Scandalul turnatorilor face valuri in Moldova [1]

Primul politician iesean care recunoaste ca a dat note informative la Securitate este Lucian Flaiser, presedintele consiliului judetean

.

Scandalul politicienilor-turnatori, izbucnit odata cu deconspirarea primelor dosare importante predate la CNSAS, provoaca reactii aprinse si in teritoriu.

In timp ce majoritatea alesilor locali sau inaltilor functionari publici neaga orice legatura cu Securitatea, cativa au recunoscut totusi ca au dat note informative inainte de 1989.

Primul lider moldovean care si-a dezvaluit trecutul de fost informator este presedintele Consiliului Judetean Iasi, Lucian Flaiser. "Am colaborat cu fosta Securitate", a declarat el senin.

 In varsta de 64 de ani, Flaiser detine din 1990 diferite functii importante in judetul Iasi. A fost, pe rand, subprefect, vicepresedinte al consiliului judetean, prefect, consilier judetean, apoi presedinte al consiliului judetean.

Rapoarte catre securistul fabricii

Inainte de revolutie, Flaiser a lucrat ca inginer-sef la Combinatul de Fibre Sintetice. In aceasta calitate, sustine el, era obligat sa dea informatii Securitatii.

"Ma ocupam si de relatiile cu exteriorul. In sensul ca plecam peste hotare. La intoarcere, mi se cerea sa scriu raportul. Cu cine am vorbit, unde am mers, ce m-au intrebat. In fabrica era unul din exterior, pe nume Ungureanu, despre care stiam ca e trimis de Secu", spune Flaiser.

Fostul informator adauga ca documentele le facea in dublu exemplar, unul care ramanea la fabrica si altul la securistul care raspundea de el. "Rapoartele priveau doar activitatea mea profesionala.

Nicodata nu am spus de nimeni nimic. Nu am reclamat pe nimeni", tine Flaiser sa precizeze. Tot el mai spune ca a fost si membru de partid, dar pentru ca asa era moda vremurilor. "Fiind o fabrica noua, toata lumea se inscria. Prin urmare, si eu", explica Flaiser.

Primarul Nichita si-a ratat cariera

Si alti politicieni ieseni au avut diverse relatii cu Securitatea. Senatorul conservator Radu Terinte figureaza pe faimoasa lista a celor 29 cu un dosar de retea. El spune ca a semnat o declaratie care putea sa fi fost un angajament, dar sustine ca nu a facut politie politica.

Alt fost informator este liderul organizatiei municipale PSD Iasi, Doru Tompea, care recunoaste ca a semnat cateva note informative. Primarul Gheorghe Nichita spune, in schimb, ca nu a turnat pe nimeni, chiar daca si-a depus dosarul ca sa devina ofiter de Securitate. In timp ce subprefectul Tudor Leonte, fost militian, sustine ca nu a fost urmarit si nici racolat, desi era fiu de fost detinut politic.

Mohora nu dadea, primea informatii

Singurul politician sucevean care recunoaste ca a avut legaturi cu Securitatea este deputatul PSD Tudor Mohora. El subliniaza insa ca nu a dat niciodata note informative, ci ca doar primea informatii datorita pozitiei pe care o avea atunci.

"Asta s-a intamplat in perioada 1980-1985, cand ocupam functia de presedinte al Studentilor Comunisti din Romania. Nu am dat informatii, insa eram informat in legatura cu unii studenti straini, poate chiar de la niste persoane cum este si doamna Mona Musca", a declarat Mohora.

Fostul activist comunist sustine in continuare teoria ca tinerii aflati in vizorul Securitatii erau totusi suspecti si ca nu era nimic anormal in spionarea lor. "Unii chiar erau cu probleme, din tari inamice, si despre care ulterior s-a dovedit ca au venit in Romania si cu altfel de treburi", a mai spus Mohora.

Un alt deputat PSD de Suceava, Petru Tarniceru, a marturisit ca a efectuat stagiul militar la o unitate a trupelor de Securitate. El a adaugat insa ca nu si-a continuat activitatea in cadrul acestei structuri.

"Te poti trezi cu surprize oricand"

Desi niciun politician bacauan nu a recunoscut deocamdata daca a colaborat in vreun fel cu Securitatea, liderii filialelor principalelor partide nu exclud ca unii dintre ei sa fie deconspirati.

 "Te poti trezi cu surprize oricand, chiar in ceea ce priveste persoana ta, desi nu iti amintesti sa fi semnat vreodata vreo hartie", a declarat, diplomat, Gabriel Vlase, presedintele executiv al PSD Bacau.

"Vom vedea atunci ce vom face, daca un membru PSD a dat date la Securitate sau a facut politie politica. Daca se va ajunge insa la situatii grave, in care se dovedeste ca au facut politie politica, ne vom delimita de ei", a explicat Vlase.

La randul lor, democratii cred ca, in urma analizarii dosarelor de Securitate ale politicienilor bacauani, vor aparea multe surprize. Cel putin asa sustine deputatul Liviu Miroseanu, presedinte executiv al PD Bacau, care s-a ferit sa dea insa vreun nume sau vreun amanunt.

Prefectii cer dosarele directorilor-informatori

Prefectul de Suceava, Orest Onofrei, a anuntat recent ca va promova o initiativa pentru verificarea dosarelor de Securitate ale tuturor omologilor sai din tara, precum si ale subprefectilor si presedintilor de consilii judetene.

Ieri, el a declarat ca fostii ofiteri ar trebui sa faca publice numele celor pe care i-au racolat, intrucat CNSAS nu detine solutia deconspirarii fostilor informatori. Prefectul de Bacau, Gabriel Berca, vrea sa stie care sunt sefii de institutii publice care au turnat la Securitate.

 "Voi face o adresa la CNSAS, prin care voi solicita dosarul fiecarui director in parte. Sunt oameni cu putere de decizie in judet si vrem ca asupra lor sa nu planeze nicio suspiciune", a declarat Berca. Iar prefectul de Iasi, Radu Prisacaru, le-a cerut tuturor alesilor locali care au fost informatori sa-si dea demisia.

Un ofiter de securitate spune ca l-a racolat pe OprisanTrecutul comunist al lui Marian Oprisan, presedintele consiliului judetean si al PSD Vrancea, a facut obiectul dezvaluirilor unui fost ofiter de Securitate. Capitanul in rezerva Doru Catalin Lungu a sustinut, intr-o emisiune difuzata in direct de un post national de televiziune, ca l-a avut in reteaua sa de informatori pe actualul politician vrancean.

Sursa citata a aratat ca Oprisan ar fi fost "sursa cu angajament pe vremea cand lucra la fosta fabrica de confectii din Focsani, alaturi de mama sa, Lucica Gherarde. Fostul ofiter de Securitate a dezvaluit, cu aceeasi ocazie, ca informatorul devenit lider politic dupa 1989 ar fi avut numele de cod "Alin".

Note informative cu greseli gramaticale

Lungu a mai spus ca Oprisan "a scris timp de un an cu doua maini" despre ce auzea in fabrica, in special despre strainii care veneau adesea aici. Mai mult, fostul ofiter de Securitate a sustinut ca notele informative care ii erau furnizate de sursa lui erau "cu greseli gramaticale".

Intrucat actualul presedinte al PSD Vrancea a negat ca ar fi fost colaborator al Securitatii, Lungu a trimis personal, in 2004, o cerere catre CNSAS pentru a obtine o confirmare a spuselor sale. "Desi au trecut aproape doi ani, nu am primit niciun raspuns. Ar fi fost culmea sa-mi raspunda ca nu-l gasesc pe Alin in baza de date", ne-a declarat ieri Lungu.

CNSAS i-a dat certificat de buna purtare

Acesta spune ca va face in aceste zile o noua adresa catre CNSAS pentru a-l deconspira pe informatorul sau. Fostul ofiter de securitate ne-a declarat despre Oprisan ca era "un baiat de treaba" si chiar ca si-ar dori, dupa 16 ani, sa "bea un sprit" impreuna.

Lungu sustine ca adevarul spuselor sale este certificat si de faptul ca presedintele PSD Vrancea nu l-a dat in judecata pentru dezvaluirile sale. "Trebuie sa fie nebun sa ma dea in judecata, pentru ca voi cere probe. Ce faci, dom’le, il dai in judecata pe taticu’?", a exclamat Lungu, care a lucrat in SRI Vrancea pana in 1994.

Marian Oprisan sustine ca declaratiile fostului ofiter de securitate sunt "o inventie pentru bani" si ca a fost verificat de patru ori de catre CNSAS, iar rezultatul i-a fost favorabil de fiecare data. (Silvia Vrinceanu)

Lucian Flaiser


Publicat de : ---
Data publicării: 16 Aug 2006 - 05:22
 

Link știre   [1] https://www.fundatia-aleg.ro/index.php?name=News&file=article&sid=20193&titlu=Scandalul_turnatorilor_face_valuri_in_Moldova