PSD isi face statut de cauciuc [1]

O alta discutie in contradictoriu a izbucnit in PSD. Ea se leaga de conditia de vechime impusa de proiectul statut, pentru a accede la functii in partid. Dincolo de cine pe cine vrea sa elimine, de care grupare este mai avantajata si care nu, se afla o problema de fond, careia nimeni nu reuseste deocamdata sa-i dea de capat: Statutul cel nou se aplica, sau nu, in momentul alegerii viitoarei conduceri.

Respectand ordinea fireasca a lucrurilor, nu ar trebui sa se intample acest lucru. Daca legea interna a PSD va fi din nou interpretata prin gaselnite juridice, conducerea astfel rezultata va fi un hibrid statutar. Legea partidelor politice impune acestora sa depuna la Tribunal orice modificare la statut, dupa adoptarea in Congres, pentru ca un judecator sa se pronunte asupra lui. Din punct de vedere legal, aceea este clipa cand un partid poate functiona dupa o noua regula. In anii '90, nu putine au fost cazurile in care instanta a anulat alegerile dintr-un partid pe motiv ca nu au fost statutare, iar formatiunile s-au tocat marunt in razboaie interne, a caror miza finala era cucerirea stampilei, in locul flamurei de lupta. PSD vrea insa ca, in ceea ce priveste conducerea esaloanelor superioare, sa recurga la noul statut. Cu alte cuvinte, la Congres sa se adopte un statut modificat, care sa se si aplice cinci minute mai tarziu. Rezulta de aici un dublu statut pentru alesii din PSD. Conducerile organizatiilor locale, care se decid in aceste zile, in filiale, vor fi alese pe vechiul statut, in timp ce conducerea centrala va fi aleasa conform noului statut. Aceasta procedura, de a schimba regulile in timpul jocului, doar pentru a sluji interese personale, caracterizeaza foarte bine fostul partid de guvernamant. Putini au fost cei care, in aceste zile, au ridicat problema legalitatii. Fiecare candidat nu vede decat ceea ce-l priveste pe el: ba ca vechimea de 10 ani e absurda, ba ca e restrictiva cea de opt, ori ca sapte ani de stagiu sunt prea multi. In schimb, cand vine vorba de discursuri publice, liderii pesedisti se intrec in a poza in mari aparatori ai statutului si democratiei interne. Cu toate astea, de exemplu, nimeni nu a ridicat pana acum problema ca unele functii prevazute in statut au ramas fara continut, cum ar fi cea de prim-vicepresedinte la organizatiile judetene, ori ca postul de presedinte executiv este mai departe unul inventat pentru Octav Cozmanca. In schimb, toata lumea se bate pe aceasta functie inexistenta, transformand-o in cea mai mare miza politica a momentului. Ironia sortii este ca toata aceasta harjoneala cu statutul a debutat, cu patru ani in urma, cand Ion Iliescu, in loc sa-si depuna barbateste demisia din partid, a preferat sa foloseasca o formula incerta, inexistenta in statut, numita autosuspendare. Iliescu a fost in tot acest timp si calare si pe jos, iar la reintoarcere si-a primit carnetul inapoi ca si cand nici n-ar fi fost plecat. Autosuspendarea a prins imediat, fiind folosita de Marian Oprisan, Nicolae Mischie, Marian Vanghelie si alti tovarasi de partid care din cand in cand ridicau mana si se cereau la odihna si tratament, cand aveau o problema. De la ea, pana la inovatiile actuale in viata de partid nu a mai fost decat un pas, facut si el pe masura ce nevoile o cereau. In aceste zile, statutul e folosit la PSD pe post de tigaie de dat in cap celor care indraznesc sa intre nepoftiti in competitia pentru primele trei locuri in partid. Garda noua vrea sa se renunte la impunerea unui prag de vechime, garda veche vrea sa-l ridice cat mai sus.

Publicat de : Corina DRAGOTESCU
Data publicării: 24 Feb 2005 - 08:04
 

Link știre   [1] https://www.fundatia-aleg.ro/index.php?name=News&file=article&sid=1461&titlu=PSD_isi_face_statut_de_cauciuc