Bani europeni, scapati printre degetele primarilor



Multe dintre proiectele finantate prin credite internationale sau cu sume nerambursabile de la UE se impotmolesc la nivelul administratiilor locale

. Eliberarea unei autorizatii de constructie sau de transport, lupte intre primarii vecine pentru atragerea unei investitii, contracte prost concepute   sau chiar lipsa de implicare morala - nu neaparat contractuala - a autoritatilor provoaca întârzieri semnificative.
Potrivit ministrului delegat pentru controlul implementarii programelor cu finantare internationala, Cristian David, pâna la 20% din proiectele cu finantare internationala nu se finalizeaza la timp. Daca un recent raport european constata ca numai 70% din cheltuielile raportate au fost eligibile pentru a fi decontate de UE, principala problema a celorlalte 30% consta în faptul ca nu au fost facute la termen.

Sase milioane de euro, pierdute la Constanta
Un exemplu îl ofera Constanta, unde întârzierile în realizarea Pavilionului expozitional îi vor costa pe contribuabilii constanteni 1,3 milioane de euro, platite deja de Comisia Europeana si care vor trebui restituite. Nota de debit se plimba înca între ministerele Finantelor si Integrarii, dar va ajunge la Consiliul local, si apoi va goli buzunarul contribuabilului constantean. În plus, pierduta este si asistenta nerambursabila de 6,3 milioane de euro, cât reprezinta valoarea totala a proiectului. Cristian David spune ca Departamentul a fost sesizat prea târziu, si pentru acest proiect nu se mai poate face nimic. Alt proiect cu întârzieri e la Bârlad, unde cheia problemei e emiterea unei autorizatii de constructie, atât de catre oras, dar si de catre o comuna de lânga oras. "Înteleg lupta fiecarei primarii de a-si trece în propria administrare o investitie, pentru ca va genera venituri, dar un teren nu se poate afla simultan în doua localitati", explica David. Un proiect care pare ca va fi salvat in extremis se afla tot la Constanta. Realizarea canalizarii si a statiilor de epurare în Constanta si Eforie are ca termen 31 decembrie 2007. Proiectul costa 86 milioane de euro, din care 62 de milioane reprezinta contributia UE. În acest moment, din cauza unor suspiciuni de frauda, aflate în analiza DNA, platile sunt sistate. Conservarea lucrarilor pâna la finalizarea anchetei penale, în conditiile în care acestea sunt realizate deja în proportie de 40%, poate costa mult mai mult decât finalizarea. Astfel ca se cauta solutii, împreuna cu Ministerul Finantelor, de a asigura finantarea proiectului în continuare pâna la finalizarea anchetei.

Dezinteresul pagubitor al edililor
Vina poate fi a contractorului, care poate ajunge în pana de lichiditati, dar si a consultantului, pentru modul în care a conceput programul. La credite, banii nu se pierd, pentru ca, oricum, statul îsi plateste împrumutul. Exemple ar fi programul Bancii Mondiale pentru refacerea scolilor si programul de reabilitare a infrastructurii rurale. Programul pentru reabilitarea scolilor este vulnerabil prin conceptie, explica Cristian David, pentru ca a fost conceput cu patru contractori pe un pachet de scoli. Un contractor nu preda o scoala la cheie, ci face temelia la mai multe scoli, altul aduce panourile pentru constructie. Daca un contractor nu-si respecta termenele, iar al doilea aduce panourile si le lasa în ploaie sa se degradeze, acesta nu poate fi tras la raspundere. Vina este si a primarilor, pentru neimplicare, chiar daca contractul este între Ministerul Educatiei si constructori. În schimb, la taierea panglicii, implicarea e totala…

Jumatate din sesizari s-au confirmat
Departamentul de monitorizare a programelor cu finantare internationala are 40 de oameni si primeste sesizari atât de la primarii sau autoritatile de implementare din cadrul ministerelor, cât si de la simplii cetateni sau din ziare.
Aici sunt redirijate si sesizari primite la Administratia Prezidentiala sau facute primului-ministru. Cristian David spune ca aproximativ 50% din sesizari sunt reale.  
Publicat de : ---
Data publicării: 07 Aug 2006 - 08:13
 

Link știre