Distins cu premiul “ Cel mai activ primar de oras” Gh. Nita, “sef” peste 7000 de suflete, comune si sapte blocuri

Horezu, pastrand acel inefabil aer patriarhal al oraselor din perioada interbelica, are la carma din 2004, un liberal

. Primarul Gheorghe Nita a absolvit Facultatea de Electromecanica din cadrul Institutului de Mine Petrosani, in specialitatea inginer electromecanic, dar este si posesorul unei diplome de economist si al unui masterat in domeniul administratiei publice. Este o fire deschisa si, ca toti oamenii locului, se da in vant dupa „perfectul simplu”, vorbeste repede, comunica usor, nu sta locului o clipa, are solutii pentru toate problemele. Ca nu degeaba a trait pe santier mai bine de un deceniu! Vrea sa faca pentru orasul sau ceea ce nu au facut altii in ani si ani de zile. Sa fie si acesta unul dintre motivele pentru care ing. Gh. Nita a fost desemnat primarul anului in Romania de catre adunarea generala a asociatiei oraselor tarii, primind premiul de „Cel mai activ primar de oras in anul 2006”?...

- Dumneavoastra ce credeti, domnule primar?
- Sincer sa va spun, eu sunt inginer si sunt o fire, hai sa-i zic, mai putin reflexiva, cat practica. Nu ma gandesc neaparat la premii si la motivatia lor, ci la ce voi face maine pentru ca Horezu, aceasta perla a Olteniei de Nord, sa se inscrie pe o traiectorie ireversibil europeana. Si din acest punct de vedere, cred cu tarie ca sansa acestui oras se indreapta spre promovarea cu agresivitate, as spune, spre turism. Are un potential exceptional, un relief de vis, manastiri care oricand se pot alatura cu succes celor bucovinene, obiceiuri extraordinare, olaritul fiind, dupa cum se stie, unul dintre brend-urile zonei, niste oameni minunati, numeroasele obiective turistice naturale si antropice, traditii si evenimente etc. Toate, din pacate, insuficient puse in valoare. Dar pentru ca solutii exista mereu, totul este sa le cauti. Din august 2005, prin Hotarare de Guvern, localitatea Horezu a primit statut de statiune turistica de interes local, lucru care a schimbat, spun eu fundamental, destinul orasului si al oamenilor sai.
- Concret, in ce fel?
- In primul rand, din aceasta pozitie putem accesa fondurile europene care vin din capul locului cu aceasta destinatie. Spre revigorarea spatiului rural, a turismului etc. Si avand bani, se pot face multe lucruri. Dezvoltarea orasului poate fi gandita din aceasta perspectiva, ceea ce in ultima instanta se rasfrange pozitiv in primul rand asupra oamenilor si a conditiilor de civilizatie pe care, oferindu-le strainilor, le oferim cu prioritate si alor nostri. De altfel, Horezu este printre foarte putinele orase care are o strategie de dezvoltare pe o perioada indelungata, 2007-2013. Or, aceasta strategie vizeaza in esenta europenizarea unei zone care inca se mai zbate in chingile unei tranzitii cu un puternic iz rural. Sunt, cum se spune, peste 7000 de suflete, sapte blocuri si sapte sate. Iar situatia nu e deloc roza. Drumurile cu asfalt sunt si nu prea, conductele de alimentare cu apa, chiar ale orasului, au in spate decenii. De canalizare, ce sa mai spun? Nu avem termoficare. Asistam la o depopulare ingrijoratoare a zonei, din motivele deja stiute, forta de munca calificata si policalificata migrand spre alte centre urbane din tara si chiar din strainatate. Va spun toate aceste lucruri pentru ca doar gandind realist si responsabil poti reconstrui ceva. Altfel, ramai la nivelul vorbelor si al strategiilor de carton.
- Cum va ganditi sa va atingeti obiectivele propuse?
- E treaba multa de facut, dar va asigur ca toate caile au asigurate solutii, dar mai ales surse de finantare. As vrea, insa, sa va precizez ca am plecat la drum de la o axioma simpla, daca vreti de sorginte pur taraneasca, si anume ca “unde-s doi, puterea creste”. Asa a luat fiinta conceptul de intercomunalitate, care a capatat ulterior sensuri si semnificatii mult mai profunde. Asocierea resurselor de care dispun micile unitati teritoriale pentru a rezolva unele probleme de interes comun poate fi legata de dezvoltarea de infrastructuri tehnice si sociale, dar si de crearea de locuri de munca sau de reabilitarea cadrului natural. Acesta este, in ultima instanta, obiectivul principal al acestor forme de cooperare, o tema actuala in spatiul european si deriva din aplicarea principiilor puse in circulatie de Consiliul Europei si de Uniunea Europeana referitoare la solidaritatea rural-urban. Asa a luat fiinta, pe 5 aprilie 2005, Asociatia „Depresiunea Horezu” – prima intercomunalitate in spirit european din judetul Valcea si chiar din regiunea 4 Sud-Vest Oltenia, interesul manifestat de alte consilii locale pentru acest model de asociere intercomunala si efortul Guvernului de innoire a legislatiei aferente se constituie ca semnale pozitive si aduc o speranta, rezonabila, de buna evolutie. Asociatia are drept scop pregatirea si promovarea, la toate nivelele, de proiecte pentru aductiunea gazului metan, reabilitarea drumurilor, inclusiv ale celor ce duc in zona montana, modernizarea si extinderea infrastructurii locale de servicii comunale – reabilitarea si extinderea alimentarii cu apa potabila si canalizare, realizarea unei gropi de gunoi ecologice pentru toata zona, folosirea locatiilor existente pentru atragerea de investitori, prieteni si organizatii internationale, in folosul locuitorilor din zona depresiunii Horezu, mai precis al celor din localitati care fac obiectul asocierii: Horezu, Costesti, Maldaresti, Vaideeni si Slatioara. In acest consens am gandit si mai noul proiect “Oltenia de sub Munte”, un proiect extrem de ambitios si care, dupa parerea mea, va oferi mari surprize, cu destinatie preponderent ecoturistica, la care s-au afiliat Costesti, Horezu, Maldaresti, Vaideeni, Slatioara, Polovragi, Baia de Fier, Novaci, Crasna, localitati valcene, dar si gorjene, care au vointa, potential si un cuvant de spus in dezvoltarea segmentului turistic. “Oltenia de sub Munte” a fost, de altfel, prezentat la Targul National de Turism din 29 martie -1 aprilie 2007, sub auspicii dintre cele mai favorabile.
- Ce proiecte concrete aveti inscrise pe agenda curenta a administrarii orasului?
- Multe, atat pentru oras, cat si pentru comunele „satelite”. In Horezu, de pilda, vrem, printre altele, sa reabilitam parcul de agrement “Zavoi”; parcarea de la Manastirea Hurez, incinta de desfasurare a “Cocosului de Hurez”, accesul in oras, strada Olari pentru faciliatrea accesului la centrul de olarit “Olari”, realizarea unui punct ecologic provizoriu pentru depozitare de deseuri, dar si reabilitarea centrului istoric al orasului. Lucrari importante de natura edilitara desfasuram in toate comunele, dar o atentie deosebita acordam si conservarii si restaurarii patrimoniului, fie ca e vorba de manastiri, cladiri cu rezonanta istorica sau obiective naturale etc, de care zona nu duce lipsa si care ii aduce faima si mandrie locala.
- Si in Bucuresti exista un Centru istoric, dar a carui restaurare nu a putut fi facuta de niciuna dintre administratiile de pana acum. Dvs. cum veti reusi?
- Cu proiecte urmarite cu perseverenta maxima, cu investitii, cu specialisti. Vrem ca centrul Horezului sa arate ca la 1900. Am montat deja niste instalatii stradale de iluminat „coborate”, pana la cel mai mic detaliu, din perioada interbelica. Avem, de asemenea, un fond imobiliar de la 1850-1920, declarat deja monument istoric. Proiectul, prin care centrul va capata acea tenta medievala care poate constitui, in mod cert, o atractie turistica si care va da parfum de epoca orasului devastat, ca toate celelalte, de interventiile unui socialism „glorios”, va costa in jur de 4 milioane de euro. Anul acesta se vor realiza fatadele cladirilor, lucrari realizate cu fonduri Phare. In final, insa, va fi, cu certitudine, o reusita, mai ales ca in acest efort edilitar colaboram cu specialisti de marca, dar si cu studenti de la Arhitectura, care isi fac practica sau masteratul la noi, bucurandu-se de zestrea inimaginabila de care dispunem si ajutandu-ne sa-i redam reala ei valoare. Cu mana si mintea specialistului.
- Domnule primar, va multumim pentru interviu si va dorim, spre binele celor 7000 de suflete pe care le „pastoriti”, sa ramaneti si in anii urmatori „cel mai activ primar din Romania”.





Publicat de : Eugenia Popescu
Data publicării: 13 Iun 2007 - 05:44
 

Link ştire