Comunitatea Nationala de Informatii infiintata de Traian Basescu este in afara legii [1]

Infiintarea Comunitatii Nationale de Informatii, ca organism abilitat sa coordoneze unitar activitatile desfasurate de catre structurile informativ operative si sa evalueze in sistem integrat informatiile culese de acestea si care vizeaza securitatea nationala a Romaniei, este o necesitate care nu mai poate fi pusa in discutie. Comunitatea are rolul de eficientizare a activitatii serviciilor de informatii, sa elimine paralelismele, suprapunerile si risipa de resurse umane si materiale in exercitarea atributiilor stabilite prin legile de organizare si functionare.

Conform deputatului Ion Stan, aparitia CNI a fost blocata pana acum atat din calcule politice, cat si din calcule ale sefilor serviciilor de informatii. "Nu a existat vointa politica pentru elaborarea si adoptarea acestui act normativ, iar structurile informativ-operative au facut tot ce le-a stat in putinta sa intarzie o asemenea lege care le-ar fi limitat spatiul de miscare, stabilind competente clare si responsabilitati pe masura factorilor de raspundere din aceste structuri" - declara deputatul Stan.


Nu exista temei legal pentru infiintarea CNI

Conform aceleiasi surse, decizia infiintarii CNI nu este aplicabila fara modificarea legilor de organizare si functionare a CSAT, precum si a celor patru structuri reprezentate in comunitatea de informatii: SRI, SIE, MApN si MAI. Daca la articolul 5 din Legea nr. 415/2002, privind organizarea si functionarea CSAT, s-ar fi adaugat un alineat 5 care ar fi consfintit constituirea CNI in cadrul CSAT, legalitatea hotararii ar fi fost asigurata. Altfel, nu exista un temei legal pentru infiintarea CNI, Legea CSAT neprevazand decat conditiile legale pentru organizarea si functionarea secretariatului acestui organism. Modificarea legilor de organizare si functionare a serviciilor componente ale CNI este necesara pentru ca aceste servicii sunt definite, conform legislatiei in vigoare, ca organe ale statului ce functioneaza cu autonomie si independenta totala, si nu ca parti componente ale Comunitatii Nationale de Informatii. Spre exemplu, Legea 51/1991, referitoare la siguranta nationala, prevede la articolele 8-12 persoanele abilitate sa primeasca informatii din domeniul sigurantei nationale, potrivit competentelor date de functiile detinute, iar Hotararea CSAT modifica aceasta lege, stabilind alti beneficiari legali si alt flux informativ decat cel consacrat prin lege.

De asemenea, spune secretarul comisiei SRI, "prin Hotararea CSAT se ignora Parlamentul, deoarece CNI nu este infiintat printr-o lege, si se exclude controlul parlamentar asupra acestui organism. CSAT se substituie astfel principalei puteri legislative a tarii".


Comitetul coordonator - un CSAT in miniatura

Comitetul coordonator pentru CNI reprezinta, conform deputatului Stan, un CSAT in miniatura, ca si componenta, intrucat ministrul de externe si ministrul justitiei, neavand in competenta componente ale CNI, nu-si justifica prezenta in acest comitet. Spre exemplu, daca fosta SIPA era inclusa in CNI, prezenta ministrului justitiei in acest comitet ar fi fost pe deplin justificata. De asemenea nu se precizeaza cine conduce acest Comitet, la ce intervale de timp se intruneste, cum se iau deciziile aici (prin consens, prin majoritate etc.) si nici ce acte emite acesta. Competentele Comitetului coordonator se suprapun cu cele ale Consiliului Operativ si ale Oficiului pentru informatii integrate, neexistand competente clare pentru forul decizional care pare a fi Comitetul, pentru Consiliul Operativ care pare a fi o structura de conducere a activitatii curente si pentru Oficiul care ar trebui sa fie structura executiva ce trebuie sa fie competenta pe activitati de planificare a activitatii componentelor CNI si pe partea de evaluare integrata a produselor informationale primite de la serviciile de informatii. Astfel, textul Hotararii CSAT privind competentele celor trei organisme componente este caracterizat prin ambiguitate si confuzie.


Personalul si bugetul CNI sunt in aer

In Hotararea CSAT, la articolul 5 alineatul 4 se precizeaza: "In cadrul Oficiului lucreaza personal desemnat de institutiile reprezentate in Consiliul Operativ si, in raport de nevoi, specialisti si experti din alte domenii de activitate". O prima remarca este aceea ca in Consiliul Operativ nu sunt institutii, ci persoane, articolul fiind mai mult decat ambiguu. Astfel, persoanele care fac parte explicit din Consiliul Operativ sunt: consilierul prezidential pe probleme de securitate nationala (seful Consiliului), consilierul primului-ministru pentru probleme de securitate, adjunctul directorului SRI, adjunctul directorului SIE, directorul general al DGIA si directorul general al DGIPI. Nu este deloc clar, spre exemplu, ce institutie este reprezentata de consilierul primului-ministru. Este vorba de primul-ministru insusi sau de Guvern? De asemenea in cazul consilierului prezidential, institutia reprezentata este presedintele sau Administratia Prezidentiala? Dupa lamurirea provenientei personalului desemnat sa lucreze in cadrul Oficiului, urmeaza problema bugetului alocat. "Pe ce fila de buget vor fi salarizati angajatii CNI, intrucat secretariatul CSAT, singura structura din componenta acestuia, functioneaza in cadrul Administratiei Prezidentiale care primeste fonduri de la bugetul de stat. In acest caz, de unde provin fondurile pentru CNI? De la Administratia Prezidentiala sau de la serviciile secrete?" - se intreaba pe buna dreptate deputatul Stan.


Va fi coada la certificate de securitate

O alta problema aparuta tine de accesul la informatiile clasificate. Astfel, prezenta in Consiliul Consultativ al CNI, a parlamentarilor, a reprezentantilor societatii civile si a altor experti ridica probleme serioase legate de respectarea prevederilor Legii 182/2002, privind accesul la informatii clasificate Strict Secret de importanta deosebita si Strict Secret. La fel, se incalca si principiul separatiei puterilor in stat prin faptul ca in Consiliul Consultativ, componenta a CNI, sunt cuprinsi parlamentari din comisiile de specialitate ale Parlamentului. Acestia nu pot fi cuprinsi in structuri executive decat in baza unor hotarari ale Parlamentului, nicidecum ale CSAT. Pe de alta parte, prezenta parlamentarilor in acest Consiliu va fi in masura sa influenteze obiectivitatea controlului exercitat de acestia la institutiile din componenta CNI.


Hotararea CSAT este un abuz de drept

Pe 22 noiembrie, deputatii Romeo Raicu si Mihai Stanisoara, respectiv presedintele comisiei de control SIE si presedintele comisiei de aparare din Camera Deputatilor, au facut o declaratie de presa prin care au ridicat in slavi Hotararea CSAT semnata de Traian Basescu.

Conform celor doi deputati PD, "Hotararea Consiliului Suprem de Aparare a Tarii de a infiinta Comunitatea nationala de informatii este cea mai importanta decizie luata in domeniul securitatii nationale in ultimii 15 ani". Deputatul Ion Stan afirma insa ca lucrurile nu stau tocmai asa. "Exista o Hotarare 237 a CSAT care statueaza consiliul consultativ al sefilor serviciilor de informatii, menita sa puna in aplicare protocoalele de cooperare aplicate de CSAT pentru componentele sistemului de securitate nationala". Mai departe, in aceeasi declaratie comuna, Raicu si Stanisoara vorbesc despre curajul lui Traian Basescu dovedit prin lansarea CNI. "Cei care isi asuma responsabilitatea unui astfel de proiect dau dovada de curaj in exprimarea vointei politice pentru protejarea intereselor nationale". In realitate insa, spune deputatul Stan, "nu este vorba de curaj, ci mai degraba de un abuz de drept al CSAT prin substituirea unei legi cu o hotarare a acestui organism".


Strategia de securitate nationala nu exista

"Cei care au incercat si incearca sa politizeze acest moment deosebit de important pentru securitatea nationala a Romaniei, sugerand ca poate fi vorba de incercari de acaparare a puterii dau dovada de diletantism politic si de ignoranta" - spun cei doi deputati PD. Pusi pe harta, deputatii PD refuza sa recunoasca faptul ca atat modul de conducere, cat si cel de control al noului organism nu sunt deloc specifice unei democratii adevarate, controlul total al presedintelui asupra CNI nefiind altfel justificat decat prin dorinta acestuia de "acaparare a puterii" totale asupra serviciilor de informatii. Deputatul Stan este insa mai nuantat in declaratii: "Nu este vorba de o incercare de politizare pentru ca intreaga clasa politica este constienta de necesitatea infiintarii CNI si de rolul pe care aceasta va trebui sa-l joace in perioada urmatoare in raport cu celelalte comunitati informative din tarile NATO si UE pe problemea securitatii nationale.

De asemenea, consideram ca infiintarea CNI nu reprezinta un moment deosebit pentru securitatea nationala a Romaniei. Important ar fi fost ca factorul statal si factorii de decizie politica sa fi prezentat Parlamentului Romaniei, spre adoptare, urmatoarele proiecte: strategia de securitate nationala a Romaniei, ancorata in strategia de securitate a NATO si strategia de securitate europeana; proiectele de modificare a legilor care stau la baza activitatii serviciilor de informatii si a celorlalte componente din sistemul national de securitate; proiectul de lege privind statutul personalului ce-si desfasoara activitatea in serviciile de informatii astfel incat acestia sa devina competitivi cu personalul din serviciile omoloage ale statelor din structurile NATO si UE".


CNI este politizat din nastere

O gafa de proportii comit, in declaratia de presa, cei doi deputati PD, afirmand ca "in structurile propuse de catre CSAT, respectiv Comitetul Coordonator, Consiliul Operativ si Consiliul Consultativ sunt reprezentate in mod proportional toate structurile de decizie politica". Daca lucrurile stau astfel atunci este destul de grav, criteriul de reprezentare politica neavand ce sa caute aici. "Consideram ca CNI nu trebuie sa fie o structura de decizie politica, spune deputatul Ion Stan, ci o structura profesionala, neangajata politic, pentru ca, in insasi hotararea CSAT, cand sunt prezentate principiile ce stau la baza CNI (la art.1, alin.2, pct c.) se precizeaza si principiul "neutralitatii si echidistantei, potrivit caruia conduita profesionala a personalului entitatilor componente ale CNI se situeaza in afara oricaror ingerinte de natura a favoriza ori a discrimina persoane sau organizatii in exercitarea drepturilor legale ale acestora. Angajatii CNI trebuie sa fie profesionisti si experti care sa puna la dispozitia factorilor abilitati de stat informatii necesare fundamentarii deciziilor strategice".

Aparatorii PD ai CNI mai afirma ca acest organism "nu reprezinta un centru de putere", ei contrazicandu-si astfel, flagrant, afirmatia conform careia "in structurile propuse de CSAT (…) sunt reprezentate in mod proportional toate structurile de decizie politica". Daca aici sunt reprezentate "toate structurile de decizie politica", atunci nu avem de-a face cu un centru de putere?

In sfarsit, comunicatul deputatilor Raicu si Stanisoara aduce in discutie si controlul "democratic" asupra noului organism, control care, in realitate, nu exista. "Instrumentele de control democratic asupra serviciilor de informatii sunt viabile in Romania. Orice derapaj in sensul incercarii de politizare a muncii de informatii poate fi sesizat si monitorizat atat pe calea controlului parlamentar, cat si a controlului societatii civile"- spun Raicu si Stanisoara, convinsi ca au dreptate. Conform deputatului Ion Stan, "daca nu este prevazut in mod explicit in hotararea de infiintare a CNI, controlul parlamentar poate sa nu existe si, ca atare, va exista intotdeauna suspiciunea ca in cadrul CNI vor fi evaluate informatii ce vor fi folosite impotriva adversarilor politici".
Publicat de : Dan Badea
Data publicării: 24 Noi 2005 - 08:04
 

Link știre   [1] https://www.fundatia-aleg.ro/index.php?name=News&file=article&sid=10235&titlu=Comunitatea_Nationala_de_Informatii_infiintata_de_Traian_Basescu_este_in_afara_legii