INGINERIE. Ministrul Justitiei ataca o initiativa parlamentara, care se opune interesului unor grupuri private Oficiul National al Registrului Comertului, o afacere d

Grupuri de interese afiliate Camerelor de Comert si Industrie s-au pozitionat in spatele unei megaafaceri, prin care se incearca preluarea Registrul Comertului

. Aceasta institutie este in prezent in subordinea Ministerului Justitiei. Miza operatiunii care se „coace“ in sanul Parlamentului Romaniei este uriasa: aproximativ 40.000.000 euro, suma constituind veniturile anuale realizate de Registru. Deputatul PNL Ovidiu Silaghi si senatorul DA Viorel Arion au initiat, la mijlocul lunii octombrie, proiectul Legii Camerelor de comert si industrie din Romania. Printre articolele de lege, cei doi parlamentari au „strecurat“ si transferul Registrului de catre Camerele de comert. Ministrul Monica Macovei sustine insa ca daca acest transfer se va consfinti, atunci se va deschide o adevarata Cutie a Pandorei. Proiectul tandemului Silaghi-Arion se afla azi pe masa Comisiei pentru industrii si servicii din Camera Deputatilor. Intrarea lui in vigoare este cu atat mai indoielnica, cu cat Silaghi este presedintele Camerei de Comert, Industrie si Agricultura (CCIA) Satu Mare, iar Arion e presedintele onorific al CCIA Hunedoara. In preambulul expunerii de motive ce argumenteaza propunerea legislativa, cei doi parlamentari arata: „Necesitatea adoptarii acestui proiect de lege decurge din faptul ca, la ora actuala, in Romania activitatea Camerelor de comert si industrie nu este reglementata printr-o lege. Singura lege cunoscuta pana in prezent este cea adoptata de Parlamentul Romaniei in februarie 1929“. De fapt, Silaghi si Arion sunt acuzati ca incearca printr-o inginerie legislativa sa transfere de la Justitie catre Camerele de Comert oficiile Registrului Comertului. Secretarul de stat Ionut Codescu a explicat pentru „Averea“: „Registrul Comertului se gaseste azi in subordinea Ministerului Justitiei si asa ar trebui sa ramana in continuare“. In sprijinul afirmatiei sale, Codescu se bazeaza pe doua argumente. Pe de o parte, el ne-a declarat ca Registrul Comertului nu a functionat suficient de bine in vremea cand acesta era arondat Camerelor judetene de comert si industrie, respectiv pana in 2003: „E vorba despre intarzieri in reactualizarea datelor pe care companiile fondatoare sa le furnizeze Registrului Comertului spre publicare si unele neconcordante, intre datele facute publice si cele inscrise in Registru“. Pe de alta parte, Comisia Europeana a solicitat Romaniei - sustine Codescu - ca datele detinute de Registrul Comertului sa ramana in responsabilitatea unei institutii publice - recte Ministerul Justitiei - si nu a unor entitati non-guvernamentale, private, precum camerele de comert. Codescu a ezitat sa vorbeasca despre uriasa miza financiara a acestei afaceri instrumentate prin proiectul de lege. Uniunea Europeana recomanda pastrarea controlului public asupraONRC „Averea“ a aflat insa ca, pana in 2002, cand Registrul a trecut de la Camerele de Comert si Industrie (CCIA) la ministerul pastorit la data respectiva de Rodica Stanoiu, acesta era principalul aducator de venituri la bugetul CCIA. „Institutia a avut venituri de 578 de miliarde de lei in 2003 si de 828 de miliarde in 2004, iar pentru acest an sunt prognozate venituri de 1.480 miliarde lei. Din acestea ar trebui scazute investitiile, adica 7 milioane euro in tehnica de calcul si alte milioane in renovarea unor sedii. Camerele de comert traiau pana acum de pe urma noastra. Nu aveau alte surse de venituri si asta-i marele lor of“, ne-au marturisit surse din Registrul Comertului. Asadar, se preconizeaza ca in anii urmatori Registrul Comertului sa inregistreze venituri anuale de peste 40.000.000 euro. Silaghi si Arion au incercat sa mascheze aceasta problema, a finantarii, sub una pur tehnica. Intentia lor a fost sesizata de Consiliul Legislativ, care observa in avizul dat pe lege: „In cazul in care se are in vedere preluarea activitatii Oficiului National al Registrului Comertului de catre Camera de Comert si Industrie a Romaniei si a oficiilor Registrului Comertului de camerele de comert si industrie teritoriale, urmeaza sa fie solicitat punctul de vedere al Guvernului, fiind vorba despre schimbarea destinatiei fondurilor aferente bugetului de stat catre camerele de comert si industrie“. In opinia ministrului Justitiei, Monica Macovei - membru al Guvernului - trecerea Registrului Comertului la Camerele de Comert nu este o masura potrivita. Macovei invoca faptul ca mentinerea ONRC in subordinea MJ este o masura impusa de Uniunea Europeana: „Avem si capitolul 5 de negociere si experienta anterioara ne-a aratat ca a fost foarte greu de lucrat in conditiile in care ONRC era impartit la camerele de comert. In acest moment - in principal motivat de necesitatile de integrare europeana, pe capitolul 5 - este bine sa ramana Registrul, organizat unic, ca structura la Ministerul Justitiei. „Uniunea Europeana agreeaza si ea ramanerea ONRC la Ministerul Justitiei. Ionut Codescu ne-a declarat in acest sens: „Studiile de Drept comparat arata ca in Europa, doar in doua tari, Italia si Luxembrug, Registrul Comertului este in subordinea Camerelor de Comert. Altfel, el se subordoneaza fie Justitiei, fie unor alte institutii ale statului“. Monica Macovei a adaugat faptul ca prin transferul ONRC de la M.J. la camerele de comert „nu se va mai putea asigura un control eficient al activitatii acestuia“. Ionut Codescu sustine ca indiferent de termenul pe care legea ar urma sa-l stabileasca pentru acest transfer „1 ianuarie 2006 sau 2007, sau 2008, actul respectiv trebuie sa se faca cu niste garantii“. De fapt - afirma Codescu - „aceasta e problema“: „Cine preia respectiva responsabilitate - Registrul Comertului - trebuie sa demonstreze ca este capabil sa gestioneze aceasta baza uriasa de date, a firmelor private. Cine garanteaza insa ca-si va indeplini aceste obligatii, daca nu exista un control public? Ministerul Justitiei nu poate garanta pentru ca nu o sa mai aiba nici un fel de putere si nici un fel de decizie, nici macar de a face verificari“. Codescu mai afirma ca in 2003 la momentul trecerii efective a Registrului la Ministerul Justitiei s-a tinut seama ca actele necesare companiilor trebuie legalizate de un judecator, astfel ca filialele judetene ale ONRC functioneaza azi pe langa tribunale, iar timpul necesar obtinerii documentelor s-a redus la cateva zile. In plus, Codescu sustine ca numai in ultimul an s-a investit in baza de date a Registrului peste 7.000.000 euro, bani de care ar profita acum camerele de comert, care sunt entitati private. In replica, sustinuti de parlamentari ai Aliantei, reprezentantii camerelor de comert neaga afirmatiile potrivit carora nu ar face fata cerintelor europene. Ei considera neindreptatite comentariile potrivit carora taxele pe care fiecare firma trebuie sa le achite la Registrul Comertului ar insemna o valoroasa sursa de venit. In acest sens, senatorul liberal Nicolae Vlad Popa afirma: „Cele doua mari partide de la guvernare, PNL si PD, s-au opus in 2003 masurii de trecere a Registrului Comertului la Ministerul Justitiei in vremea mandatului PSD al Rodicai Stanoiu si in acelasi timp nu gasesc firesc sa ne schimbam argumentele“. Senatorul Popa a completat: „Daca cineva gaseste o solutie mai buna, mai echitabila pentru toti agentii economici, sa o puna pe hartie si noi cooperam fara nici un fel de problema!“ Proiectul de lege privind transferul ONRC la camerele de comert se afla azi pe masa deputatilor de la Comisia pentru industrie si servicii. Raportul acestei entitati legislative are ca termen limita de depunere 9 decembrie. Functie de acesta, initiativa lui Silaghi si Arion va imbraca sau nu forma finala de lege. (A.A., M.P.) Pro: la Ministerul Justitiei - veniturile anuale de 40 milioane euro ale ONRC se varsa la bugetul public; - informatiile privind firmele private vor fi sub control public; - UE a recomandat ca Registrul sa functioneze in subordinea unui organism statal. Contra: la Ministerul Justitiei - CCIA, entitate privata, dispune de incasarile ONRC; - CCIA are posibilitatea folosirii bazei de date in scopul-otravit al neconcurentialitatii pe planul mediului de afaceri, avand acces neingradit la datele privind firmele romanesti, in conditiile in care nu toate acestea se afiliaza Camerei de Comert. Adrian Artene, Madalin Pribu  
Publicat de : ---
Data publicării: 02 Dec 2005 - 05:40
 

Link știre