Vineri, 22 Iulie 2005 - 08:20 AM Aleg.RO: Dacă vrei, poți

Publicat de: Cornelia Drăghici

azi "Momentul bun" - de care vorbea Traian Băsescu - pentru a declanșa alegeri anticipate încă nu este ratat. Decizia se află în mâinile celor două partide - PNL și PD - care au adoptat hotărâri fără echivoc, în această privință. Actuala coaliție are la dispoziție încă 2 zile pentru a iniția o moțiune de cenzură care, ținând cont de majoritatea pe care o are în Parlament, poate fi votată, conform deciziilor politici deja adoptate ale partidelor. În acest fel, Guvernul Tăriceanu e demis, iar anticipatele devin realitate.
În concluzie - cum spuneau la unison mai mulți lideri ai Coaliției - pentru anticipate "trebuie doar să existe voința politică a PNL și PD".
Ideea fixă a declanșării alegerilor anticipate a fost lansată încă din 6 ianuarie 2005, de președintele României, Traian Băsescu. Variațiuni pe aceeași temă au loc și în luna martie, pe fondul respingerii unui proiect de lege organică, la Senat, din cauza absenței câtorva parlamentari din Coaliție. Democrații, prin vârfurile lor de lance - Emil Boc, Adriean Videanu și Ioan Oltean - sunt cei mai vehemenți susținători ai ideii, iar purtătorul de cuvânt al PNL, Eugen Nicolăescu, susținut de alți liberali, printre care senatorul Nicolae Vlad Popa, a declarat că și PNL e de acord cu anticipatele. În tabăra liberală au existat doar câteva voci, precum senatorul Norica Nicolai și viceprimarul Capitalei, Ludovic Orban, care au considerat că este eronat să se discute despre anticipate, la momentul respectiv.
La un moment dat, Nicolăescu revine și spune că anticipatele nu mai sunt o prioritate pentru PNL. Emil Boc, însă, rămâne consecvent, motiv pentru care liderii Coaliției cer consultări cu președintele pe marginea acestui subiect.
Spiritele se mai liniștesc până la jumătatea lunii aprilie, când Emil Boc se răzgândește și el, susținând că (atunci) alegerile anticipate nu mai sunt o prioritate. Și asta în contextul în care șeful statului, -, care, inițial, declarase că Stolojan ar putea fi o soluție pentru imaginea Alianței în campania electorală - revine și spune că, după anticipate, tot Tăriceanu ar fi numit premier.
Urmează din nou o perioadă de relativă acalmie, până la sfârșitul lunii mai, când democrații lansează o serie de declarații despre remanierea sau reorganizarea guvernului. Emil Boc lua atunci în calcul trei variante: reorganizarea unor departamente din ministere, înlocuirea unora dintre miniștri sau o combinație între cele două măsuri. Premierul Tăriceanu nu a căzut în capcană, preferând să lase lucrurile așa cum erau.

Ambele partide au hotărât că vor anticipate
Odată cu schimbarea doctrinei PD, la Congresul din luna iunie și refuzul categoric al unei fuziuni cu liberalii, democrații au reluat tema anticipatelor, susținând-o tot mai frecvent.
După o scurtă perioadă de "contre" liberalo-democrate, pe 7 iulie, Tăriceanu și partidul său au hotărât - în forumul național de conducere al PNL - că ei doresc, în mod clar, alegeri anticipate. Nicolăescu a anunțat chiar și măsuri de pregătire a listelor de candidați! Hotărârea conducerii PNL a fost luată doar cu 1 vot "împotrivă" (al lui Ludovic Orban). Are loc, ulterior, o serie de discuții la Cotroceni, ale șefului statului cu partidele din coaliție, iar Emil Boc anunță că Alianța PNL-PD nu și-a schimbat punctul de vedere în privința anticipatelor. Așa se face că, la ședința "istorică" din 9 iulie, Consiliul Național de Coordonare al PD decide, la rându-i - în unanimitate și cu mult entuziasm - declanșarea mecanismului alegerilor anticipate.
Dar n-a fost să fie așa și, întrucât, după cinci răzgândiri, premierul Tăriceanu a renunțat la demisie; implicit, anticipatele nu mai pot fi declanșate "pe spinarea" Premierului. Șeful statului a apreciat că decizia premierului Tăriceanu de a nu mai demisiona înseamnă "ratarea unui moment încă bun" pentru organizarea alegerilor anticipate și, respectiv, pentru obținerea unei "majorități confortabile" în Parlament. Declarația a fost reluată, cum era de așteptat de "portavocea" lui Băsescu, președintele PD, Emil Boc, acesta susținând, la rândul său, că "s-a pierdut un moment important pentru depășirea blocajului politic actual".
Numai că, se scapă din vedere un detaliu: la anticipate se poate ajunge nu numai prin demisia voluntară a premierului (ca act de voință unipersonală), ci și prin demiterea Guvernului, ca urmare a votării unei moțiuni de cenzură. Această a doua variantă este perfect posibilă și acum, stând la îndemâna Coaliției dornice de anticipate să trântească Guvernul și să declanșeze, ireversibil, procedurile pentru anticipate!

În loc de concluzii
După cum se poate constata, atât democrații, cât și majoritatea liberalilor, plus celelalte două partide din coaliție (care, oricum, se dau după cum bate vântul) au decizia politică la îndemână. Teoretic și simplu, alegerile anticipate încă mai pot fi declanșate și acum, prin depunerea unei moțiuni de cenzură, după recenta asumare a răspunderii a premierului. Ținând cont de faptul că majoritatea este asigurată de coaliție, moțiunea poate trece și visul mult dorit al tuturor se poate înfăptui!
Din acest motiv, sunt surprinzătoare, la prima vedere, afirmațiile potrivit cărora "ar fi fost ratat momentul". Nu momentul a fost ratat, ci posibilitatea de a scoate "castanele din foc" cu mâna premierului Tăriceanu, care ar fi devenit, cu siguranță, un țap ispășitor.

Există voință politică?
Potrivit art. 112 din Constituție, "Camera Deputaților și Senatul, în ședință comună, pot retrage încrederea acordată Guvernului prin adoptarea unei moțiuni de cenzură, cu votul majorității deputaților și senatorilor.
Moțiunea de cenzură poate fi inițiată de cel puțin o pătrime din numărul total al deputaților și senatorilor și se comunică Guvernului la data depunerii. Moțiunea de cenzură se dezbate după 3 zile de la data la care a fost prezentată în ședinta comună a celor două Camere. Dacă moțiunea de cenzură a fost respinsă, deputații și senatorii care au semnat-o nu mai pot iniția, în aceeași sesiune, o nouă moțiune de cenzură, cu excepția cazului în care Guvernul își angajează răspunderea, potrivit articolului 113".Numărul total de deputați și senatori este de 469. Pentru depunerea unei moțiuni de cenzură sunt necesare 117 semnături iar pentru adoptare acesteia, 235 de voturi. Din numărul total al parlamentarilor, Coaliția (PNL, PD, UDMR, PC și Minoritățile Naționale) numără 241 de parlamentari. Opoziția (PSD și PRM) are 205 parlamentari, iar 21 sunt independenți.
Cu alte cuvinte, Coaliția are numărul suficient de parlamentari pentru a iniția o moțiune de cenzură și pentru a o adopta.


(564 afișări)

 

Link-uri înrudite

· Azi
· Alte știri din sursa
Azi

· Alte știri de la Cornelia Drăghici


Azi: Cea mai citită știre din sursa Azi:

Dacă vrei, poți | Autentificare/Creare cont | 0 comentarii
Comentariile aparțin autorilor. Nu suntem responsabili pentru conținutul acestora.
Page created in 0.72985982894897 seconds.