentare ori consilieri locali si alti functionari publici ce derulau achizitii publice prin incredintare directa catre firme controlate de acestia", afirma Parchetul General.  Totodata, procurorii considera ca, in ceea ce priveste infractiunea de abuz in serviciu, prin stabilirea in mod arbitrar a unui prag minim de 200.000 lei al prejudiciului cauzat prin infractiune, s-ar produce practic o dezincriminare cu consecinte grave, care ar scoate din sfera ilicitului penal o multitudine de incalcari ale legii.  "O alta vulnerabilitate in cazul infractiunii de abuz in serviciu este si aceea ca actiunea penala se pune in miscare doar la plangerea prealabila a persoanei vatamate, situatie care ar arunca in derizoriu incriminarea faptei intrucat de multe ori autorul este chiar reprezentantul legal al persoanei juridice vatamate prin infractiune. Mai mult, institutia plangerii prealabile vizeaza in esenta ei situatia persoanelor fizice vatamate, nu a celor juridice", mai spune sursa citata. 

Sursa: Agerpres


(331 afișări)

 

Link-uri înrudite

· Alte știri din sursa
Jurnalul Național

· Alte știri de la ---


Azi: Cea mai citită știre din sursa Jurnalul Național:

ICCJ: Nu se justifica urgenta promovarii proiectului OUG privind gratierea | Autentificare/Creare cont | 0 comentarii
Comentariile aparțin autorilor. Nu suntem responsabili pentru conținutul acestora.
Page created in 0.64258098602295 seconds.